3ra-294/20 — contestarea actelor administrative

3ra-294/20 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-294/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Bălți

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient accesoriu Primăria

mun. Bălți, privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul declarat de Consiliul municipal Bălți împotriva hotărârii din 18 aprilie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă decizie prin care s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliul municipal Bălți privind anularea deciziei nr. 16/5 din 27 decembrie

2018 „Cu privire la desfășurarea consultărilor publice la proiectul deciziei Consiliului

municipal Bălti „Cu privire la aprobarea Planului municipal de acțiuni privind

implementarea Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de tineret pentru anii

2019-2022”,

c o n s t a t ă:

La 14 martie 2019 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a depus cerere

de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului

mun. Bălți, intervenient accesoriu Primăria mun. Bălți, privind anularea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a

indicat că efectuând controlul de legalitate a deciziei Consiliul mun.Bălți, nr. nr. 16/5

din 27 decembrie 2018 ,,Cu privire la desfășurarea consultărilor publice la proiectul

deciziei Consiliului municipal Bălți „Cu privire la aprobarea Planului municipal de

acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de tineret

1

pentru anii 2019-2022”, a constatat că aceasta contravine procedurii stabilite de lege în

acest sens.

Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a relatat că a expediat

în adresa Consiliului mun. Bălți notificarea cu nr. 1304 T 162 din 04 decembrie 2019

prin care a solicitat modificarea deciziei menționate.

Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a menționat că în pct.

2.1 a deciziei este indicat că, „Primarul mun. Bălti să asigure elaborarea textului

deciziei inițiale”, iar în denumirea actului este stipulat „Cu privire la desfășurarea

consultărilor publice la proiectul deciziei”, care de fapt nici nu este elaborat, respectiv

este vorba de inițierea procedurii de elaborare a deciziei, după ce și urmează a fi

desfășurată procedura de consultare.

Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a mai menționat că prin

Hotărârea Guvernului nr. 96 din 16 februarie 2010 cu privire la acțiunile de

implementare a Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în

procesul decizional a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 967 din 09 august

2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul

decizional. Prin urmare, decizia contestată contravine prevederilor art.8, 14 din Legea

privind administrația publică locală, art.41, 42, 44,45 din Legea cu privire la actele

normative, art.8 din Legea privind transparența în procesul decizional și pct.15-16, 22

a Hotărârii Guvernului nr. 967 din 09 august 2016 cu privire la mecanismul de

consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional.

Reclamantul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat admiterea

acțiunii, anularea deciziei nr. 16/5 din 27 decembrie 2018 „Cu privire la desfășurarea

consultărilor publice la proiectul deciziei Consiliului municipal Bălti „Cu privire la

aprobarea Planului municipal de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de

dezvoltare a sectorului de tineret pentru anii 2019-2022”.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

admisă cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ depusă

de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Bălți,

intervenient accesoriu Primăria mun. Bălți, privind anularea actului administrativ, s-a

anulat Decizia nr.16/5 din 27.12.2018 ”Cu privire la desfășurarea consultărilor publice

la proiectul deciziei Consiliului municipal Bălți ”Cu privire la aprobarea planului

municipal de acțiuni privind implementarea strategiei naționale de dezvoltare a

sectorului de tineret pentru anii 2019-2022”.

Prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul

declarat de Consiliul municipal Bălți împotriva hotărârii din 18 aprilie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă decizie prin care s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliul municipal Bălți privind anularea deciziei nr. 16/5 din 27 decembrie

2018 „Cu privire la desfășurarea consultărilor publice la proiectul deciziei Consiliului

municipal Bălti „Cu privire la aprobarea Planului municipal de acțiuni privind

implementarea Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de tineret pentru anii

2019-2022”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la 27 decembrie 2018

Consiliul municipal Bălți a adoptat Decizia nr. 16/5 cu privire la desfășurarea

2

consultărilor publice la proiectul deciziei Consiliului municipal Bălti „Cu privire la

aprobarea Planului municipal de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de

dezvoltare a sectorului de tineret pentru anii 2019-2022”. La 04 februarie 2019, Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a notificat Consiliul municipal Bălți, despre

pretinsa ilegalitate a deciziei nr. 16/5 din data de 27 decembrie 2018 și a solicitat

reexaminarea și modificarea deciziei ca fiind adoptată contrar prevederilor legii, cu

încălcarea procedurii stabilite de lege. La 27 martie 2019, Consiliul municipal Bălți a

emis decizia nr.1/55 ”Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat nr.1304/OT -162 din 04 februarie 2019, prin care au fost admise

