3ra-125/23 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-125/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Consiliul
municipal Chișinău și de către Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-
Con”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
împotriva Consiliului municipal Chișinău, terț Societatea cu Răspundere
Limitată „Gonvaro-Con” cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 8 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-125/23
NR. PIGD 2-20139479-01-3ra-28012023)
Admisibilitatea recursurilor depuse până la 1 septembrie 2023.
Argumentele invocate în cererea de recurs nu constituie temei de
admisibilitate a recursului. Motivarea cererii de recurs depusă de Consiliul
municipal Chișinău este insuficientă pentru a trece filtrul de admisibilitate.
Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-Con” nu a prezentat motivarea
recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. T. Avasiloaie)
Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)
2 aprilie 2025
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursurilor depuse de Consiliul municipal Chișinău și de către
Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 6 noiembrie 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului
administrativ, împotriva Consiliul municipal Chișinău cu privire la anularea
actului administrativ.
În argumentarea acțiunii a indicat că, prin decizia nr.13/16 din 4 august
2020 a Consiliului municipal Chișinău „Cu privire la stabilirea relațiilor de
superficie contractuală și de locațiune asupra unor loturi de pământ din str.
xxxxx, cu Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”, s-a decis
stabilirea relațiilor de superficie contractuală, pe un termen de 10 ani, cu
Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-Con” asupra lotului de pământ
cu suprafața de 0,0278 ha, pentru exploatarea imobilului (oficiu), cu
excluderea porțiunii de construcție ce se extinde în afara liniilor roșii a
drumului, și de locațiune pe termen de 5 ani a lotului de pământ cu suprafața
de 0,0094 ha, pentru amenajare (provizoriu, fără drept de îngrădire), conform
planului-anexă.
Reclamantul a notat că în corespundere cu art. 64 din Legea nr. 436
din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a supus
controlului obligatoriu de legalitate decizia menționată și a constatat că
aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legale. În conformitate cu art. 68
din Legea privind administrația publică locală, prin notificarea nr.1304/OT4-
826 din 10 septembrie 2020, a solicitat Consiliului municipal Chișinău
abrogarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ contestat,
considerat ca fiind ilegal.
În opinia reclamantului, decizia nr.13/16 din 04 august 2020 a
Consiliului municipal Chișinău este neîntemeiată și ilegală, deoarece
conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul cu suprafața de
0,0236 ha, cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în mun. Chișinău, str.
1
xxxxx, nu este înregistrat, cu drept de proprietate, după Consiliul municipal
Chișinău.
Cu trimitere la dispozițiile art. 77 alin. (2) din Legea privind
administrația publică locală și ale Regulamentului privind licitațiile cu
strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10
februarie 2009, reclamantul a remarcat că, organizarea licitației publice
presupune liberul acces și egalitatea tuturor doritorilor de a obține dreptul la
arendarea bunurilor proprietate publică a unității administrativ-teritoriale,
ceea ce la caz nu au fost respectate. Totodată, potrivit prevederilor art.4 alin.
(9) din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de
vânzare-cumpărare a pământului, vânzarea-cumpărarea terenurilor
proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor
privatizate sau supuse privatizării, aferente obiectivelor private, precum și
celor aferente construcțiilor nefinalizate, se efectuează la prețul normativ al
pământului. Terenul care, după parametri și amplasare, nu poate fi format ca
bun imobil de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitație deținătorilor
de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur deținător de teren
adiacent, vânzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun
imobil de sine stătător se efectuează la prețul normativ al pământului.
Această prevedere se aplică și relațiilor de arendă a unor astfel de terenuri.
Celelalte terenuri se vând prin concurs sau la licitație, cu excepțiile prevăzute
de lege.
Reclamantul a opinat că, în lipsa actelor confirmative cu privire la
imposibilitatea formării bunului imobil cu suprafața de 0,0094 ha vizat în
decizia contestată, Consiliul municipal Chișinău nu era în drept să transmită
respectivul lot de pământ, în locațiune funciară, terțului Societatea cu
Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”.
Astfel, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat
admiterea acțiunii, suspendarea executării deciziei nr.13/16 din 4 august
2020 și anularea deciziei nr.13/16 din 4 august 2020.
La 10 februarie 2021, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat suplimentar
atragerea în proces a Societății cu Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”, care
este proprietarul construcției cu suprafața de 236,2 m2, amplasată pe terenul
în litigiu cu suprafața de 0,0236 ha.
Prin încheierea din 9 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost atrasă în proces în calitate de terț Societatea cu Răspundere
Limitată „Gonvaro-Con”.
