3ra-358/24 — contestarea actelor administrative s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative s.a.
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
3ra-358/24 — contestarea actelor administrative s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocata Pascal Iuliana
în numele și interesele lui Jandîc Gheorghe,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Jandîc Gheorghe împotriva Primăriei municipiului Chișinău
și Consiliului municipal Chișinău, privind obligarea înregistrării terenului în
Registrul bunurilor imobile și obligarea încheierii contractului de vânzare-
cumpărare,
precum și acțiunea intentată de Jandîc Gheorghe împotriva Primăriei
municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, terți Direcția generală
transport public și căi de comunicație și Belschi Leonid, privind anularea
Certificatului de urbanism pentru proiectare,
împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-358/24
NR. PIGD 2-22182534-01-3ra-22042024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan
8 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
avocata Pascal Iuliana în numele și interesele lui Jandîc Gheorghe,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 decembrie 2022, avocata Pascal Iuliana, în interesele reclamantului
Jandîc Gheorghe, a intentat acțiune în contencios administrativ împotriva
Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, solicitând
obligarea înregistrării terenului cu nr. cadastral xxxxx din mun. Chișinău, str.
Trifan Baltă, în Registrul bunurilor imobile, precum și obligarea Primăriei
municipiului Chișinău la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu
reclamantul asupra acestui teren.
În motivarea acțiunii, a relatat că la 14 noiembrie 2012 executorul
judecătoresc Doroftei Igor a intentat procedura de executare a documentului nr.
3-1333/12 din 9 iulie 2012, emis de Curtea de Apel Chișinău, prin care Consiliul
și Primăria municipiului Chișinău au fost obligate să atribuie reclamantului și
membrilor familiei sale un teren pentru construcția casei de locuit în intravilanul
municipiului Chișinău, cu suprafața de 0,04-0,07 ha, însă în termenul de
executare, debitorii nu au întreprins măsuri pentru executarea documentului.
La 17 februarie 2016, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații
funciare a informat că proiectul de decizie a fost perfectat și la 1 aprilie 2015 a
fost transmis secretarului Consiliului pentru înaintare spre examinare, fapt
confirmat prin nota informativă din aceeași dată.
La 5 decembrie 2016, conform răspunsului emis de debitori, proiectul de
decizie privind atribuirea în proprietate privată a unui lot de pământ din str.
Trifan Baltă dlui Jandîc Gheorghe fusese aprobat deja la 2 aprilie 2015.
La 15 noiembrie 2022, navigând pe site-ul Primăriei, reclamantul a
identificat existența certificatului de urbanism pentru proiectare nr. CU-
0000868, despre care a informat imediat executorul judecătoresc Boțan George,
în procedura căruia se află dosarul de executare, apreciind emiterea acestui
certificat drept nejustificată, având în vedere că terenul cu nr. cadastral xxxxx
era deja sub sechestru aplicat de executorul judecătoresc și atribuit în proprietate
privată lui Jandîc Gheorghe în baza hotărârii judecătorești din 9 iulie 2012 și
deciziei Consiliului municipal Chișinău din 2 aprilie 2015.
1
În ciuda existenței unei hotărâri judecătorești și a măsurilor executorii,
inclusiv sechestru și interdicția adresată Primăriei și Consiliului municipal
Chișinău de a întocmi acte asupra terenului, la 12 octombrie 2022 a fost emis
certificatul de urbanism pentru proiectare nr. CU-0000868, justificat de emitent
prin necesitatea efectuării unor lucrări de amenajare pentru prevenirea
alunecărilor de teren.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 4 iunie 2021, a
fost respinsă ca neîntemeiată contestația Primarului și Consiliului municipal
Chișinău împotriva actelor executorului judecătoresc Doroftei Igor.
La 16 noiembrie 2022 a fost depusă cerere prealabilă prin care s-a
solicitat anularea certificatului de urbanism nr. CU-0000868 din 12 octombrie
2022 emis de Primăria municipiului Chișinău.
Prin răspunsul nr. 2-03/1-203 din 24 noiembrie 2022, s-a comunicat că
certificatul de urbanism pentru proiectare nr. CU-0000868 a fost emis pentru
amenajarea și consolidarea unei porțiuni de spațiu public în scopul diminuării
pericolului de alunecări de teren, fără îngrădire, pentru terenul cu nr. cadastral
xxxxx, considerat proprietate municipală conform deciziei Consiliului
municipal Chișinău nr. 4/15 din 30 mai 2014.
Emiterea actului permisiv s-a realizat în conformitate cu Legea nr.
163/2010, fiind menționat că lucrările preconizate nu influențează statutul
terenului ca proprietate municipală, astfel că solicitarea reclamantului nu poate
fi soluționată favorabil.
Reprezentantul reclamantului a susținut că Jandîc Gheorghe, în calitate
de proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxxx, a efectuat deja lucrările de
consolidare pentru diminuarea riscului alunecărilor de teren, suportând
cheltuielile aferente, astfel că eliberarea unui certificat de urbanism nu era
necesară.