1

parțial revendicările formulate de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat,

în partea substituirii în preambula deciziei nr. 16/5 a propoziției „Hotărârea Guvernului

nr. 96 din 16 februarie 2010 Cu privire la acțiunile de implementare a Legii nr. 239-

XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional” cu sintagma –

„Hotărârea Guvernului nr. 967 din 09 august 2016 Cu privire la mecanismul de

consultarea publică cu societatea civilă în proces decizional”, în rest revendicările

reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că decizia contestată deja a fost

executată, fapt confirmat de dispoziția Primarului mun. Bălți nr. 11 din 16 ianuarie

2019 cu privire la desfășurarea consultărilor publice în privința proiectului de decizie

a Consiliului municipiului Bălți ”Cu privire la aprobarea Planului municipal de acțiuni

privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de tineret pentru

anii 2019-2022” și dispoziția primarului mun. Bălți nr. 136 din 06 iunie 2019 cu privire

la modificarea dispoziției primarului nr. 11 din 16 ianuarie 2019, iar prin decizia

Consiliului mun. Bălți nr.3/5 din 25 iunie 2019 a fost aprobat Planul municipal de

acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de tineret

pentru anii 2019-2022 și plasat pe pagina web a registrului de stat a actelor locale -

http://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-aprobarea-planului-municipal-de

acțiuni-privind-implementarea-strategiei-naionale-de-dezvoltare-a-sectorului-de-

tineret-pentru-anii-2019-2022-280860.html.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 13 decembrie 2019 și

17 decembrie 2019, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante ale cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și,

anume, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat normele de

drept procedural.

Recurentul a invocat prevederile art. 14 alin. (1-2) al Legii nr. 436 - XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în care este stipulat că

Consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele

de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice.

Consiliul local dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de

decizii în problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu și social

asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii, sănătății și protecției

3

sociale, asupra colectivităților locale, serviciilor publice, precum și în alte probleme

care preocupă populația sau o parte din populația unității administrativ-teritoriale.

Recurentul a invocat prevederile art. 8 al Legii nr. 436 - XVI din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, în care este indicat că Proiectele de decizii

ale consiliului local se consultă public, în conformitate cu legea, cu respectarea

procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă și deliberativă a

populației unității administrativ - teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, după caz.

Recurentul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a menționat că etapele

principale ale asigurării transparenței procesului de elaborare a deciziilor sunt

informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei, punerea la dispoziția

părților interesate a proiectului de decizie și a materialelor aferente acestuia,

consultarea cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți

interesate, examinarea recomandărilor cetățenilor, asociațiilor constituite în

corespundere cu legea, altor părți interesate în procesul de elaborare a proiectelor de

decizii, informarea publicului referitor la deciziile adoptate.

Recurentul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a relatat că autoritățile

publice inițiază consultarea publică a proiectului deciziei în scopul informării și

recepționării recomandărilor părților interesate. Consultarea publică în cadrul

procesului decizional este inițiată și desfășurată de către subdiviziunea-autor din cadrul

autorității publice, cu anunțarea persoanei responsabile de coordonarea procesului de

consultare publică din cadrul autorității respective despre fiecare decizie în parte.

Intimatul Consiliul mun. Bălți și intervenientul accesoriu Primăria mun. Bălți nu

și-au valorificat dreptul de a depune referință la recursul depus de Oficiul Teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat, deși după cum rezultă din avizul de primire anexat la

materialele cauzei, au recepționat copia cererii de recurs motivate depuse de Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat (f.d. 64, vol. I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,

prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel

a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

4

nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerare că recurentul Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

a recepționat decizia recurată la data de 03 decembrie 2019, fapt ce se confirmă prin

semnatura reprezentatului Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat (f.d. 52) și a

depus recurs împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți la data de

13 decembrie 2019 și 17 decembrie 2019, adică în termen de 30 de zile de la

recepționarea deciziei recurate, completul ajunge la concluzia că recurentul Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se

în termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ.

Astfel, examinând temeiurile recursului declarat de Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a indicat argumente ce țin de dezacordul

său cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,

deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu

și temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursul

Oficiului Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat nu pot constitui temei de casare a deciziei

recurate, or acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere. La fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, pe când în recursul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care acest drept este garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual, așa

cum formal invocă Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin.(3) din Codul administrativ,

precum și art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6