3ra-629/24 — cu privire la contestarea în parte a actului administrativ

3ra-629/24 — cu privire la contestarea în parte a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat și de către Ministerul Infrastructurii și

Dezvoltării Regionale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Primarul general al municipiului

Chișinău, Societatea pe Acțiuni „Introscop” și Ministerul Infrastructurii și

Dezvoltării Regionare cu privire la contestarea în parte a actului administrativ,

împotriva deciziei din 5 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-629/24

NR. PIGD 2-23023071-01-3ra-17072024)

Inadmisibilitatea recursului depus fără a folosi calea de atac - apelul.

Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru)

Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

17 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat și de către Ministerul Infrastructurii și

Dezvoltării Regionale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău,

persoane terțe Primarul general al municipiului Chișinău, Societatea pe Acțiuni

„Introscop” și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionare cu privire la

contestarea în parte a actului administrativ.

mun. Chișinău nr. 21/19-6 din 21 decembrie 2022 „Cu privire la aprobarea

Planului Urbanistic Zonal în vederea valorificării terenului cuprins în

perimetrul străzilor Meșterul Manole – Maria Drăgan – Otovasca – str-la

Uzinelor, sect. Ciocana, or. Chișinău”, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal

în vederea valorificării terenului cuprins în perimetrul străzilor Meșterul

Manole – Maria Drăgan – Otovasca – str-la Uzinelor, sect. Ciocana, or.

Chișinău.

XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a supus

controlului obligatoriu de legalitate decizia menționată și a constatat că aceasta

a fost adoptată contrar prevederilor legale.

publică locală, conform cărora în cazul în care consideră că actul poate avea

consecințe grave, în scopul prevenirii unei pagube iminente, la caz, emiterea

unor acte permisive în domeniul construcțiilor contrar prevederilor legale,

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat poate sesiza direct instanța de

contencios administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal,

încunoștințând de îndată autoritatea locală emitentă. Conform art. 163 lit. c) din

Codul administrativ, procedura de examinare a cererii prealabile nu se

efectuează dacă legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de

judecată.

și solicită anularea acesteia din următoarele motive. Articolul 25 alin (1) din

Legea nr. 835/1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului,

notează că avizele necesare aprobării documentației de urbanism și amenajare

1

a teritoriului se emit, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta lege,

de Guvern, de organul central de specialitate al administrației publice în

domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului sau de serviciul de

arhitectură și urbanism al autorității administrației publice locale și de

organismele centrale și teritoriale interesate, în termen de 30 de zile de la data

depunerii documentației în volum deplin.

Urbanistic Zonal constituie competența organului central de specialitate al

administrației publice în domeniul urbanismului, la caz, Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, care prin

sesizarea nr. 10-6620 din 20 decembrie 2022 a comunicat Oficiului despre

faptul că nu a emis avize generale pozitive pentru Planurile Urbanistice Zonale

examinate în cadrul ședinței din data de 20 decembrie 2022.

baza adoptării actului administrativ contestat, s-a constatat lipsa avizului

pozitiv general impus de cadrul legal.

anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 21/19-6 din 21 decembrie 2022.

într-un alt proces pretenția privind anularea deciziei nr. 21/19-6 din 21

decembrie 2022, în partea anulării pct. 1 din decizie, prin care s-a aprobat

Planul Urbanistic Zonal în perimetrul străzilor Meșterul Manole – Maria

Drăgan – Otovasca – str-la Uzinelor, sect. Ciocana, or. Chișinău, de pretenția

în partea anulării pct. 2 din decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 21/19-6 din

21 decembrie 2022, prin care s-a decis operarea modificărilor în Planul

Urbanistic General al or. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007 și în Regulamentul local de urbanism,

aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie

2008, conform Regulamentului local aferent Planului Urbanistic Zonal.

S-a reținut pentru examinare în procedura Curții de Apel Chișinău

pretenția în control normativ cu privire la anularea pct. 2 din decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 21/19-6 din 21 decembrie 2022, prin care s-a decis operarea

modificărilor în Planul Urbanistic General al or. Chișinău, aprobat prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007 și în Regulamentul

local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din

25 decembrie 2008, conform Regulamentului local aferent Planului Urbanistic

Zonal.

S-a declinat competența completului specializat în materie de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău de la examinarea pretenției privind

anularea pct. 1 din decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 21/19-6 din 21

decembrie 2022, prin care s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal în perimetrul

străzilor Meșterul Manole – Maria Drăgan – Otovasca – str-la Uzinelor, sect.

