3ra-234/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-234/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central – A. Roșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – O. Moraru, E. Bejenaru, A. Gheorghieș

ÎNCHEIERE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oficiul teritorial Bălți

al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

municipal Bălți cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin

care s-a casat hotărârea instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea cererii de chemare în judecată,

constată:

La 25 februarie 2019 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a înaintat

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Consiliului municipal Bălți, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 14/19 din 27

noiembrie 2018 cu privire la asigurarea respectării disciplinei urbanistice în

perioada corectării Planului urbanistic general al municipiului Bălți.

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a indicat că

în ordinea art. 64 al Legii nr.436 - XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală și pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, a efectuat controlul de

legalitate a deciziei nr. 14/19 din 27 noiembrie 2018 cu privire la asigurarea

respectării disciplinei urbanistice în perioada corectării Planului urbanistic general

al mun. Bălți.

În urma controlului efectuat s-a constatat că decizia a fost adoptată cu

încălcarea legislației potrivit căreia certificatele de urbanism pentru proiectarea

construcțiilor noi emise de către primărie și documentația de urbanism privind

amplasarea construcțiilor noi pe teritoriul mun. Bălți, aprobate de către Consiliul

urbanistic al mun. Bălți vor fi remise către INCP „Urbanproiect” pentru includerea

1

în proiectul Planului de urbanism general al mun. Bălți aflat în proces de

actualizare.

Însă potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, coordonarea cu INCP

,,Urbanproiect” poate fi efectuată numai în cazurile lipsei documentației de

urbanism și de amenajare a teritoriului.

În scopul soluționării litigiului prealabil Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei

de Stat a expediat în adresa Consiliului mun. Bălți notificarea nr. 1304/OT1-26 din

10 ianuarie 2019, prin care a solicitat abrogarea deciziei menționate, însă nu a

primit nici un răspuns în termenul stabilit de lege.

Prin hotărârea din data de 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a anulat decizia Consiliului municipal

Bălți nr.14/19 din 27 noiembrie 2018 cu privire la asigurarea respectării disciplinei

urbanistice în perioada corectării Planului urbanistic general al municipiului Bălți.

( f.d. 32,36-37)

Instanța de fond a concluzionat că Consiliul municipal Bălți nu a respectat

prevederile art. 4 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, care stabilește ordinea remiterii documentației de

urbanism la INCP ,,Urbanproiect”.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 03 decembrie 2019 a casat

hotărârea din data de 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu

emiterea unei noi hotărâri prin care a respins cererea de chemare în judecată. ( f.d.

60,61-67)

În susținerea soluției sale instanța de apel a reținut prin prisma art. 4 din

Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 că cererea de chemare în judecată înaintată de către

Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat este neîntemeiată, ori decizia nr. 14/19

din 27 noiembrie 2018, emisă de către Consiliul mun. Bălți, nu se referă la

procedura de emitere a certificatelor de urbanism sau a autorizațiilor de

construcție, ci se referă exclusiv la informarea INCP ,,Urbanproiect” despre noile

obiecte de importanță majoră, care urmează a fi proiectate și construite pe teritoriul

mun. Bălți, având drept scop includerea acestora în Proiectul Planului de Urbanism

General al mun. Bălți, care se află în proces de actualizare.

Instanța de apel a mai menționat că decizia nr. 14/19 din 27 noiembrie 2018,

emisă de către Consiliul mun. Bălți, nu influențează la procedura de eliberare a

certificatelor de urbanism, nu reprezintă o procedură suplimentară, aceasta având

drept scop elaborarea planului urbanistic actualizat în baza certificatelor de

urbanism deja eliberate în conformitate cu prevederile legale.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 05 decembrie 2019 Oficiul

teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a expediat în adresa instanței de apel recurs

nemotivat, iar la data de 03 februarie 2020 a depus recursul motivat, înregistrat în

Grefa Curții Supreme de Justiție la data de 10 februarie 2020. ( f.d. 74)

Prin recursul înaintat Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii

instanței de fond, invocând că instanța de apel a interpretat eronat legea și nu a

aplicat anumite prevederi ale legii materiale, care urmau a fi aplicate la

soluționarea prezentei acțiuni, ori coordonarea cu INCP ,,Urbanproiect” poate fi

2

efectuată numai în cazurile lipsei documentației de urbanism și de amenajare a

teritoriului. ( f.d. 79-80)

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257

alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie

2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia

instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici

instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că

conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 03 decembrie 2019. Oficiul

teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în conformitate cu prevederile art. 245, alin.

(1) din Codul administrativ a expediat la 05 decembrie 2019 în adresa instanței de

apel, cererea de recurs nemotivată. (f.d. 68)

Din materialele dosarului rezultă că la 03 ianuarie 2020 instanța de apel a

expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate, care tot la 03

ianuarie 2020 a fost recepționată de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat. (f.d. 70 verso)

La 03 februarie 2020, în ultima zi de depunere a recursului motivat, prin

intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a expediat

recursul motivat. (f.d. 81-82)

Astfel, instanța de recurs consideră că Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat în termenul

acordat.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

3

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Oficiul teritorial Bălți

al Cancelariei de Stat în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a indicat argumente ce țin de

dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a

constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

4

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5