3ra-61/23 — contestarea actului administrativ

3ra-61/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-61/23

2-20154836-01-3ra-23012023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E.Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, D.Corolevschi, D.Stănilă)

Î N C H E I E R E

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Irina Rotari și de

avocatul acesteia Arina Țurcan-Donțu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Rotari Irina împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția

Familiei Bălți, terț Cornovanu Vitalie cu privire la anularea deciziei nr.0117/799

din 28 octombrie 2020,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La data de 08 decembrie 2020 Rotari Irina a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familiei din

cadrul Primăriei mun.Bălți privind anularea deciziei nr.0117/799 din 28.10.2020.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 4 noiembrie 2020 a

recepționat scrisoarea nr.0117/799 din 28.10.2020 prin care Direcția Generală

Asistență Socială și Protecție a Familiei mun.Bălți, a informat-o că s-a decis

abrogarea decizia Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei

mun.Bălți, autoritatea tutelară locală și teritorială nr.0117/588 din 10.08.2020

emisă de Șeful Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei

mun.Bălți cu privire la restabilirea programului de întrevederi a lui Vitalie

Cornovanu cu copiii minori XXXXX și XXXXX; restabilirea termenilor de

participare la educația și instruirea copiilor în felul următor: o dată pe săptămână,

în zilele de sâmbătă de la orele 10:00 până la orele 18:00, în prezența mamei

biologice, până la reconcilierea psihologică definitivă a copiilor.

A invocat că la 06 noiembrie 2020, ca mamă a copiilor Cornovanu Sofia și

Cornovanu Ilie a depus prin intermediul serviciului poștal către Direcția Generală

Asistență Socială și Protecție a Familiei mun.Bălți cerere prealabilă prin care a

solicitat anularea deciziei Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a

Familiei mun.Bălți din 10.08.2020 cu privire la restabilirea termenilor de

participare la educația și instruirea copiilor.

1

Reclamanta a apreciat decizia Direcției Generale Asistență Socială și

Protecție a Familiei mun.Bălți din 28.10.2020, ca fiind contrară legii, fiind afectată

din punct de vedere procedural, adoptată cu încălcarea procedurii stabilite.

Totodată, reclamanta Rotari Irina a invocat ilegalitatea materială, de fond a

deciziei, aceasta fiind lipsită de temeinicie.

A notat că la emiterea actului contestat autoritatea publică emitentă, a încălcat

și obligația care vizează comunicarea actelor și stabilește că corespondența în

cadrul procedurii administrative dintre participanți și autoritate publică necesită

dovada comunicării, care se anexează obligatoriu la dosarul administrativ, precum

și dreptul reclamantei să fie audiată în legătură cu faptele și circumstanțele

relevante pentru actul ce urmează a fi emis.

A relatat că dânsa nu a fost informată cu referire la inițierea procedurii

administrative cu referire la decizia contestată și nici nu a fost informată despre

dreptul de a prezenta probe în apărarea sa.

A declarat reclamanta că autoritatea publică emitentă a admis următoarele

încălcări: actul administrativ individual nu corespunde structurii prevăzute de

art.120 Cod administrativ prin faptul că actul nu este motivat și lipsește informația

privind căile de atac; nerespectarea termenilor prevăzuți la art.60 Cod administrativ

pentru finalizarea procedurii administrative; autoritatea publică emitentă a încălcat

și obligația stabilită în art.96-114 Cod administrativ care vizează comunicarea

actelor; autoritatea publică emitentă, a încălcat prevederile art.94-95 Cod

administrativ referitor la dreptul reclamantei de a fi audiată în legătură cu faptele si

circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis.

A susținut că nu este împotrivă ca copiii să aibă întrevederi cu tatăl și nu

creează impedimente în acest sens, însă aceștea nu doresc să participe la

întrevederile cu ultimul. Totodată, prin actul administrativ contestat dânsa a fost

obligată să fie prezentă la întrevederile copiilor cu tatăl. Astfel, autoritatea emitentă

nu a ținut cont de faptul că ea este victima violenței în familie și că prin obligațiile

instituite prin acest act administrativ apar premise de revictimizare a ei.

A solicitat Rotari Irina suspendarea deciziei Direcției Generale Asistență

Socială și Protecție a Familiei mun.Bălți nr.0117/799 din 28.10.2020 cu privire la

stabilirea termenilor de participarea la educația și instruirea copiilor; anularea

deciziei nr.0117/799 din 28.10.2020.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălți sediul central din 23

decembrie 2020 s-a atras în proces în calitate de terț Cornovanu Vitalie.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți sediul central din 24 decembrie 2020 s-a

respins demersul reclamantei privind suspendarea actului administrativ.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 martie 2021 s-a respins recursul

declarat de Rotari Irina, s-a menținut încheierea Judecătoriei Bălți, sediul central

din 24 decembrie 2020.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din 27 mai 2021 acțiunea s-a

respins.

