3ra-698/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-698/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Rotari Serghei împotriva Autorității Naționale de

Integritate, terți AO Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI și ÎMSP

Spitalul Clinic Municipal Bălți, privind anularea actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-698/23

NR. PIGD 2-21007841-01-3ra-28062023)

Interpretarea termenului procedurii administrative, competența inspectorului de

integritate, evaluarea conflictului de interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate de

Autoritatea Națională de Integritate.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. O. Melniciuc,

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău,

18 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Autoritatea

Națională de Integritate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI), solicitând

anularea actului de constatare nr. 316/15 din 21 decembrie 2020.

director al IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți din 30 iunie 2017, în baza

deciziei Consiliului Municipal Bălți nr. 6/1 și a contractului de management

nr. 1/17.

de interese pe baza sesizării nr. 4806 din 02 iulie 2020.

din 21 decembrie 2020, prin care ANI a dispus: 1) se constată că dl Serghei

Rotari, director al IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți, a încălcat regimul

juridic al conflictelor de interese, manifestat prin: a) nedeclararea în termenul

legal a conflictelor de interese în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a) - b),

art. 12 alin. (5) alin. (7) din Legea nr. 133/2016; b) nesoluționarea conflictelor

de interese reale în conformitate cu art. 14 alin. (2) - (4) din Legea nr.

133/2016; c) emiterea actelor administrative și încheierea/ semnarea actelor

juridice, menționate în prezentul act, fapt prin care a admis consumarea

conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) al Legii nr.

133/2016. 2) Se sesizează Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne

definitiv, în vederea inițierii procedurii de încetare a raporturilor de muncă a

dlui Serghei Rotari, director al IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți. 3) Se

decade dl Serghei Rotari din dreptul de a 3 exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică, cu excepția altor funcții electorale, pe o perioadă

de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție încetarea mandatului

sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese. 4) Se înscrie dl Serghei Rotari în Registrul

1

de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din funcție încetarea

mandatului sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din

data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se

confirmă existența conflictului de interese.

punct de vedere material (încălcarea normelor de drept substanțial), cât și

formal (încălcarea procedurilor administrative și principiului securității

juridice).

proporționalității. Reclamantul a acționat în interesul public, conform

reglementărilor de salarizare a angajaților din instituțiile medico-sanitare

publice. Premiile acordate nu au fost pentru el personal, ci pentru întregul

personal al instituției.

necesității măsurilor dispuse, iar evaluarea faptelor și aplicarea normelor de

drept sunt greșite.

integritate într-o structură fără personalitate juridică, iar semnătura nu

respectă prevederile legale privind semnătura actelor administrative.

inspectorul de integritate Vizitiu Olga din numele Inspectoratului de

Integritate care este parte integrantă a Autorității Naționale de Integritate în

conformitate cu art. art. 8, 16 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate și hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 9 din

08.02.2018. Astfel, rezultă că, actul de constatare a fost emis de o structură

internă fără personalitate juridic a Inspectoratului de Integritate în numele

ultimei și semnată de angajatul acesteia. Art. 121 alin. (1) Codul administrativ

prevede că, semnarea actului administrativ individual se face de conducătorul

autorității publice sau de către persoana împuternicită de acesta, dacă legea

nu prevede altfel.

de Integritate, persoana care a fost supusă controlului poate contesta actul de

constatare în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de

contencios administrativ. A invocat că, indicarea termenului de 15 zile de

asemenea este contrară standardelor de la art. 2 alin. (2), 206 alin. (1) lit. a) și

209 alin. (1) Codul administrativ.

2

Rîșcani, s-au atras în proces, în calitate de terți, AO Asociația pentru

Drepturile Omului Lex XXI și ÎMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți (f.d.72).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată în contenciosul

administrativ depusă de Rotari Serghei împotriva Autorității Naționale de

Integritate, terți AO Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI și ÎMSP

Spitalul Clinic Municipal Bălți, privind anularea actului de constatare nr.

