3ra-810/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- recursul este vadit neintemeiat, art.246 alin.2 lit.h Cod administrativ; dezacordul recurentului cu decizia contestata nu constituie temei de casare a acesteia.
3ra-810/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
Republicii Moldova împotriva Consiliului orașului Codru mun. Chișinău,
terți Vieru Olga, Ciugureanu Alexandru, Goncearenco Nicolae, Kirillov
Silvia și Zavulan Sergiu cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 24 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost admis apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat a Republicii Moldova, casată integral hotărârea din 20 iunie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie nouă de respingere
a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
Republicii Moldova,
(Dosarul nr. 3ra-810/24
NR. PIGD 2-22004770-01-3ra-20092024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Articolul 246 alin.(2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie temei de casare a actului judecătoresc.
Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: (jud. T. Avasiloaie)
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru)
11 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de Oficiul
Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Malanciuc
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 14 ianuarie 2022, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat a Republicii Moldova a depus acțiune, în procedura contenciosului
administrativ, împotriva Consiliului or. Codru mun. Chișinău cu privire la
anularea actului administrativ.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 09 noiembrie
2021, Consiliul or. Codru mun. Chișinău a adoptat decizia nr.6/21 „Cu
privire la desemnarea membrilor supleanți în componența comisiilor
consultative de specialitate ale Consiliului or. Codru mun. Chișinău”.
În temeiul art.64 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală, Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat a efectuat controlul deciziei menționate sub aspectul
legalității, constatând că acest act administrativ a fost emis cu încălcarea
prevederilor legislației în vigoare.
Prin notificarea nr.1304/OT – 1797 din 19 noiembrie 2021,
4
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului or.
Codru mun. Chișinău anularea deciziei nr.6/21 din 09 noiembrie 2021, ca
fiind adoptată contrar legii, însă în termenul prevăzut la art.68 alin.(2) și (3)
din Legea nr.436/2006, pârâtul nu a soluționat notificarea respectivă, din
care motiv a fost depusă prezenta acțiune.
Exercitând controlul asupra actului administrativ contestat,
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a stabilit că consiliul local
al or. Codru a desemnat câte un membru supleant în componența comisiilor
consultative de specialitate constituite în cadrul Consiliul or. Codru în
conformitate cu decizia nr.5/11 din 17 noiembrie 2020, pe diferite domenii
de activitate.
Reclamantul a reținut că potrivit pct.9, 10, 11 alin.(3), 13, 16 și
21 din Regulamentul-cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor
locale și raionale, aprobat prin Legea nr.457 din 14 noiembrie 2003,
domeniile de activitate în care se formează comisiile de specialitate,
1
denumirea acestora și numărul de membri, care întotdeauna trebuie să fie
impar, se stabilesc de către consiliul local, raional, în funcție de specificul și
necesitățile fiecărei unități administrativ-teritoriale. La decizia consiliului,
comisia poate fi formată pentru mai multe domenii de activitate.
Comisiile de specialitate se formează pe întreaga durată de
activitate a consiliului. Membrii acestora pot fi numai consilierii, iar
activitatea în cadrul comisiilor nu este remunerată. Comisiile de specialitate
sunt structuri de lucru consultative ale consiliilor și sunt menite să asigure
eficiența activității lor. Comisiile de specialitate poartă răspundere în fața
consiliului și sunt subordonate acestuia. La ședința comisiei pot fi prezenți,
fără drept de vot, consilierii care nu sunt membri ai acestei comisii. Numărul
locurilor care revin fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenți
în fiecare comisie de specialitate se stabilește de către consiliul local, raional,
în funcție de ponderea acestora în cadrul consiliului. Nominalizarea
membrilor fiecărei comisii se face de fiecare fracțiune, iar a consilierilor
independenți – de către consiliu, avându-se în vedere, de regulă, pregătirea
lor profesională și domeniul de activitate a comisiei. În funcție de numărul
membrilor consiliul și numărul comisiilor de specialitate, un consilier poate
face parte din 1-3 comisii, dintre care una este comisia de bază a acestuia.
Prezența membrilor comisie de specialitate la ședințele acesteia este
obligatorie. În caz de absență a consilierului fără motive întemeiate de la 3
ședințe consecutive ale comisiei de bază pentru el, președintele comisie
poate aplica acestuia sancțiunile ce țin de competența sa sau poate propune
consiliului aplicarea altor sancțiuni prevăzute în regulamentul de constituire
și funcționare a consiliului, inclusiv excluderea consilierului din componența
comisiei. Absența consilierului, precum și sancțiunile propuse de
președintele comisiei se consemnează în procesele-verbale ale ședințelor
respective ale comisiei.