La 7 iunie 2021 Rotari Irina a înaintat cerere de apel nemotivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din 27 mai 2022, solicitând casarea

acesteia.

La 24 iunie 2021 avocatul Țurcan-Donțu Arina, reprezentanta Irinei Rotari a

depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din 27 mai 2021,

solicitând casarea acesteia, emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie

admisă integral.

2

Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Rotari Irina împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din 27

mai 2022.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că prin decizia Direcției

Generală Asistență Socială și Protecția Familiei din cadrul Primăriei mun.Bălți

nr.0117/936 din 18.01.2021, în urma examinării adresărilor lui Vitalie Cornovanu

nr.C-2139/23 din 09.12.2020, nr.0117/936 din 15.12.2020, nr.0117/973 din

28.12.2020 privind revizuirea programului de întrevederi nr.0117/799 din

28.10.2020 a tatălui biologic cu minorii XXXXX și XXXXX, s-au stabilit pentru

Cornovanu Vitalie, Cornovanu Andrei, Cornovanu Larisa termeni temporari de

participare la educația și instruirea minorilor XXXXX, XXXXX în felul următor:

în fiecare zi de sâmbătă de la orele 09:30 până la orele 12:30, fără prezența mamei

biologice (f.d.393-394 dosar administrativ).

Dispozițiile art.139 alin.3 Cod administrativ statuiază că un act administrativ

individual rămîne valabil atîta timp cît nu este retras, revocat sau anulat într-un alt

mod ori nu s-a consumat prin expirarea timpului sau într-un alt mod.

În acest context, instanța de apel a constatat că actul administrativ - decizia

DASPF Bălți nr.0117/799 din 28.10.2020, a cărei anulare se solicită în speță, de

fapt, prin decizia enunțată supra - nr.0117/936 din 18.01.2021 a fost revocat de

către autoritatea emitentă, act care nu a fost contestat de părțile vizate în acesta,

pierzîndu-și efectele și valabilitatea, prin urmare în sensul legal indicat supra nu

mai poate fi anulat prin hotărîre judecătorească. Or, un act administrativ nevalabil

nu mai poate fi declarat repetat nevalabil de instanța judecătorească, inclusiv în

situația în care acesta și-a pierdut valabilitatea în procesul examinării judiciare a

cauzei.

Circumstanțele respective impun instanței de judecată soluția de a respinge

acțiunea în contencios administrativ pe motivul lipsei obiectului examinare. Or,

actul administrativ revocat de către autoritatea emitentă nu mai poate fi anulat și de

către instanța de judecată, deoarece acesta nu mai produce efecte juridice și și-a

pierdut valabilitatea. Din acest considerent, instanța de apel nu va supune analizei

argumentele apelantei cu privire la legalitatea actului administrativ contestat,

acesta fiind revocat.

Or, în pofida faptului că autoritatea emitentă a folosit noțiunea de ,,revizuire”

a actului administrativ, în esența sa, prin decizia DASPF Bălți nr.0117/936 din

18.01.2021 a revocat decizia nr.0117/799 din 28.10.2020, a cărei anulare se solicită

în speță, iar formularea incorectă nu schimbă esența și efectele acestuia.

Instanța de apel a menționat că art.96 alin.1 Cod administrativ stabilește că

notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se

realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art.97 Cod administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de

autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se

face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea

publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de

recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică

sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. (4) La celelalte forme de

3

notificare prevăzute la art.110–113 se poate recurge numai în condițiile

reglementate de prezentul cod.

Decizia contestată i-a fost comunicată apelantei/reclamante Rotari Irina prin

intermediul oficiului poștal, fapt confirmat de către aceasta în acțiunea de

contencios administrativ.

Instanța de apel a notat că apelanta și-a exprimat dezacordul și cu faptul că

instanța de nivelul unu a dispus atragerea în proces a lui Cornovanu Vitalie în

calitate de intervenient accesoriu, în conformitate cu dispozițiile Codului de

procedură civilă și nu în calitate de terț, după cum stipulează Codul administrativ.

Conform art.205 alin.1,2 Cod administrativ, la examinarea acțiunii în

contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau

la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză. Dacă un terț

participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de judecată ar

interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în

proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o persoană contestă actul

administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității

acestuia.

Potrivit art.67 alin.1,3 Cod de procedură civilă, persoana interesată într-un

proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de

pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărîrea

pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui față de una din părți.

Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia dintre părți

sau din oficiul instanței.

Într-adevăr, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălți sediul central din

23 decembrie 2020 Cornovanu Vitalie s-a atras în proces în calitate de intervenient

accesoriu. Astfel, în esență, calitatea procedurală a intimatului Cornovanu Vitalie

constituie persoana interesată ale cărei drepturi pot fi afectate prin litigiul în cauză,

care în acțiunile de contencios administrativ poartă denumirea de terț, noțiune care

urma a fi corect utilizată de către instanța de nivelul unu.