Ciocana, or. Chișinău, conform competenței jurisdicționale – Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

2

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat.

depus, prin intermediul oficiului poștal, apel nemotivat, iar la 29 august 2023 a

prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul

Râșcani din 26 iunie 2023, solicitând casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.

depus, prin intermediul oficiului poștal, apel nemotivat împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 26 iunie 2023, solicitând casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie admisă integral.

temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 26 iunie 2023, din

motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel.

apelul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și s-a

menținut hotărârea din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

reclamantului Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, reiterată de

apelantul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, precum că la caz,

lipsa avizului pozitiv general din partea Ministerului Infrastructurii și

Dezvoltării Regional, ar afecta necondiționat și în totalitate legalitatea deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 21/19-6 din 21 decembrie 2022 „Cu privire

la aprobarea Planului Urbanistic Zonal în vederea valorificării teritoriului

cuprins în perimetrul străzilor Meșterul Manole – Maria Drăgan – Otovasca –

str-la Uzinelor, sectorul Ciocana, or. Chișinău”. Or, Legea nr. 835/1996 (în

redacție la data inițierii procedurii administrative) nu condiționa necesitatea

avizării de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ci stipula

că: Avizul General urmează a fi solicitat din partea „autorității administrației

publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului”. Iar, coroborarea

Legii nr.835/1996 cu prevederile art.29 alin. (1) lit. s) din Legea nr.436/2006,

denotă că, elaborarea și avizarea de către primar în condițiile legii, a

documentației de urbanism și amenajare a teritoriului, are loc cu supunerea

procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu Legea nr.11/2017

privind evaluarea strategică de mediu și prezentarea spre aprobare consiliului

local.

redacție la data inițierii procedurii administrative), și anume cerințele din

Anexa privind necesitatea prezentării Avizului General din partea „autorității

administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului”, la

3

04 iulie 2022 SA „Introscop” a sesizat Agenția pentru Supraveghere Tehnică

cu o cerere privind avizarea proiectului Planul Urbanistic Zonal în vederea

valorificării teritoriului cuprins în perimetrul străzilor Meșterul Manole – Maria

Drăgan – Otovasca – str-la Uzinelor, mun. Chișinău.

că nu are competențe și obligații în vederea avizării Planurilor Urbanistice.

prevederile pct. 2 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Agenției pentru Supraveghere Tehnică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

1088 din 18.12.2017 (în redacție la data examinării cererii privind avizarea

planului urbanistic zonal), Agenția este autoritate administrativă subordonată

Ministerului Economiei și Infrastructurii, responsabilă de implementarea

politicii statului în domeniile de activitate ce îi sunt încredințate. Prin urmare,

în cazul în care Agenția a considerat că nu ține de competența sa avizarea

proiectelor privind planul urbanistic zonal, aceasta urma să acționeze cu

respectarea prevederilor art. 74 din Codul administrativ, readresând cererea

pentru examinare autorității publice competente, adică după cum pretinde

apelantul – Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu atât mai

mult că din Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 18.12.2017, rezultă că Agenția

pentru Supraveghere Tehnică este autoritate administrativă subordonată acestui

minister. Însă, Agenția pentru Supraveghere Tehnică nu a întreprins careva

acțiuni în acest sens, limitându-se la emiterea unui răspuns despre lipsa

competenței la examinarea unor astfel de cereri.

funcționarea Ministerului Economiei si Infrastructurii, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 690 din 30.08.2017 (în redacție la data depunerii în adresa

Agenției pentru Supraveghere Tehnică a cererii privind aprobarea PUZ),

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este organul central de

specialitate al administrației publice care asigură realizarea politicii

guvernamentale în domeniile de activitate ce îi sunt încredințate.

Guvernului nr. 690 din 30.08.2017, a statuat că una din autoritățile

administrative din subordinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale - Agenția pentru Supraveghere Tehnică, care a declarat prin

răspunsul datat cu 27.07.2022 că nu este competentă să examineze cererea SA

„INTROSCOP”.

dacă autoritatea publică emitentă a actului administrativ - Decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 21/19-6 din 21.12.2022, anularea căreia se solicită la

caz, sau „INTROSCOP” SA urma să sesizeze o altă autoritate administrativă

din subordinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în vederea

avizării PUZ.

administrative publice centrale din subordinea Ministerului Infrastructurii și

4

Dezvoltării Regionale, instanța de apel a stabilit că, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică este singura autoritate care realizează funcțiile în

domeniul construcțiilor și urbanism.

cererea SA „Introscop” privind aprobarea PUZ, a invocat că nu are competență

și obligație să avizeze Planul Urbanistic, prin prisma Legii nr. 835/1996, a fost

epuizată procedura de avizare și aprobare a documentației de urbanism din

partea autorității administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare

a teritoriului.

reglementează necesitatea emiterii avizului general de către organul central de

specializate al administrației publice în domeniul amenajării teritoriului și al

urbanismului, a intrat în vigoare la 01 iulie 2022, pe când procedura

administrativă, la caz, a fost inițiată în baza Dispoziției Primarului General al

municipiului Chișinău nr. 365-d „Cu privire la inițierea elaborării planului

urbanistic zonal pentru teritoriul cuprins în perimetrul străzilor Meșterul

Manole-Ciocana-Maria Drăgan”, prin care s-a inițiat procedura administrativă,

a fost emisă la cererea SA „Introscop” la 28 iulie 2020, adică până la intrarea

în vigoare a modificărilor la Legea nr. 835/1996.