În viziunea reclamantului, normele legale nu reglementează
noțiunea de „membru supleant” al comisiei de specialitate. Comisia de
specialitate al consiliului local este constituită numai din președinte, secretar
și membri.
La caz, consideră că decizia nr.6/21 din 09 noiembrie 2021 a
Consiliului or. Codru mun. Chișinău contravine normelor imperative, fapt ce
duce la nulitatea acesteia.
În contextul enunțat, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat a solicitat admiterea acțiunii și anularea deciziei nr.6/21 din 09
noiembrie 2021 „Cu privire la desemnarea membrilor supleanți în
componența comisiilor consultative de specialitate ale Consiliului or. Codru
mun. Chișinău” emisă de Consiliul or. Codru mun. Chișinău.
2
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin hotărârea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat.
Prima instanță a motivat soluția constatând că, prin decizia nr.
6/21 din 09.11.2021 „Cu privire la desemnarea membrilor supleanți în
componența comisiilor consultative de specialitate ale Consiliului or. Codru.
mun. Chișinău”, având în vedere avizul Comisiei juridice pentru
reglementări și menținerea ordinii publice din 27.10.2021, în conformitate
cu Legea R.M. nr.457 din 14.11.2003, „Pentru aprobarea Regulamentului-
cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale”, în
temeiul art. 14, alin.(2), lit.w) din Legea nr.436 din 28.12.2006 „Privind
administrația publică locală”, Consiliul or. Codru a decis desemnarea a câte
un membru supleant în componența Comisiilor consultative de specialitate
constituie în cadrul Consiliului or. Codru în conformitate cu decizia nr.5/11
din 17.11.2020 pentru diferite domenii de activitate, după cum urmează: Dna
Olga Vieru, în Comisia arhitectură, urbanism, amenajarea teritoriului si
dezvoltare rurală; Dl Alexandru Ciugureanu, în Comisia pentru buget,
finanțe, economic si reforme; Dl Nicolae Goncearenco, în Comisia juridică
pentru reglementări și menținerea ordinii publice; Dna Silvia Kirillov, în
Comisia pentru protecție socială, ecologie, sănătate publică și muncă; Dl
Sergiu Zavulan, în Comisia pentru problemele umanitare, învățământ și
sport.
Instanța a reținut că potrivit poziției autorității publice
prezentată prin referința anexată la materialele cauzei rezultă faptul că
decizia Consiliului or. Codru nr. 6/21 din 09.11.2021 a fost aprobată cu 15
voturi „Pentru”, 1 -”Contra”. 5 - „Abțineri”.
În baza notificării Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat al RM, a fost elaborat proiectul deciziei nr.7/10 ,,Cu privire la
notificarea nr.1303/OT4-1797 din 23.11.2021 la decizia nr. 6/21 din
09.11.2021” prin care s-a propus abrogarea deciziei nr. 6/21 din 09.11.2021.
Comisia de specialitate la data de 13.12.2021 a emis avizul pozitiv asupra
proiectului de decizie a Consiliului or. Codru cu privire la notificarea nr.
1303/OT4-1 797 din 23.1 1.2021 la decizia nr. 6/21 din 09.1 1.2021”.
Instanța de judecată a remarcat că la ședința Consiliului or.
Codru din 21.12.2021, potrivit procesului verbal al ședinței, în rezultatul
dezbaterilor și votării, proiectul deciziei nr.7/10 ,,Cu privire la notificarea nr.
1303/OT4-1797 din 23.11.2021 la decizia nr. 6/21 din 09.11.2021” s-a votat
3
,,pentru-4”, ,,contra-0” „abțineri-19”. Respectiv, proiectul nu s-a considerat
adoptat.
Cu trimitere la art.3 alin.(2) din Legea nr.436/2006 privind
administrația publică locală, prima instanță a reținut că autoritățile
administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională,
organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce
privește administrarea treburilor publice locale, exercitându-și, în condițiile
legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat. Iar, conform art.14 din
aceiași Lege, consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile
legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de
competența altor autorități publice. Consiliul local realizează și alte
competențe stabilite prin lege, prin statutul satului (comunei), orașului
(municipiului) ori prin regulamentul consiliului.
De asemenea, instanța de fond a notat că potrivit pct.9 - 16, 21
din Regulamentul-cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor
locale și raionale, aprobat prin Legea nr.457 din 14.11.2003, domeniile de
activitate în care se formează comisii de specialitate, denumirea acestora și
numărul de membri, care întotdeauna trebuie să fie impar, se stabilesc de
către consiliul local, raional, în funcție de specificul și necesitățile fiecărei
unități administrativ-teritoriale. La decizia consiliului, comisia poate fi
formată pentru mai multe domenii de activitate. Comisiile de specialitate se
formează pe întreaga durată de activitate a consiliului. Membri ai acestora
pot fi numai consilierii. Activitatea în cadrul comisiilor nu este remunerată.