Referitor la argumentul apelantei privind lipsa citării dânsei în procedura

administrativă, instanța de apel a relevat că art.86 alin.1,2 Cod administrativ

stabilește că autoritatea publică care conduce procedura administrativă poate cita

orice persoană a cărei prezență este necesară în vederea derulării procedurii. În

vederea asigurării eficienței procedurii, participanții sau alte persoane sînt citate la

sediul autorității publice doar în cazurile în care citarea lor este absolut necesară

pentru derularea procedurii. Dacă se solicită declarații, petiții sau alte documente

scrise, acestea se vor expedia prin poștă electronică, poștă sau prin alte mijloace de

comunicație.

Prin prisma acestei norme, este dreptul discreționar al autorității publice de a

cita părțile în procedura administrativă.

Instanța de apel a conchis că apelanta a avut accesul la dosarul administrativ,

fiindu-i respectate drepturile prevăzute de dispozițiile art.83 Cod administrativ,

care stipulează că autoritatea publică care conduce procedura administrativă acordă

participanților la procedură accesul la dosarul administrativ.

La data de 20 octombrie 2022 Rotari Irina a depus recurs nemotivat, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere integrală

a acțiunii.

La data de 04 noiembrie 2022 și respectiv la 08 noiembrie 2022 avocatul

Arina Țurcan-Donțu, reprezentanta Irinei Rotari a depus recurs nemotivat,

4

solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii.

Ulterior, la 30 decembrie 2022, 09 ianuarie 2023 avocatul Arina Țurcan-

Donțu, reprezentanta Irinei Rotari a depus recurs motivat.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel și instanța de fond nu a

ținut cont de temeiurile de nulitate invocate de recurentă și nici nu s-a expus asupra

acestora.

A menționat că procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei

operațiuni administrative sau prin emiterea unui act administrativ individual.

Nerespectarea termenilor prevăzuți la art. 60 Cod Administrativ pentru finalizarea

procedurii administrative duce la nulitatea actului administrativ emis.

Conform prevederilor art. 31 Cod administrativ, actele administrative

individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

Potrivit art. 118 din Codul administrativ, motivarea este operațiunea

administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act

administrativ individual.

În susținerea acestei opinii, a relatat avocatul Arina Țurcan-Donțu,

reprezentanta Irinei Rotari că instanța de recurs urmează să rețină că actul

administrativ contestat a fost emis contrar prevederilor art. 31, 118 Cod

administrativ, nefiind motivat, iar motivarea completă este obligatorie, este parte

integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.

Mai mult ca atît, în contextul dat, autoritatea publică a emis două acte

administrative care au același obiect și vizează drepturile acelorași părți, fară a

anulat actul emis la 28.10.2020, ceea ce în viziunea părții recurente constituie un

temei de admitere a acțiunii în contestare.

Referindu-se la poziția recurentei privind faptul că autoritatea publică a emis

două acte administrative care au același obiect și vizează drepturile acelorași părți,

fară a fi anulat actul emis la 28.10.2020, instanța de fond și cea de apel nu și-a

argumentat soluția privind constatarea că la momentul examinării cauzei

autoritatea publică emitentă a anulat actul administrativ contestat.

În concluzie s-a menționat că instanța are obligația de a efectua o examinare

efectivă a motivelor, argumentelor și probelor părților (Cauza Boldea c. Romania,

Hotărarea din 20 aprilie 2010, pct. 32, pct. 35).

La 13 ianuarie 2023 Rotari Irina a depes recurs motivat și a menționat că

normele de drept material au fost încălcate și aplicate eronat atît de către instanta

de fond, cât și de către instanta de apel prin interpretarea în mod eronat a legii.

Aprecierea probelor de către instanta judecătoreasacă a fost arbitrară, fiind comise

erori grave din partea instanței de apel care au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

5

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 06 noiembrie 2022,

Rotari Irina a depus recurs nemotivat la 20 octombrie 2022. Dispozitivul deciziei

din 06 octombrie 2022 a fost notificat de către Rotari Irina la 17 octombrie 2022,

conform avizului de recepție (f.d.124), iar decizia motivată din 06 noiembrie 2022

a fost expediată participanților la proces la 15 decembrie 2022 (f.d.139), însă

avizul de recepție a fost returnat instanței de apel cu mențiunea ,,nereclamat” de

către Rotari Irina la 04 ianuarie 2023 (f.d.153-154).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta Rotari Irina s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul nemotivat la 20 octombrie 2022, iar recursul motivat la

30 decembrie 2022, 09 ianuarie 2023, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Irina Rotari și de

avocatul acesteia Arina Țurcan-Donțu, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le

consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

6

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibile recursurile depuse de Irina Rotari și de avocatul acesteia Arina

Țurcan-Donțu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Irina Rotari și de avocatul acesteia Arina Țurcan-Donțu

se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7