3ra-635/23 — anularea in parte a actului administrativ normativ

3ra-635/23 — anularea in parte a actului administrativ normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-635/23

2-22088600-01-3ra-12062023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, Ec. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.

Chișinău, terț Primarul General al municipiului Chișinău, privind anularea în parte a

actului administrativ normativ,

împotriva hotărârii din 20 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins acțiunea de control normativ înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău, terț Primarul General al

Municipiului Chișinău, privind anularea pct.2 al deciziei nr.6/1 din 13.06.2022,

c o n s t a t ă :

La 23 iunie 2022, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a înaintat

acțiune de control normativ împotriva Consiliului mun. Chișinău, cu privire la anularea

pct. 2 din decizia nr. 6/1 din 13 iunie 2022 ,,Cu privire la modificarea și aprobarea unor

acte normative”, ce a fost concretizată la data de 21 noiembrie 2022 (f.d. 6-8, 207 vol.

I).

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că, decizia contestată contravine

prevederilor legale, și anume prevederilor art.2, art. 35 alin.(1) și (5) și art.37 alin.(6)

al Legii cu privire la actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017.

Reclamantul a notat că, în urma examinării materialelor care au stat la baza

adoptării actului administrativ s-a constatat lipsa expertizelor impuse de cadrul legal

precitat. Iar, conform punctului 2 al deciziei notificate, se pune în sarcina Primarului

General al municipiului Chișinău de a aproba tarifele pentru călătorie în transportul

public din municipiul Chișinău. Însă, conform prevederilor art. 14 alin.(2) lit. (q) al

Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, pornind de

la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi

stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, Consiliul local,

1

aprobă în condițiile legii, norme specifice și tarife pentru instituțiile publice și serviciile

publice de interes local din subordine.

Totodată, reclamantul a subliniat că potrivit conform prevederilor art. 14 lit. (g) al

Codului transporturilor rutier, Consiliile locale și municipale, în contextul necesității

organizării transportului rutier contra cost în trafic local, aprobă tarifele pentru

serviciile regulate de transport rutier contra cost de persoane în trafic municipal și/sau

local.

Prin încheierea protocolară din 07 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a

fost atras în calitate de terț terț Primarul General al municipiului Chișinău (f.d. 204 vol.

I).

Prin hotărârea din 20 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea de control normativ înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău, terț Primarul General al

municipiului Chișinău, privind anularea pct.2 al deciziei nr.6/1 din 13 iunie 2022 (f.d.

6-16, vol. II).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut ca fiind relevante

prevederile art. 93, art.224 alin.(1) lit. e), art.219 alin.(1), art.220 alin.(1) și art.221

alin.(1)din Codul administrativ.

Analizând circumstanțele de fapt ale cauzei, prin prisma normelor de drept sus

indicate care reglementează probele și probațiunea în procesul administrativ, Curtea de

Apel Chișinău a decelat că, reclamantul solicită efectuarea controlului normativ a pct.

2 din decizia Consiliului nr. 6/1 din 13 iunie 2022 ,,Cu privire la modificarea și

aprobarea unor acte normative”, prin care s-a pus în sarcina Primarului General al mun.

Chișinău de a stabili valoarea de referință pentru calcularea tarifului de călătorie cu

troleibuzul și autobuzul și de a aproba tarifele pentru călătorie în transportul public din

mun. Chișinău, conform Anexei nr.2. Astfel, decizia contestată are un caracter

obligatoriu, general și impersonal pentru călătorii cu transportul public din mun.

Chișinău (călătorii cu troleibuzul și autobuzul), respectiv decizia contestată în parte se

atribuie la categoria actelor normative în sensul art. 2 al Legii cu privire la actele

normative nr.100 din 22 decembrie 2017 și poate fi contestată conform procedurii

stabilite de Codul administrativ pentru astfel de acte administrative cu caracter

normativ.