316/15 din 21 decembrie 2020, emis de inspectorul de integritate Olga Vizitiu

în privința dlui Rotari Serghei, ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii

de apel, casarea integrală a acesteia și emiterea unei hotărâri noi de admitere

integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a

emis o decizie nouă, prin care s-a admis acțiunea înaintată de către Serghei

Rotari împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți AO Asociația

pentru Drepturile Omului Lex XXI și ÎMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți

privind anularea actului administrativ individual defavorabil, fiind anulat

actul de constatare nr. 316/15 din 21 decembrie 2020, emis de Autoritatea

Națională de Integritate în privința dlui Rotari Serghei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs nemotivat împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei și

menținerea hotărârii primei instanțe.

3

ARGUMENTELE RECURSULUI

că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, pe motiv că instanța

nu a elucidat complet toate temeiurile legale invocate și a aplicat eronat

normele de drept material, care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt

și de drept ale cauzei.

art. 60 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, considerându-le irelevante în

contextul reglementărilor speciale. Astfel, termenul general de 30 de zile,

prevăzut de Codul administrativ, nu se aplică procedurilor desfășurate de

ANI, care se regăsesc sub incidența unor acte normative speciale.

Legea nr. 132/2016, Legea nr. 133/2016 și Legea nr. 82/2017, reglementează

procedurile de control ale ANI, iar acestea prevăd termene diferite față de cele

stabilite în Codul administrativ, având în vedere complexitatea acțiunilor

necesare pentru completarea unui control riguros. Astfel, Autoritatea nu a

aplicat un termen fix de 30 de zile, deoarece termenul poate fi prelungit, în

funcție de specificul fiecărei proceduri și de răspunsul persoanelor implicate.

consideră că instanța de apel a aplicat incorect regimul juridic al conflictelor

de interese. Reclamantul Serghei Rotari, în calitate de director al IMSP

Spitalul Clinic Municipal Bălți, a semnat ordine prin care s-au acordat premii

bănești pentru sine, acțiune care constituie o încălcare flagrantă a prevederilor

Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. Aceste

acțiuni constituie conflicte de interese, iar reclamantul nu a respectat obligația

legală de declarare și soluționare a acestora.

interese trebuie declarat și soluționat prin abținerea de la actele care generează

conflicte de interese. În cazul lui Serghei Rotari, acest lucru nu s-a întâmplat,

iar sancțiunile aplicate de ANI sunt conforme legii, având rolul de a proteja

integritatea instituțiilor publice și de a preveni conflictele de interese.

Recurentul menționează că măsura de interdicție de a ocupa funcții publice

pe o perioadă de 3 ani este proporțională și necesară, având în vedere

gravitatea încălcării.

legală prevăzută expres de Legea nr. 133/2016, iar în cazul conflictelor de

interese consumate, sancțiunile sunt clare și previzibile, inclusiv revocarea

sau destituirea din funcție și interdicția de a ocupa funcții publice pentru o

perioadă de 3 ani. Aceste măsuri sunt esențiale pentru descurajarea

4

comportamentelor necorespunzătoare și pentru asigurarea unui climat de

integritate în instituțiile publice.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

informând-ui despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

și interesele intimatului Serghei Rotari, a solicitat respingerea recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023. ”

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5

judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat

de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1)

lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

5

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel

se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.”

stipulează că:

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți. (2) instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare

constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt

și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. (3) Instanța de

judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu

este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios

administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu

care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt

garantate de stat. (2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației

dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile

Omului.”

Legea nr. 132/2016:

„Autoritatea Națională de Integritate are atribuția de a controla averile și interesele

personale ale subiecților declarației, atât din proprie inițiativă, cât și la sesizarea unor

persoane fizice sau juridice. ANI are rolul de a verifica respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„(1) Inspectorul de integritate este persoana angajată în această funcție prin concurs

și care este responsabil de efectuarea controlului averii și al intereselor personale, privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor

și limitărilor.

6

(2) Funcția de inspector de integritate este o funcție publică cu statut special, fiind

exercitată în modul stabilit de prezenta lege și Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public în măsura în care prezenta lege nu

prevede altfel.”

„Inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: a) primesc, colectează,

centralizează și procesează date și informații cu privire la situația averilor deținute de

persoane în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate publică, de

asemenea cu privire la incompatibilitățile și conflictele de interese ale persoanelor care

ocupă o funcție publică sau de demnitate publică; b) efectuează controlul averilor și privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor

și limitărilor; c) efectuează controlul privind depunerea în termen a declarațiilor de avere

și interese personale de către subiecții declarării; d) constată diferențele substanțiale, ținînd

cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării, în timpul exercitării

mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică și în veniturile obținute de acesta

în aceeași perioadă; e) examinează și soluționează conflictele de interese ale persoanelor

prevăzute de Legea privind declararea averii și a intereselor personale; f) sesizează

organizația publică în care activează subiectul declarării sau autoritatea responsabilă de

numirea în funcție a acestuia în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă ori

de serviciu ale acestuia în cazul constatării unei stări de incompatibilitate sau a unui

conflict de interese; g) întocmesc acte de constatare în condițiile legii; h) constată

contravenții, examinează cauze contravenționale și aplică sancțiuni contravenționale.”

privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare la data

emiterii actului contestat:

„(1) În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl

trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul

contravențional al Republicii Moldova.

(2) Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5 zile,

conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a

subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în

vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a

emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic,

sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind

conflictul de interese.

(3) Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de

constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.”

a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data

emiterii actului contestat:

7

„(4) Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat

o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei

pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după

caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.

(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin.

(3)–(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data

eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data

încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai

poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

(7) În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică

la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de

interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul

de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărîrea judecătorească prin

care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului

de interese.”

normative:

„(3) Normele juridice speciale sânt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de

raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală

și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma

specială.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că, dispozitivul deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a

fost notificat ANI în mod electronic, la 24 mai 2023 (f.d.185).

recurs nemotivat împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

2023 recurenta a prezentat motivarea recursului.

consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării lui).

inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate

cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau

8

exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și

documentelor prezente la dosar. Părțile au avut posibilitatea să prezinte

poziția în scris și să răspundă la argumentele adverse.

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe

baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,

Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

următoarele circumstanțe esențiale ale litigiului.

nr. 316/15 în data de 21 decembrie 2020, prin care s-a constatat încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese de către Serghei Rotari, în calitate

de director al IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți. Încălcările au fost legate

de acordarea de premii bănești, un beneficiu personal, fără a respecta

procedurile legale de declarare și soluționare a conflictelor de interese. Astfel,

s-a constatat că Rotari nu a declarat corect conflictele de interese existente și

nu a luat măsurile necesare pentru a le soluționa conform reglementărilor din

Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. Ca

urmare a acestor încălcări, ANI a aplicat sancțiuni administrative, printre care

și interdicția de a ocupa funcții publice sau funcții de demnitate publică pentru

o perioadă de 3 ani, precum și alte măsuri prevăzute de legislația în vigoare,

destinate să asigure respectarea regimului de integritate în sectorul public.

următoarele acte semnate de acesta, fără a declara și soluționa un eventual

conflict de interese: Ordinul nr. 135 din 19.06.2018 cu privire la acordarea

premiului bănesc lucrătorilor secției examen medical, contabilitate ce

deservesc secția pentru semestrul II a an.2018, prin care s-a acordat premiu

bănesc în valoare de 10 000 lei; Ordinul nr. 198 din 24.09.2018 cu privire la

acordarea premiului bănesc lucrătorilor secției examen medical,

contabilitate ce deservesc secția pentru semestrul III a an.2018, prin care s-

a acordat premiu bănesc în valoare de 10 000 lei; Ordinul nr. 253 din

19.12.2018 cu privire la acordarea premiului bănesc lucrătorilor secției

examen medical, contabilitate ce deservesc secția pentru semestrul IV a

an.2018, prin care s-a acordat premiu bănesc în valoare de 6 000 lei; Ordinul

nr. 86 din 25.06.2019 cu privire la acordarea premiului bănesc lucrătorilor

secției examen medical, contabilitate ce deservesc secția pentru semestrul II

a an.2019, prin care s-a acordat premiu bănesc în valoare de 9 000 lei;

9

Ordinul nr. 110 din 26.09.2019 cu privire la acordarea premiului bănesc

lucrătorilor secției examen medical, contabilitate ce deservesc secția pentru

semestrul III a an.2019, prin care s-a acordat premiu bănesc în valoare de

10 000 lei; Ordinul nr. 158 din 23.12.2019 cu privire la acordarea premiului

bănesc lucrătorilor secției examen medical, contabilitate ce deservesc secția

pentru semestrul IV a an.2019, prin care s-a acordat premiu bănesc în

valoare de 8 000 lei; Ordinul nr. 115 din 30.06.2019 cu privire la acordarea

premiului bănesc lucrătorilor secției examen medical, contabilitate ce

deservesc secția pentru semestrul I a an.2020, prin care s-a acordat premiu

bănesc în valoare de 12 400 lei.

