3ra-750/24 — anularea actului administrativ

3ra-750/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Primarului General al mun. Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 3 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-750/24

NR. PIGD 2-22003606-01-3ra-03092024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, A. Bostan,

13 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Primarului General al

mun. Chișinău, solicitând anularea dispoziției 9-CMC din 20 octombrie 2021

„Cu privire la convocarea ședinței de îndată a Consiliului Municipal

Chișinău”.

viceprimarul municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 9-CMC „Cu privire

la convocarea ședinței de îndată a Consiliului Municipal Chișinău”.

art. 64 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor

teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845

din 18 decembrie 2009, a efectuat controlul de legalitate al dispoziției

menționate și a constatat că a fost emisă contrar prevederilor legislației.

publică locală, pct. 9 sbp. 2) lit. a) din Regulamentul cu privire la organizarea

și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, la data de 16

noiembrie 2021 a fost înaintată notificarea nr. 1343/OT4-1780, prin care s-a

solicitat abrogarea actului administrativ.

despre faptul că emitentul consideră actul administrativ legal și nu sunt

careva temeiuri în vederea abrogării acestuia.

administrația publică locală, în cazuri de maximă urgență - calamități

naturale, catastrofe, incendii, epidemii, epifitotii, epizootii și alte situații

excepționale similare - determinată de interesele locuitorilor satului

(comunei), orașului (municipiului), convocarea consiliului local se poate

face de îndată.

1

136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, în cazuri de

maximă urgență (calamități naturale, catastrofe, incendii, epidemii, epizootii

și alte situații excepționale similare), determinată de interesele locuitorilor

municipiului, consiliul municipal poate fi convocat de îndată.

cauză este emisă cu încălcarea legislației.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului

General al mun. Chișinău cu privire la anularea dispoziției nr. 9-CMC din 20

octombrie 2021.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2023, solicitând casarea

ei și pronunțarea unei decizii noi prin care acțiunea să fie admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a

menținut hotărârea din 20 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

instanțe cu privire la legalitatea actului administrativ contestat.

adoptată în temeiul art. 16 alin. (4) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 136 din

17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, care prevăd expres

posibilitatea convocării de îndată a consiliului local sau municipal în cazuri

de maximă urgență, cum ar fi calamități naturale, catastrofe, incendii,

epidemii, epifitotii, epizootii și alte situații excepționale similare,

determinate de interesele locuitorilor unității administrativ-teritoriale.

Chișinău nr. 9-CMC din 20 octombrie 2021 a fost emisă în contextul unei

situații epidemiologice grave, determinate de răspândirea virusului COVID-

2

19, situație confirmată prin Hotărârea nr. 45 din 24 septembrie 2021 a

Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău și

raportul prezentat de Centrul de Sănătate Publică, care indicau o incidență

de 283,7 cazuri la 100.000 locuitori și prezența nivelului de risc „Alertă cod

Roșu”.

fost justificată de necesitatea abordării și gestionării imediate a crizei

epidemiologice, fiind o măsură adecvată, necesară și proporțională pentru

protejarea sănătății publice și prevenirea răspândirii infecției, în concordanță

cu prevederile legale și cu principiile consacrate de art. 3 din Legea nr.

436/2006 privind administrația publică locală.

subiectului legat de acoperirea costurilor capitale suportate de SA „Apă-

Canal Chișinău”, instanța de apel a reținut că legislația nu stabilește o

interdicție pentru discutarea, în cadrul unei ședințe convocate de îndată, a

altor subiecte vitale de interes public, alături de cele ce impun o intervenție

urgentă. În acest sens, s-a avut în vedere nota informativă a SA „Apă-Canal

Chișinău” nr. 01-6615 din 15 octombrie 2021, potrivit căreia sursele de

finanțare ale societății erau limitate și insuficiente pentru lucrările capitale

necesare asigurării serviciului public de alimentare cu apă și canalizare.

beneficiază de autonomie decizională, organizațională, gestionară și

financiară și au dreptul la inițiativă în administrarea treburilor publice locale,

exercitându-și autoritatea în limitele teritoriului administrat, conform legii.

În acest cadru, Primarul General și-a exercitat dreptul discreționar în limitele

legale și conform scopului prevăzut de art. 225 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ.

instanța de apel probe noi, pe care nu ar fi avut posibilitatea să le prezinte în

fața primei instanțe și care ar fi putut răsturna concluziile hotărârii atacate.

Argumentele invocate în apel au fost similare celor prezentate în fața

instanței de fond și au fost corect respinse.

abateri de la prevederile legale la emiterea dispoziției contestate, iar acțiunea

autorității publice locale a fost conformă atât cu normele de drept material

aplicabile, cât și cu principiile administrației publice locale, motiv pentru

care apelul a fost respins ca neîntemeiat, iar hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

3

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

declarat recurs nemotivat împotriva deciziei din 3 iulie 2024 a Curții de Apel

Chișinău.

depus motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

acesteia, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.

ARGUMENTELE RECURSULUI

Stat a susținut că decizia instanței de apel este nefondată și pasibilă de casare

în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă, pe motiv

că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat normele de drept material și

a pronunțat soluția cu încălcarea legislației în vigoare.

ignorat și nu au ținut cont de prevederile art. 16 alin. (4) din Legea nr.

436/2006 privind administrația publică locală și art. 7 alin. (4) din Legea nr.

136/2016 privind statutul municipiului Chișinău, întrucât, la data emiterii

dispoziției contestate, nu existau circumstanțe care să constituie situații

excepționale în sensul acestor norme.

cu privire la situația epidemiologică COVID-19 în municipiul Chișinău, însă

acest fapt nu justifica convocarea de îndată a consiliului, întrucât informațiile

respective erau deja prezentate periodic în cadrul ședințelor operative ale

Primarului General.

capitale suportate de SA „Apă-Canal Chișinău”, recurentul a susținut că

acest subiect nu se încadra într-o situație de urgență și trebuia examinat într-

o ședință ordinară sau extraordinară, nu într-o ședință de îndată.

octombrie 2021 a fost emisă cu încălcarea legislației, întrucât chestiunile

incluse pe ordinea de zi nu constituiau cazuri de maximă urgență, iar

instanțele inferioare nu au constatat această lipsă de temei.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

4

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost notificată Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat la 29 decembrie 2024, iar recursul a fost declarat la 10

iulie 2024, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

5

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

6

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

7

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8