3ra-239/24 — Anularea actului administrativ

3ra-239/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-239/24

2-22083113-01-3ra-13032024

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mocanu Oleg, reprezentat de

avocatul Stici Roman,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Mocanu Oleg împotriva Serviciului Vamal, terț Autoritatea Națională de

Integritate, cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Mocanu Oleg și menținută hotărârea din 20

decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 13 iunie 2022, Mocanu Oleg a sesizat instanța de judecată cu acțiunea în

contencios administrativ împotriva Serviciului Vamal, terț Autoritatea Națională de

Integritate, cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În argumentarea acțiunii a invocat că, la 01 martie 2022, în privința dânsului de

către Autoritatea Națională de Integritate a fost emis Actul de constatare nr. 81/31,

prin care s-a decis constatarea încălcării regimului juridic al restricțiilor de către

Mocanu Oleg, funcționar public cu statut special al Serviciului Vamal. La 30 martie

2022, de către Serviciul Vamal a fost emis Ordinul nr. 677-p, în temeiul căruia

Mocanu Oleg a fost destituit din funcția de inspector principal al Postului Vamal

Cuciurgan a Biroului Vamal Centru.

La 31 martie 2022 Mocanu Oleg a depus la Cutea de Apel Chișinău cererea de

chemare în judecată cu privire la contestarea Actului de constatare nr. 81/31 din 01

martie 2022.

La 19 aprilie 2022, Mocanu Oleg a adresat Serviciului Vamal cerere prealabilă,

prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 677-p din 30 martie 2022 cu privire la

destituirea sa din funcția de inspector principal al Postului Vamal Cuciurgan a

Biroului Vamal Centru, solicitând restabilirea la locul de muncă anterior deținut,

achitarea salariului restant pentru perioada de absență forțată de la muncă și achitarea

prejudiciului moral în cuantum de un salariu mediu lunar.

La 20 mai 2022, a fost recepționată Notificarea nr. 28/11-7240 din 17 mai 2022

1

emisă de către Serviciul Vamal în temeiul căreia s-a comunicat faptul respingerii

solicitărilor din cererea prealabilă nr. 951 din 19 aprilie 2022.

În viziunea reclamantului Ordinul nr. 677-p din 30 martie 2022 emis de către

Serviciul Vamal este ilegal, deoarece a fost adoptat contrar prevederilor art. 59 alin.

(2) a Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI

din 04.07.2008, care menționează următoarele: Sancțiunile disciplinare se aplică în

termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterii, cu excepția (...) sancțiunii

disciplinare pentru încălcarea legislației cu privire la declararea averii și intereselor

personale, la soluționarea conflictelor de interese și la regimul juridic al

incompatibilităților și restricțiilor, care se aplică în termen de cel mult 6 luni de la

data rămânerii definitive a actului prin care se constată săvârșirea abaterii

disciplinare. De asemenea, conform art. 53 alin. (1) lit. a) a Legii cu privire la

Serviciul Vamal nr. 302 din 21.12.2017, Sancțiunile disciplinare se aplică de către

directorul Serviciului Vamal (...) în termen de 6 luni de la data săvârșirii abaterii, cu

excepțiile prevăzute de Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public și de Codul muncii al Republicii Moldova.

În sensul normelor legale, reclamantul a precizat că Ordinul nr. 677-p din 30

martie 2022 a fost prematur emis, dat fiind faptul că sancționarea sa în speța

respectivă poate avea loc doar în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii

definitive a Actului de constatare nr. 81/31 din 01 martie 2022. Actul de constatare

nr. 81/31 din 01 martie 2022, a fost contestat de către Mocanu Oleg, contestația

respectivă fiind examinată la moment de către Curtea de Apel Chișinău în cadrul

cauzei de contencios administrativ.

În altă ordine de idei, la aplicarea sancțiunii în temeiul Ordinului nr. 677-p din

30 martie 2022 privind destituirea din funcția deținută, nu s-a ținut cont de cele

comunicate de către Organizația Sindicală a Biroului Vamal Bender, care prin

Notificarea nr. 01-54/03 din 30 martie 2022, a menționat despre faptul că sancțiunea

disciplinară privind destituirea din funcție a lui Mocanu Oleg este o măsură prea

severă.

În susținerea faptului că, opinia Organului sindical la destituirea din funcție este

obligatorie, se pronunță următoarele prevederi legale: art. 17 alin. (1) a Legii cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din

04.07.2008, care evidențiază: Dreptul funcționarilor publici la asociere în sindicate

este garantat; art. 59 alin. (4) a Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, care evidențiază: Din comisia de

disciplină face parte în mod obligatoriu un reprezentant al organizației sindicale

reprezentative (...); art. 87 alin. (1) Codul muncii nr. 154-XV din 28.03.2003, care

evidențiază: La concedierea salariaților membri de sindicat, angajatorul solicită în

prealabil opinia consultativă a organului sindical din unitate, prin notificarea

organului respectiv.