Cancelariei de Stat, fiind investit cu competență de efectuare a controlului

administrativ al activității autorităților administrației publice locale, nu a

invocat ilegalitatea Dispoziției Primarului General al municipiului Chișinău nr.

365-d din 28 iulie 2020 și nu a contestat-o, motiv din care procedura

administrativă, la caz, a fost inițiată în mod legal și s-a desfășurat respectând

toate etapele și reglementările legale ce guvernează raportul administrativ în

cauză.

sesizat Agenția pentru Supraveghere Tehnică competentă în domeniul

construcțiilor și urbanism, însă autoritatea respectivă a invocat că nu ține de

competența sa avizarea unor astfel de planuri. Respectiv, acțiunile întreprinse

de SA „Introscop” în cadrul procedurii de avizare și aprobare a Planului

urbanistic zonal, atestă respectarea cerințelor stabilite prin Legea nr. 835/1996

în redacție la data inițierii procedurii administrative și buna credință al acestuia,

prin urmare, nu există temeiuri legale pentru a reține argumentele invocate de

apelant în susținerea poziției sale despre ilegalitatea actului administrativ

contestat.

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 5 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii

de admitere integrală a acțiunii.

depus recurs nemotivat, iar la 9 august 2024 a prezentat motivarea recursului

5

împotriva deciziei din 5 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii.

casare a deciziei instanței de apel:

- interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție (art. 2451 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ);

- prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție (art. 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ);

- hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor (art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ).

evitat și nu a ținut cont de acele circumstanțe și argumente contradictorii

prezentate de către Minister, care de altfel ar fi dus la schimbarea concluziei

instanței. La fel, instanța ierarhic inferioară la adoptarea deciziei nu s-a bazat

pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, precum și nu s-a călăuzit

de prevederile legii (cu încălcarea prevederilor art. 386 și art. 387 din Codul de

procedură civilă).

recurentă a adus suficiente argumente privind temeinicia acțiunii, or, actul

administrativ contestat a fost aprobat în lipsa avizului general impus de cadrul

legal, deci nu au fost verificate soluțiile tehnice și încadrarea acestora în

anumite criterii de calitate din domeniul umanismului și construcțiilor, inclusiv

conformitatea soluțiilor prezentate cu documentația aprobată, care se referă la

acest teritoriu.

proporționalității vizavi de aspectul avizului pozitiv și condiționat, apreciind

arbitrar ca fiind în spiritul legii să existe un aviz pozitiv în caz de aprobare tacită

dacă organul central de specialitate al administrației publice în domeniul

amenajării teritoriului și al urbanismului nu s-ar expune într-un termen

reglementat de legiuitor, în raport cu avizul cu recomandări și condiții, care în

opinia instanței ar avea un caracter formal chiar dacă autoritatea locală emitentă

nu l-ar lua în calcul.

administrației publice în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului, și

anume Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale emite avize generale

pentru toate tipurile de Planuri Urbanistice Zonale.

aspectele vizavi de adresarea pentru obținerea avizului general de la Ministerul

6

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, or pe parcursul examinării s-a constatat

cu certitudine că adresarea greșită către o altă autoritate.

referă la autoritatea responsabilă de eliberarea avizului general, precum și

faptul că Ministerul poartă răspundere de autoritatea publică din subordine care

nu a readresat cererea de eliberare a avizului către Minister, este arbitrară și se

bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

în privința admisibilității recursului declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva deciziei din 5 martie 2024 a Curții de Apel

Chișinău.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

coroborate cu prevederile art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă, se

reține că nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privința persoanele

indicate la art. 430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care

nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a

înrăutățit situația, în partea care se referă la înrăutățirea situației. În temeiul art.

430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declarare recurs părțile și

alți participanți la proces; martorul, expertul, specialistul, interpretul și

reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se

cuvine.

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat își manifestă dezacordul cu decizia

instanței de apel, prin care a fost respins apelul depus de către Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și s-a menținut hotărârea din 26 iunie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

al Cancelariei de Stat nu și-a exercitat dreptul de apel în privința hotărârii din

26 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar, prin decizia instanței

de apel din 5 martie 2024, contestată cu recurs, nu i-a fost înrăutățită situația.

Or, apelul nemotivat depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva hotărârii instanței de fond, a fost declarat inadmisibil prin

încheierea din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, aceasta nefiind

contestată.

al Cancelariei de Stat, contrar prevederilor art. 231 alin. (1) din Codul

administrativ în coroborare cu art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

a declarat recurs fără a folosi calea de apel, ceea ce este inadmisibil din moment

ce legea prevede această cale de atac.