La 3 februarie 2023, avocata Pascal Iuliana a formulat o acțiune separată
în contencios administrativ împotriva Primăriei municipiului Chișinău și
Consiliului municipal Chișinău, cu participarea terților Direcția generală
transport public și căi de comunicație și Belschi Leonid, solicitând anularea
certificatului de urbanism pentru proiectare nr. CU-0000868 din 12 octombrie
2022.
În motivarea acestei acțiuni, la fel, a indicat că prin hotărârea Curții de
Apel Chișinău din 9 iulie 2012 a fost admisă integral cererea de chemare în
judecată formulată de Jandîc Gheorghe împotriva Consiliului municipal
Chișinău, fiind dispusă atribuirea în proprietatea sa și a membrilor familiei sale
a unui teren pentru construcția unei case de locuit în intravilanul municipiului
Chișinău, cu suprafața de 0,04–0,07 ha.
2
Conform Deciziei nr. 4/15 din 13 mai 2014, terenul cu nr. cadastral
xxxxx, cu suprafața de 0,0699 ha, destinat caselor individuale de locuit,
figurează în domeniul privat al proprietății municipale.
Potrivit pct. 2 al aceleiași decizii, Direcția funciară a Direcției generale
arhitectură, urbanism și relații funciare, împreună cu Institutul de geodezie,
prospecțiuni tehnice și cadastru Ingeocad, trebuia să asigure înregistrarea
terenurilor în registrul cadastral al deținătorilor de teren și în registrul bunurilor
imobile.
Executorul Igor Doroftei a efectuat interpelări către Primăria
municipiului Chișinău pentru informarea asupra măsurilor întreprinse privind
perfectarea, examinarea și semnarea proiectului de decizie pentru executarea
hotărârii Curții de Apel Chișinău din 9 august 2012, răspunsul nr. 01/1-08-811
din 23 aprilie 2015 confirmând că la ședința Consiliului din 2 aprilie 2015 s-a
aprobat proiectul de decizie privind atribuirea terenului familiei Jandîc.
Ulterior, prin răspunsul nr.07-111/2191/2015 din 14 august 2017, s-a
indicat că, deși proiectul fusese aprobat cu 35 de voturi, acesta nu a fost
prezentat de Secretarul Consiliului pentru înregistrare și transmitere în lucru
conform indicatorului de expediere.
Decizia privind atribuirea în proprietate privată a lotului din str. xxxxx
prevedea vânzarea-cumpărarea la preț normativ a terenului cu suprafața de 699
mp, în scopul construirii unei case de locuit particulare, aprobându-se inclusiv
planul lotului atribuit.
Avizul Comisiei pentru construcții, arhitectură și relații funciare din 1
aprilie 2015 a recomandat aprobarea proiectului de decizie privind atribuirea
terenului lui Jandîc Gheorghe.
Actul de constatare nr.131-12C/2021 din 25 august 2021, emis de
executorul judecătoresc Nina Isac, a confirmat aprobarea proiectului de decizie
cu 35 de voturi, însă, în pofida acestor acte, Consiliul municipal Chișinău și
Primăria municipiului Chișinău nu au executat hotărârea Curții de Apel
Chișinău din 9 iulie 2012.
La 18 ianuarie 2023 a fost depusă o cerere prealabilă pentru înregistrarea
terenului în Registrul bunurilor imobile, atribuirea în proprietate privată și
încheierea contractului de vânzare-cumpărare, însă termenul legal de
soluționare a expirat fără ca Primăria municipiului Chișinău să ofere un răspuns.
Prin încheierea din 25 aprilie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,
a dispus conexarea cauzei privind obligarea emiterii actului administrativ,
inițiate de Gheorghe Jandîc împotriva Primăriei municipiului Chișinău, cu
cauza privind anularea actului administrativ, aflată în procedura aceluiași
judecător, Cazacu Grigorii, sub nr. unic 3-3027/2022.
3
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 15 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a admis parțial acțiunea reclamantului Jandîc Gheorghe. S-a obligat Primăria
municipiului Chișinău de a înregistra terenului cu nr. cadastral xxxxx din mun.
Chișinău, str. xxxxx în Registrul bunurilor imobile, conform Legii. S-a obligat
Primăria municipiului Chișinău de a încheierea contractul de vânzare-
cumpărare cu reclamantul Jandîc Gheorghe a terenului cu nr. cadastral xxxxx
din mun. Chișinău, str. xxxxx, conform Legii. S-a anulat Certificatul de
urbanism pentru proiectare nr. CU-0000868 din 12 octombrie 2022. În rest,
pretențiile față de Consiliul municipal Chișinău, s-au respins ca fiind
neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, Primăria municipiului
Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, Direcția generală mobilitate urbană
și Belschi Leonid, au declarat apel.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis
apelurile declarate de Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal
Chișinău, de Direcția generală mobilitate urbană și de Belschi Leonid. S-a casat
hotărârea din 15 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis
o decizie nouă, prin care: S-a respins acțiunea în contencios administrativ
depusă de Jandîc Gheorghe împotriva Primăriei municipiului Chișinău,
Consiliul municipal Chișinău privind obligarea înregistrării terenului cu nr.