Totodată, la destituirea sa din funcție, nu s-a ținut cont de reputația ireproșabilă

a acestuia de care s-a bucurat la exercitarea funcției sale de serviciu în cadrul

Serviciului Vamal, fapt ce contravine prevederilor de la art. 59 alin. (1) a Legii cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din

04.07.2008, care menționează: La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține

seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanțele în care aceasta

a fost săvârșită, de comportamentul funcționarului public în timpul serviciului,

precum și de existența altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a expirat.

2

Reclamantul a mai invocat faptul că, contrar normelor de la art. 25 alin. (24) a

Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din

04.07.2008, Serviciul Vamal nu a adus la cunoștință lui Mocanu Oleg precum că

acesta, pe perioada exercitării funcției sale de serviciu, a favorizat în careva mod

activitatea agentului de brokeraj la care se face referire în Ordinul sus menționat.

Mocanu Oleg nu a avut interese personale rezultate din relația cu persoanele

apropiate, nu a influențat exercitarea imparțială și obiectivă a funcției sale de

serviciu, iar ruda acestuia nu a beneficiat de înlesniri sau avantaje. Potrivit art. 2 al

Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016,

conflict de interese reprezintă situația în care subiectul declarării are un interes

personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a

obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

La caz, prin ancheta de serviciu desfășurată în privința lui Mocanu Oleg nu s-a

constatat că prin faptul angajării rudei sale în funcția deținută în cadrul SRL

„EXIMSERVICE BROKER”, Mocanu Oleg în calitatea sa de inspector principal a

Postului Vamal Cuciurgan a Biroului Vamal Centru, a favorizat într-un anumit mod

exercitarea funcției sale de serviciu de către fiul său. La adoptarea Ordinului nr. 677-

p din 30 martie 2022, nu a fost reținut că dreptul la muncă, garantat de art. 43 din

Constituție, reprezintă un drept social-economic complex, iar potrivit alin. (1) al

acestui articol, orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la

condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva

șomajului.

Referitor solicitării încasării din contul instituției pârâte în beneficiul

reclamantului a salariului restant pentru perioada de absență forțată de la muncă,

potrivit Informației nr. 510 din 30 iunie 2021 și Informației nr. 393, cuantumul

salariului brut lunar a constituit suma de 18 823,33 lei. Astfel, consideră că pârâtul

urmează să achite în beneficiul reclamantului o despăgubire pentru întreaga perioadă

de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al

acestuia pentru această perioadă, ținându-se cont de faptul că cuantumul salariului

brut lunar a constituit suma de 18 823,33 lei, precum și având în vedere că potrivit

art. 90 alin. (2) lit. a) Codul muncii nr. 154-XV din 28.03.2003, „Repararea de către

angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în (...) plata obligatorie a unei

despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime

nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă”.

Referitor solicitării din contul instituției pârâte în beneficiul reclamantului a

prejudiciului moral pentru concedierea ilegală din funcția de serviciu deținută, a

menționat că, potrivit art. 90 alin. (2) lit. c) Codul muncii nr. 154-XV din 28.03.2003,

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în (...)

compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. De asemenea, potrivit art. 90

alin. (3) Codul muncii nr. 154-XV din 28.03.2003, Mărimea reparării prejudiciului

moral se determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată

acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al

salariatului.

Faptul cauzării de către instituția pârâtă reclamantului a prejudiciului moral

prin faptul concedierii sale ilegale, se confirmă prin cele constatate în Avizul din 11

aprilie 2022 privind rezultatele evaluării psihologice, eliberat de către Centrul

Comunitar de Sănătate Mintală Botanica, potrivit căruia reclamantul manifestă nivel

înalt de anxietate și stare depresivă, vulnerabilă.

3

Referitor solicitării compensării din contul instituției pârâte în beneficiul

reclamantului a cheltuielilor de asistență juridică, precizează că potrivit art. 90 alin.

(2) lit. b) Codul muncii, repararea de către angajator a prejudiciului cauzat

salariatului constă în (...) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de

contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor,

cheltuielile de judecată etc.). Pe lângă confirmarea achitării serviciilor juridice, la

prezenta acțiune a fost atașat Raportul privind activitatea avocatului Roman Stici cu

referire la Contractul de asistență juridică nr. 244 din 31 martie 2022, prin care s-a

evidențiat numărul de ore lucrate de avocat și tariful perceput de acesta pentru o oră

de lucru, care corespunde limitelor admisibile prevăzute de Recomandările

Consiliului Uniunii Avocaților din Moldova.

În instanța de judecată reclamantul a solicitat, anularea în tot a Ordinului nr.