Regionale la 9 august 2024, se reține că acesta a fost declarat în interiorul

termenului legal. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public

la 5 martie 2024 și conform extrasului din poșta electronică a Curții de Apel

Chișinău, decizia motivată a fost notificată Ministerului la 11 iulie 2024. (f.d.

214, Vol. I).

8

din Codul administrativ, admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special,

urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă

a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Respectiv, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de

natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea

recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum

și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor

de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și

o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor

pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea

pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

Dezvoltării Regionale rezultă, că în susținerea recursului a invocat că hotărârea

sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor.

9

critici concrete de drept și a încercat să transforme recursul într-o nouă

rejudecare a cauzei, contrar rolului său procesual restrâns.

de casare, invocate în recursul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul Ministerului cu soluția

pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară

a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că

aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

considerată arbitrară atunci când nu are un fundament legal și factual, fiind

rezultatul unei aprecieri subiective, discreționare sau lipsite de o justificare

rațională. Caracterul arbitrar al unei hotărâri poate fi determinat de ignorarea

probelor relevante din dosar, interpretarea eronată sau selectivă a legii, lipsa

unei motivări suficiente ori inexistente, contrazicerea jurisprudenței sau

absența unei raționări logice.

arbitraritatea unei decizii apare atunci când aceasta nu are o bază legală clară

sau când normele juridice sunt aplicate într-un mod disproporționat, așa cum s-

a statuat în cauza Anagnostakis c. Greciei. În sistemul judiciar, o hotărâre poate

fi apreciată ca fiind arbitrară dacă instanța ignoră probele administrate și

soluționează cauza pe baza unor presupuneri, nu oferă o motivare adecvată,

aplică legea în mod discreționar sau se abate de la jurisprudența constantă fără

o justificare clară. În acest sens, în cauza Ruiz Torija c. Spaniei, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a constatat că o motivare insuficientă a unei

hotărâri poate echivala cu lipsa accesului la justiție, ceea ce conferă deciziei un

caracter arbitrar.

întrucât a fost adoptată în baza probelor administrate în dosar și a unei

interpretări conforme a normelor juridice aplicabile, deci recurentul a invocat

în mod declarativ caracterul arbitrar al deciziei, însă nu a prezentat argumente

concrete sau probe care să susțină această afirmație.

că, recursul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în instanța de fond și

în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului societății recurente la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care

este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

10

prisma rolului constituțional și funcției legale a instanței judecătorești supreme,

care este aceea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii în materia

contenciosului administrativ. Astfel, motivarea cererii de recurs trebuie să

reflecte nu doar nemulțumirea față de soluția instanței de apel, ci și necesitatea

clară de intervenție a instanței supreme în vederea corectării unei erori de drept

semnificative ori a consolidării practicii judiciare. Filtrul de admisibilitate

instituit de art. 245¹ și 246 din Codul administrativ nu este formal, ci unul de

fond, esențial, menit să respingă acele recursuri care nu ridică veritabile

probleme de legalitate.

a fost adresată unei autorități aflate în subordinea autorității competente, și nu

direct acesteia, nu poate fi calificată drept o critică serioasă care să susțină

recursul. În lipsa unei justificări clare privind insuficiența demersului realizat

și fără a demonstra în ce mod această adresare greșită a afectat legalitatea

actului administrativ sau a procedurii administrative, critica este irelevantă. De

altfel, potrivit art. 74 din Codul administrativ, autoritatea publică care primește

o cerere ce nu intră în sfera sa de competență are obligația legală de a o

redirecționa către autoritatea competentă. Or, Autoritatea pentru Supraveghere

Tehnică, fiind în subordinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale, trebuia să acționeze în acest sens, astfel că lipsa avizului nu poate fi

imputată autorității emitente a actului administrativ sau beneficiarului

documentației de urbanism.

care practică judiciară uniformă a fost încălcată de către instanța de apel.

Invocarea unor principii generale, fără susținerea acestora prin exemple de

jurisprudență consolidată sau hotărâri relevante ale instanței supreme, nu poate

constitui temei de admisibilitate. Mai mult, referința la prevederi legale care nu

mai sunt în vigoare denotă lipsa de actualitate și pertinență a criticii formulate.

O interpretare corectă a normelor legale presupune raportarea lor la cadrul

normativ în vigoare la momentul soluționării cauzei, iar practica judiciară

trebuie, la rândul ei, să reflecte acest cadru normativ. Practica judiciară nu poate

fi menținută în baza unor norme abrogate, ci trebuie adaptată și armonizată cu

noile dispoziții ale Codului urbanismului, în vederea asigurării unei

jurisprudențe coerente și conforme cu dreptul aplicabil.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

11

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

lit.h) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12