cadastral xxxxx din mun. Chișinău, str. xxxxx în Registrul bunurilor imobile,
obligarea Primăriei municipiului Chișinău la încheierea contractului de
vânzare-cumpărare cu reclamantul Jandîc Gheorghe a terenului cu nr. cadastral
xxxxx din mun. Chișinău, str. xxxxx, precum și acțiunea intentată de Jandîc
Gheorghe împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Consiliul municipal
Chișinău, terți Direcția generală transport public și căi de comunicație și Belschi
Leonid privind anularea Certificatului de urbanism pentru proiectare nr. CU-
0000868 din 12 octombrie 2022.
În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că hotărârea primei
instanțe, prin care s-a anulat Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. CU-
0000868 din 12 octombrie 2022, este eronată și neîntemeiată, întrucât instanța
de fond a reținut în mod greșit că emiterea certificatului ar fi fost realizată în
lipsa unei proceduri administrative și fără respectarea cerințelor legale
aplicabile.
4
Instanța de apel a subliniat că certificatul de urbanism a fost emis ca
urmare a cererii Direcției generale transport public și căi de comunicație, iar
actul corespunde formularului prevăzut de lege, respectând structura, rechizitele
și conținutul prevăzut de Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcție.
De asemenea, instanța a reținut că susținerile reclamantului privind
încălcarea dreptului de a fi audiat și lipsa motivării actului administrativ nu pot
fi reținute, întrucât certificatul a fost emis exclusiv pentru lucrări de consolidare
și amenajare a unei porțiuni de spațiu public, fără a afecta drepturile altor
persoane și fără a impune obligații defavorabile reclamantului.
Instanța de apel a mai constatat că reclamantul nu are calitatea de
participant la procedura administrativă referitoare la emiterea certificatului de
urbanism, întrucât nu are niciun drept recunoscut asupra terenului vizat, iar
aplicarea anterioară a sechestrului pe teren a fost anulată prin încheierea
irevocabilă a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 13 martie 2023.
În plus, instanța a reținut că hotărârea Curții de Apel Chișinău din 9 iulie
2012 nu a dispus atribuirea expresă a terenului din str. xxxxx, municipiul
Chișinău, ci doar obligarea autorității de a atribui un teren cu suprafața de 0,04-
0,07 ha, astfel încât nu există vreun act judiciar sau administrativ care să confere
reclamantului un drept actual asupra terenului menționat.
În consecință, instanța de apel a apreciat că argumentele reclamantului
sunt declarative și nu pot justifica anularea Certificatului de urbanism pentru
proiectare nr. CU-0000868 din 12 octombrie 2022, iar hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, din 15 august 2023, este eronată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 martie 2024, avocata Pascal Iuliana în numele și interesele lui Jandîc
Gheorghe, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de
Apel Chișinău. La 18 aprilie 2024 a depus cererea de recurs motivată, prin care
a solicitat casarea deciziei și menținerea hotărârii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este
nelegală și netemeinică, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept
material și procedural.
A susținut că instanța de apel a ignorat faptul că hotărârea Curții de Apel
Chișinău din 9 iulie 2012 are caracter obligatoriu și executoriu, iar Primăria
municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău au avut obligația să o
execute întocmai.
5
A arătat că hotărârea din 9 iulie 2012 reprezintă temeiul legal pentru
atribuirea terenului cu nr. cadastral xxxxx și încheierea contractului de vânzare-
cumpărare, astfel că instanța de apel a greșit respingând acțiunea pe motivul
lipsei îndeplinirii unor condiții prealabile.
A invocat că emiterea Certificatului de urbanism pentru proiectare nr.
CU-0000868 din 12 octombrie 2022 a fost efectuată cu încălcarea drepturilor
reclamantului, având în vedere existența sechestrelor aplicate asupra terenului
și faptul că terenul fusese deja atribuit în proprietatea acestuia în baza hotărârii
judecătorești și deciziei Consiliului municipal.
A susținut că instanța de apel nu a analizat complet probele administrate
și a reținut în mod greșit că nu ar exista un interes legitim al reclamantului, deși
dreptul său era consfințit prin hotărâre judecătorească definitivă.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 23 aprilie 2024, reprezentantul Primăriei
municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, a solicitat declararea
recursului ca fiind inadmisibil.
La fel, prin referința depusă la 2 mai 2024, terțul Belschi Leonid a
solicitat declararea recursului drept inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea
sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă
potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a
6
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La
examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate
probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța
de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în
special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia integrală a fost notificată reprezentantei recurentului la 16
aprilie 2024 (f.d.75), astfel că recursul a fost declarat cu respectarea prevederilor
art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
7
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire
la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §
1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat
din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
8
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de avocata Pascal Iuliana în numele
și interesele lui Jandîc Gheorghe.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9