677-p din 30 martie 2022 emis de către Serviciul Vamal cu privire la destituirea lui

Mocanu Oleg din funcția de inspector principal al Postului Vamal Cuciurgan a

Biroului Vamal Centru; restabilirea lui Mocanu Oleg, la locul de muncă anterior

deținut și anume, în funcția de inspector principal al Postului Vamal Cuciurgan a

Biroului Vamal Centru; încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui

Mocanu Oleg, a salariului restant pentru perioada de absență forțată de la muncă,

reieșind din cuantumul salariului brut lunar de 18 823,33 lei; încasarea din contul

Serviciului Vamal în beneficiul lui Mocanu Oleg, a prejudiciului moral în cuantum

de 18 823,33 lei, ce constituie un salariu mediu lunar; compensarea din contul

Serviciului Vamal în beneficiul lui Mocanu Oleg a cheltuielilor de asistență juridică

în mărime de 4 000 lei, precum și a altor cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Mocanu Oleg împotriva Serviciului

Vamal, terț Autoritatea Națională de Integritate cu privire la contestarea actelor

administrative, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Mocanu Oleg și menținută hotărârea din 20 decembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanțele au reținut că, în urma investigațiilor efectuate

de către Direcția integritate și supraveghere a Serviciului Vamal, în baza plângerii

lui Mungiu Victor, a fost constatat faptul că Mocanu Vitalie, care este feciorul

inspectorului principal Mocanu Oleg, activează în calitate de specialist în domeniul

vămuirii la compania de brokeri vamali SRL ”Eximservice Broker”, iar în perioada

anilor 2020-2021 acesta a înregistrat 284 operațiuni vamale. Cazul constatat a fost

comunicat Autorității Naționale de Integritate, care a inițiat un control în privința

funcționarului vamal Oleg Mocanu, referitor la respectarea regimului juridic al

restricțiilor.

Potrivit Raportului nr. 1801 din 16 martie 2022, urmează că, fiind chestionat

asupra cazului dat, funcționarul vamal Mocanu Oleg a declarat, că deține funcția de

inspector principal al Postului vamal Cuciurgan din cadrul Biroului Vamal Centru,

activând de mai mult timp în Serviciul Vamal. Astfel, în cadrul audierilor pe ancheta

de serviciu acesta a recunoscut, că Mocanu Vitalie este feciorul și acesta activează

în calitate de specialist în domeniul vămuirii la compania de brokeri vamali SRL

”Eximservice Broker”, din anul 2020, fapt confirmat și prin Ordinul nr. 55/21 din

28 decembrie 2021, privind încetarea contractului individual de muncă cu dl Vitalie

4

Mocanu din 29 decembrie 2022, acțiune care s-a produs după inițierea controlului

pe acest caz. Totodată, funcționarul vamal Mocanu Oleg a recunoscut, că știe despre

incompatibilitatea admisă în exercitarea obligațiunilor de serviciu, însă nu a înlăturat

starea de incompatibilitate în termenul stabilit. Ca urmare Autoritatea Națională de

Integritate a emis în privința lui Mocanu Oleg actul de constatare nr. 81/31, prin care

s-a decis constatarea încălcării regimului juridic al restricțiilor.

Instanțele au reținut prevederile art. 15 alin. (1), lit.d) din Legea cu privire la

Servicul Vamal, potrivit căruia, nu poate fi angajată în calitate de funcționar vamal

și nu se poate afla în exercițiul funcțiunii persoana care este soțul/soția, ruda ori

afinul de gradul I sau II al unei persoane fizice afiliate unei persoane juridice ce

deține licență pentru activitatea de broker vamal. Iar, potrivit alin. (2) din același

articol, funcționarul vamal aflat în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) lit.d) și

e), în termen de 30 de zile, trebuie să le înlăture, în caz contrar acesta urmînd a fi

destituit din funcție conform art.41.

Instanțele au evidențiat că, destituirea în funcție a reclamantului a avut loc în

baza prevederilor art. 15 alin. (1) lit.d) și art.41 alin.(4) lit.a) din Legea cu privire la

Serviciul Vamal și nu în baza actului de constatare emis de către Autoritatea

Națională de Integritate. Astfel, a fost atrasă atenția asupra caracterului imperativ al

cadrului legal cu privire la incompatibilitate/restricții și efectele acestei stări juridice,

or, în acest sens angajatorul nu dispune de discreție decizională, ci este obligat să

urmeze conduita prescrisă de lege – destituirea salariatului din funcție.

La 02 martie 2024 (prin poștă electronică), Mocanu Oleg, reprezentat de

avocatul Stici Roman, a depus recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să

fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, interpretarea legii din decizia

instanței de apel este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție,

prin admiterea recursului această jurisprudență se va consolida, iar decizia recurată

este arbitrară și se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a

deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Instanța de recurs constată că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului și reprezentantului acestuia prin poșta electronică la 11

ianuarie 2024 (f.d. 130), astfel, depunând recursul la 02 martie 2024, reclamantul a

acționat în interiorul termenului legal.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Mocanu Oleg, reprezentat de

avocatul Stici Roman, Completul de judecată îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

5

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale..

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1)

că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Mocanu

Oleg, reprezentat de avocatul Stici Roman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțata de către instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii

și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Mocanu Oleg, reprezentat de avocatul Stici Roman, conține obiecții de fapt

și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost

analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

7

justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Mocanu Oleg,

reprezentat de avocatul Stici Roman.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Mocanu Oleg, reprezentat de avocatul Stici Roman, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8