2
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că, competența
Consiliului municipal Chișinău, la emiterea actului administrativ contestat și
dreptul de proprietate al acestuia asupra terenurilor în litigiu, rezultă din
prevederile art. 9 alin.(1) din Legea nr.121/2007 privind administrarea și
deetatizarea proprietății publice, care statuează că, împuternicirile de
proprietar al patrimoniului unității administrativ-teritoriale sunt exercitate de
consiliul local în numele unității administrativ-teritoriale.
Instanța de fond făcând trimitere la art. 42 din Codul funciar și art.9
alin. (2) lit. h) din Legea nr.121/2007, a constatat că, lotul de pământ nr. 1
cu suprafața de 0,0278 ha și lotul de pământ cu suprafața de 0,0094 ha,
amplasate în mun. Chișinău, xxxxx, se află în intravilanul municipiului
Chișinău și constituie proprietate municipală. Astfel, decizia Consiliului
municipal Chișinău nr.13/16 din 4 august 2020 a fost emisă legal, or, terenul
proprietate publică este aferent unui obiectiv privat, și acest fapt exclude
vânzarea-cumpărarea sau darea în arendă prin licitație și se efectuează la
prețul normativ al pământului. Cu atât mai mult că, alți coproprietari ai
bunului imobil din str. xxxxx, mun. Chișinău, nu au pretins la stabilirea
relațiilor de arendă în privința terenului vizat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 8 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea
prevederile art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii din 21
octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 6 aprilie 2022,
cu respectarea prevederile art. 232 alin.(2) din Codul administrativ, a
prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 8 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
admis apelul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a
casat integral hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă de admitere a acțiunii depuse de
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. S-a anulat decizia nr.13/16
din 4 august 2020 „Cu privire la stabilirea relațiilor de superficie contractuală
3
și de locațiune asupra unor loturi de pământ din xxxxx, cu Societatea cu
Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, conform datelor
din Registrul bunurilor imobile, la momentul adoptării deciziei 13/16 din 4
august 2020, terenul cu numărul cadastral xxxxx, nu era înregistrat cu drept
de proprietate după Consiliul municipal Chișinău, or, la Capitolul II „Dreptul
de proprietate asupra bunului imobil” era indicată mențiunea „Înregistrarea
dreptului nu a fost solicitată” (f.d. 29). Aceste circumstanțe în viziunea
instanței de apel denotă că, Consiliul municipal Chișinău nu era în drept de
a decide asupra bunului imobil, dreptul de proprietate asupra căruia nu era
înregistrat după administrația publică locală.
Instanța de apel nu a reținut argumentul Consiliului municipal
Chișinău precum că competența administrării terenurilor din speță este oferit
administrației publice locale în baza art. 42 din Codul funciar, potrivit căruia,
terenurile din intravilan se află în administrarea autorităților administrației
publice locale, iar din municipii – în proprietate municipală. Or, acest fapt
nu scutește administrația publică locală de necesitatea înregistrării dreptului
de proprietate asupra terenului în Registrul bunurilor imobile. Cu atât mai
mult că, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit că, la emiterea actului
administrativ contestat au fost admise și alte încălcări care duc la anularea
actului administrativ contestat.
Instanța ierarhic inferioară a considerat întemeiat argumentul
reclamantului precum că administrația publică locală urma să prezinte acte
confirmative despre imposibilitatea formării bunului imobil cu suprafața de
0,0094 ha, or, în lipsa unor astfel de probe, Consiliul municipal Chișinău nu
a fost în drept să transmită terenul dat în locațiune funciară.
Cu trimitere la prevederile art. 2 și art. 9 din Legea nr.354 din28
octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, conform cărora
bunurile imobile se pot forma, conform prezentei legi, prin separare,
divizare, comasare, combinare sau reparcelare a bunurilor imobile
înregistrate în Registrul bunurilor imobile, instanța de apel a reținut că,
autoritatea publică locală a dispus operarea modificărilor în documentația
cadastrală, ignorând procedura de formare a bunului imobil, reglementată de
Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor
imobile, fapt ce denotă încălcarea procedurii de emitere a actului
administrativ contestat, cu atât mai mult că, cererea Societății cu Răspundere
Limitată „Gonvaro-Con” din 5 ianuarie 2018 adresată Primăriei
municipiului Chișinău, s-a referit doar la terenul cu numărul cadastral xxxxx,
în timp ce prin actul administrativ contestat s-a dispus stabilirea relațiilor de
4
superficie contractuală și de locațiune asupra unei suprafețe de teren, cu mult
mai mare decât cel solicitat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 noiembrie 2022, Consiliul municipal Chișinău a depus recurs
împotriva deciziei instanței de apel, iar la 8 februarie 2023, a prezentat
motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 8
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de
respingere a acțiunii depuse de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat.