Curtea de Apel Chișinău reținând prevederile art.1, art. 19 alin. (4), art.46 alin.(2)

și alin.(3), art. 14 alin. (2) lit. n) și art.47 din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 6 alin. (2) pct. 3) lit. h) al Legii privind statutul

municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, a stabilit că, pct. 2 din decizia

contestată, prin care s-a pus în sarcina Primarului General al mun. Chișinău de a stabili

valoarea de referință pentru calcularea tarifului de călătorie cu troleibuzul și autobuzul

și de a aproba tarifele pentru călătorie în transportul public din mun. Chișinău, conform

Anexei nr.2, a fost emis cu respectarea prevederilor legislației în vigoare, competenței

și procedurii stabilite.

Prin urmare, instanța de judecată a respins ca neîntemeiat argumentul

reclamantului privind ilegalitatea punerii în sarcina Primarului General al municipiului

Chișinău de a aproba tarifele pentru călătorie în transportul public din municipiul

2

Chișinău, or prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 6/1 din 13 iunie 2022 s-a stabilit

metodologia calculării și reglementării tarifelor și costurilor pentru serviciile de

transport de călători, care prevede reglementări de principiu în domeniul calculării și

reglementării tarifelor și costurilor pentru serviciile de transport, stabilind cadrul

general de reglementare a modului de calculare, componenței consumurilor, fiind

prevăzute noțiuni de bază în cadrul metodologiei, formule de calcul, diferențieri și

descrieri a tipurilor de cheltuieli de producție, retribuirea muncii, alte cheltuieli

operaționale, care include inclusiv și mecanismul de reglementare, aprobare, ajustare

și aplicare a tarifelor, iar Primarul General al mun. Chișinău a fost împuternicit de a

stabili valoarea de referință pentru calcularea tarifului de călătorie cu troleibuzul și

autobuzul și de a aproba tarifele pentru călătorie în transportul public din mun.

Chișinău, conform Anexei nr.2.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a considerat neîntemeiat argumentul

reclamantului privind lipsa expertizei anticorupție și expertiza juridică, deoarece

argumentul se combate prin proiectul de deciziei cu privire la modificarea și aprobarea

unor acte normative, ce a fost supus expertizei anticorupție și expertizei juridice

conform cadrului legal.

Din considerentele menționate, Curtea de Apel Chișinău a dat o apreciere critică

argumentului reclamantului privind ilegalitatea pct. 2 din decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 6/1 din 13 iunie 2022 ,,Cu privire la modificarea și aprobarea unor acte

normative” din motivul lipsei temeiului legal. Or, simpla nemulțumire a părților cu

actele normative a autorităților publice, nu poate constitui motiv de admiterea a

acțiunii.

La data de 03 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat, iar la data de 07 iunie 2023 a

prezentat motivarea recursului împotriva hotărârii din 20 februarie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind

admiterea acțiunii.

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în

judecată, recurentul a menționat că hotărârea recurată este neîntemeiată și pasibilă de

a fi casată în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), alin. (2) lit. a), c) din Codul

de procedură civilă, din motiv că decizia Consiliului municipal Chișinău care a fost

contestată contravine prevederilor legislației Republicii Moldova în vigoare.

Recurentul invocând prevederile art. 2, art. 10 alin. (2), art. 14 alin. (2) lit. (q) și

lit. (g) al Legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, precum și

prevederile art. 14 al Codului transporturilor rutiere al Republicii Moldova, a menționat

că stabilirea valorii de referință pentru calcularea tarifului de călătorie cu troleibuzul și

autobuzul și aprobarea tarifelor pentru călătorie în transportul public din municipiul

Chișinău ține de competența Consiliului municipal Chișinău și nu de competența

Primarului General al mun. Chișinău.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

3

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul hotărârii

a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 20 februarie 2023, și a fost

expediat în adresa recurentului la data de 27 februarie 2023, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 17 vol. II).

La data de 03 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 20

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 17 vol. II).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia hotărârii

motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la data de 16 mai 2023,

fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 20

vol. II).

La data de 07 iunie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a prezentat motivarea recursului împotriva hotărârii din

20 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 21-25 vol. II).

Astfel, recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 20 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

4

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)

- f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

5

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6