premiu într-un cuantum similar cu toți ceilalți angajați, pentru a se putea

afirma că nu a existat vreun conflict de interese. Din contra, se atestă că de

fiecare dată sumele acordate erau diferite pentru fiecare angajat, iar Serghei

Rotari își atribuia cel mai mare cuantum (f.d.65-75, Dosarul administrativ).

La fel, potrivit ordinului, nu s-a specificat care ar fi temeiul de fapt și de drept

care ar justifica acordarea premiului în cuantum diferențiat angajaților. Prin

aceasta se atestă că Serghei Rotari s-a favorizat pe sine însuși.

Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de constatare

nr. 316/15 din 21 decembrie 2020.

(inclusiv interdicția de a ocupa funcții publice pentru 3 ani) sunt

disproporționate în raport cu faptele imputate și că nu respectă principiul

proporționalității, având în vedere că premiile acordate au fost destinate

întregului personal al instituției și nu doar pentru el personal.

internă fără personalitate juridică, Inspectoratul de Integritate, ceea ce ar face

semnătura acestuia nelegală. Conform Codului administrativ și Legii nr.

132/2016, actul ar fi trebuit să fie semnat de conducătorul autorității publice

competente.

motivare suficientă privind scopul și necesitatea măsurilor dispuse, iar

evaluarea faptelor și aplicarea normelor de drept sunt greșite.

hotărâri, iar prin decizia din 23 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis

10

apelul și a casat hotărârea, dispunând anularea actului de constatare nr. 316/15

din 21 decembrie 2020 emis de ANI.

solicitând casarea deciziei din 23 mai 2023 și menținerea hotărârii primei

instanțe, argumentând că instanța de apel nu a aplicat corect normele de drept

material și că nu a respectat reglementările procedurale relevante.

susține că actele emise de Serghei Rotari, directorul IMSP Spitalul Clinic

Municipal Bălți, prin care a acordat premii bănești pentru sine, reprezintă o

încălcare flagrantă a regimului juridic al conflictelor de interese reglementat

de Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale.

Conform ANI, aceste acțiuni constituie conflicte de interese și trebuiau

soluționate conform procedurii legale prin abținerea reclamantului de la

semnarea acestor acte.

aplicate, inclusiv interdicția de a ocupa funcții publice pe o perioadă de 3 ani,

sunt proporționale și necesare în raport cu gravitatea încălcării regimului

juridic al conflictelor de interese. Măsurile au rolul de a proteja integritatea

instituțiilor publice și de a preveni conflictele de interese în viitor.

de Justiție constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele motive:

juridice/administrative în favoarea sa, reprezintă o admitere a conflictului de

interese consumat. Aceste acțiuni demonstrează utilizarea funcției publice

pentru a se favoriza, ceea ce afectează integritatea procesului decizional,

erodează încrederea în instituțiile publice și subminează principiile statului de

drept.

instanța de apel a apreciat în mod greșit faptul că actul de constatare a fost

semnat de inspectorul de integritate dintr-o structură fără personalitate

juridică. În acest sens, Curtea consideră că argumentul nu este fondat, având

în vedere că actele emise de inspectorii de integritate sunt conforme cu

prevederile legale, iar semnătura acestora este valabilă în contextul specific al

autorității competente.

Națională de Integritate, consideră că instanța de apel a apreciat greșit unele

aspecte esențiale ale litigiului, ceea ce a condus la o soluție neîntemeiată. În

acest sens, instanța de recurs reiterează argumentele esențiale invocate de

11

către recurent, precum și interpretarea corectă a reglementărilor legale

aplicabile.