În motivarea recursului, recurentul a invocat ilegalitatea și
netemeinicia deciziei instanței de apel, menționând că Curtea de Apel
Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele
administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de
apel ca fiind stabilite, de altfel, instanța de apel a determinat incorect obiectul
probațiunii, de asemenea, a interpretat și a aplicat eronat normele de drept
material, în special, prevederile art. 42 din Codul funciar și art. 9 alin. (1) din
Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea
proprietății publice.
Recurentul a afirmat că, actul administrativ contestat a fost emis cu
respectarea prevederilor legale, a competenței și a procedurii. Emiterea
actului administrativ a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale, și nu
contravine legislației, fiind un drept inalienabil al proprietarului
patrimonialului.
La 16 noiembrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-
Con” a depus recurs preliminar împotriva deciziei din 8 noiembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani. Totodată, a menționat că motivarea recursului va fi prezentată după
ce va recepționa decizia integrală a instanței de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31
iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 118
16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost
introduse modificări în Codul administrativ, inclusiv în Cartea a treia,
Capitolul V – Procedura de recurs.
5
Art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor.”
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În conjunctura enunțată, se deduce că admisibilitatea recursurilor
depuse de Consiliul municipal Chișinău și de către Societatea cu Răspundere
Limitată „Gonvaro-Con”, împotriva deciziei din 8 noiembrie a Curții de
Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor în vigoare până la 1
septembrie 2023.
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
1 septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în vigoare
până la 1 septembrie 2023):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după
expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
6
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.
(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
(i) Cu referire la admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal
Chișinău.
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de
judecată constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțat, în ședință publică, la 8 noiembrie 2022 (f.d.102) și notificat
recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 11 noiembrie 2022 (f.d.
111), iar recursul nemotivat a fost depus la 15 noiembrie 2022 (f.d. 114).
Totodată, potrivit materialelor cauzei, decizia motivată din 8
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului, prin
intermediul poștei electronice, la 20 ianuarie 2023 (f.d.113), motivarea
recursului fiind prezentată la 8 februarie 2023 (f.d.119).
Prin urmare, recurentul s-a conformat prevederilor legale prevăzute la
art. 245 alin. (1), (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la
data depunerii recursului) și a declarat atât recursul nemotivat, cât și
motivarea recursului, în termen.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul
municipal Chișinău, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele
motive.
Din analiza acestor prevederilor enunțate la pct. 29 din prezenta
încheiere, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special,
nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, cu valoare
de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă și care, pe cale de consecință, nu
pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
7
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în
vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 6
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
(Golder v. Regatul Unit, § 38; Stanev v. Bulgaria (MC), § 230]. Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo v. Italia, § 85). Condițiile
de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services v. Franța, § 45). Curtea a mai reiterat că modul
de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare
depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de
ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norvegia, 1996, §
39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers v. Suedia, 1991, § 31).
În circumstanțele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de către Consiliul
municipal Chișinău, ca fiind inadmisibil.
8
(ii) Cu referire la admisibilitatea recursului depus de Societatea cu
Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”.
Examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu
Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”, împotriva deciziei din 8 noiembrie
2022 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu materialele cauzei, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia,
din motivele ce succed.
La 16 noiembrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245
alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii
recursului), Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”, a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 8 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău (f.d.118).
Actele cauzei confirmă și faptul că decizia motivată din 8 noiembrie
2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată la adresa electronică a
societății „Gonvaro-Con”, vinzari@gonvaro-con.md, la data de 20 ianuarie
2023, potrivit extrasului din poșta electronică (f.d.113).
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că această adresă electronică a mai fost utilizată, pe parcursul examinării
cauzei, pentru corespondența dintre Curtea de Apel Chișinău și societatea
„Gonvaro-Con”, inclusiv pentru expedierea citațiilor și a informațiilor
relevante despre dinamica procesului (f.d.99).
Având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile,
prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare la data depunerii recursului), pentru prezentarea recursului motivat
a început să curgă din data de 21 ianuarie 2023, ziua imediat următoare celei
în care societății „Gonvaro-Con” i-a fost notificată copia deciziei motivate
din 8 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 20 februarie
2023 (zi de luni).
Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta
Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-Con” nu a depus motivarea
recursului împotriva deciziei din 8 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
în interiorul termenului legal și nici până în prezent, motiv pentru care survin
consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se
declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă.
Suplimentar, Completul de judecată notează că însăși Societatea cu
Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”, în textul cererii de recurs nemotivate
a indicat că motivarea recursului va fi depusă după comunicarea deciziei
integrale (f.d.118).
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de
art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
9
Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art.
5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum
și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție,
circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare
a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de
judecată.
Față de toate aceste considerente, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul
depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”,
împotriva deciziei din 8 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul
art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 246 alin. (1), (2) lit.
e) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de Consiliul municipal
Chișinău și de către Societatea cu Răspundere Limitată „Gonvaro-Con”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
10