60 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, considerând că termenul de 30 de

zile este un termen rigid și general aplicabil procedurilor administrative

desfășurate de Autoritatea Națională de Integritate. Curtea Supremă reține că,

deși aceste prevederi se aplică în mod general, reglementările speciale care

guvernează procedurile de control ale ANI prevalează asupra acestora. Astfel,

instanța de apel a ignorat prevederile legii speciale aplicabile în domeniu,

respectiv Legea nr. 132/2016 și Legea nr. 133/2016, care stabilesc termene

specifice pentru fiecare procedură de control, termene care pot fi prelungite

în funcție de complexitatea investigației.

pot acționa într-un termen rezonabil, adaptat complexității fiecărui caz, iar în

acest sens, termenul de 30 de zile nu poate fi considerat un termen rigid pentru

finalizarea procedurii administrative. Aceasta nu înseamnă că depășirea

termenului poate duce automat la nulitatea actului administrativ, ci că

termenul poate fi prelungit în funcție de specificul procedurii și de natura

investigației. Prin urmare, Curtea Supremă consideră că instanța de apel nu a

aplicat corect dispozițiile legale aplicabile, și în mod eronat a invalidat actul

de constatare al ANI pe baza acestei erori.

considerat că actul a fost semnat de o structură internă fără personalitate

juridică, Inspectoratul de Integritate, ceea ce ar face semnătura nevalidă.

Curtea Supremă de Justiție constată că acest argument nu este fondat. Legea

nr. 132/2016 prevede că inspectorii de integritate sunt autorizați să efectueze

controlul și să întocmească acte de constatare, fără a fi necesar ca acestea să

fie semnate de conducerea autorității. Art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

132/2016 stipulează că inspectorul de integritate are competența de a emite

acte de constatare în urma procedurilor de control, iar actul semnat de

inspectorul de integritate Vizitiu Olga este valabil, întrucât acesta a fost

semnat în conformitate cu reglementările legale. Astfel, instanța de apel a

aplicat greșit normele legale, iar argumentul privind semnătura actului nu este

întemeiat.

de Integritate, inclusiv interdicția de a ocupa funcții publice pentru o perioadă

de 3 ani, sunt pe deplin proporționale cu gravitatea încălcării regimului juridic

al conflictelor de interese. Reclamantul, în calitate de director al IMSP

Spitalul Clinic Municipal Bălți, a acordat premii bănești pentru sine, fapt care

12

reprezintă o încălcare flagrantă a prevederilor Legii nr. 133/2016 privind

declararea averii și intereselor personale. Conform acestei legi, conflictul de

interese trebuie nu doar declarat, dar și soluționat prin abținerea de la

semnarea actelor care generează astfel de conflicte. În cazul reclamantului,

această procedură legală nu a fost respectată, iar sancțiunile aplicate de ANI,

inclusiv interdicția de a ocupa funcții publice pe o perioadă de 3 ani, sunt

conforme cu reglementările legale și au rolul de a proteja integritatea

instituțiilor publice și de a preveni conflictele de interese în viitor. Astfel,

măsurile dispuse de autoritate sunt corecte și justificabile în raport cu faptele

comise.

aplicabile în ceea ce privește sancțiunile. Legea nr. 133/2016 prevede expres

aplicarea sancțiunilor în cazurile de conflict de interese consumat, iar măsurile

de revocare sau destituire din funcție și interdicția de a ocupa funcții publice

pentru o perioadă de 3 ani sunt prevăzute de lege ca sancțiuni clare și

previzibile. Aceste măsuri sunt menite să protejeze integritatea instituțiilor

publice și să prevină conflictele de interese, fiind necesare și proporționale în

raport cu gravitatea faptelor săvârșite de reclamant. Astfel, instanța de apel a

greșit în aprecierea proporționalității sancțiunii, iar soluția de anulare a

măsurilor dispuse de ANI nu este justificată.

reține că acestea au fost corecte și întemeiate. Prima instanță a evaluat corect

regimul juridic al conflictelor de interese și a aplicat normele legale în mod

corespunzător. De asemenea, instanța de fond a apreciat corect că actul de

constatare al ANI nu a încălcat normele procedurale și a dispus corect

respingerea acțiunii de anulare a acestuia.

interpretare a normelor legale reținute în speță, instanța de recurs consideră

că soluția primei instanțe este corectă și conformă cu normele legale

aplicabile, iar acțiunea reclamantului trebuie respinsă ca neîntemeiată.

(3) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează integral decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Rotari Serghei împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți

AO Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI și ÎMSP Spitalul Clinic

13

Municipal Bălți, privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

și emite o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 17 februarie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

14