Comisiile de specialitate sunt structuri de lucru consultative ale consiliilor și
sunt menite să asigure eficiența activității lor. Comisiile de specialitate
poartă răspundere în fața consiliului și sunt subordonate acestuia. Fiecare
comisie de specialitate își alege, prin vot deschis al majorității membrilor săi,
președintele și secretarul său. Ședința comisiei de specialitate se convoacă
de președintele acesteia, iar în absența lui – de secretarul comisiei. Comisiile
se convoacă, ori de câte ori este necesar, la decizia președintelui comisiei.
Ședința comisiei este deliberativă dacă la ea sunt prezenți majoritatea
membrilor comisiei. Ședințele comisiei, de regulă, sunt publice. La ședința
comisiei pot fi prezenți, fără drept de vot, consilierii care nu sunt membri ai
acestei comisii. Comisia poate invita să participe la ședințele sale specialiști
din cadrul primăriei, aparatului președintelui raionului sau din afara acestora.
La ședințele comisiei au dreptul să participe și consilierii ale căror propuneri
fac obiectul lucrărilor comisiei. Comisia poate decide ca la unele dezbateri
să fie prezente și alte persoane interesate sau reprezentanți ai mass-media.
Membrii comisiei de specialitate sunt înștiințați despre ședința acesteia de
către președintele și/sau secretarul comisiei, cu asistența secretarului
consiliului. În exercitarea atribuțiilor, comisia de specialitate adoptă decizii
4
cu votul deschis al majorității membrilor săi. Deciziile comisiei au un
caracter de recomandare pentru consiliul respectiv. Numărul locurilor care
revin fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenți în fiecare
comisie de specialitate se stabilește de către consiliul local, raional, în funcție
de ponderea acestora în cadrul consiliului. Nominalizarea membrilor fiecărei
comisii se face de fiecare fracțiune, iar a consilierilor independenți – de către
consiliu, avându-se în vedere, de regulă, pregătirea lor profesională și
domeniul de activitate a comisiei. În funcție de numărul membrilor
consiliului și numărul comisiilor de specialitate, un consilier poate face parte
din 1-3 comisii, dintre care una este comisia de bază a acestuia. Prezența
membrilor comisiei de specialitate la ședințele acesteia este obligatorie. În
caz de absență a consilierului fără motive întemeiate de la 3 ședințe
consecutive ale comisiei de bază pentru el, președintele comisiei poate aplica
acestuia sancțiunile ce țin de competența sa sau poate propune consiliului
aplicarea altor sancțiuni prevăzute în regulamentul de constituire și
funcționare a consiliului, inclusiv excluderea consilierului din componența
comisiei. Absența consilierului, precum și sancțiunile propuse de
președintele comisiei se consemnează în procesele-verbale ale ședințelor
respective ale comisiei.
În contextul enunțat, prima instanță a dedus că legislația în
vigoare nu interzice desemnarea membrilor supleanți în componența
Comisiilor de specialitate.
Mai mult, scopul desemnării acestor membri a fost de a nu
admite perturbarea activității Comisiilor și asigurării cvorumului la ședințe,
în situația când unii membri ai Comisiei nu participă la ședința Comisiei din
cauze motivate cum ar fi boală, aflarea în concediu, depunerea mandatului
de consilier, incompatibilitate etc.
Pe final, prima instanță a concluzionat că decizia Consiliului
orășenesc Codru nr.6/21 din 09.11.2021 „Cu privire la desemnarea
membrilor supleanți în componența comisiilor consultative de specialitate
ale Consiliului orășenesc Codru mun.Chișinău” a fost adoptată cu
respectarea competenței, fără a fi încălcată legislația în vigoare, respectiv în
speță nu se atestă temeiuri de anulare a deciziei contestate, fapt ce a
determinat instanța să respingă acțiunea înaintată de Oficiului Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 06 iulie 2023, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat a depus apel (nemotivat), iar la 14 septembrie 2023 a prezentat
motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 20 iunie 2023 a
5
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de
admitere integrală a acțiunii în sensul formulat.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău au
fost atrași în proces în calitate de terți, Vieru Olga, Ciugureanu Alexandru,
Goncearenco Nicolae, Kirillov Silvia și Zavulan Sergiu (f.d.61).
Prin decizia din 24 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
admis apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a
casat integral hotărârea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani și s-a emis o decizie nouă de respingere a acțiunii depuse de Oficiul
Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.
Instanța de apel a motivat soluția prin faptul că la adoptarea
deciziei Consiliul or. Codru nr.6/21 din 09.11.2021 „Cu privire la
desemnarea membrilor supleanți în componența comisiilor consultative de
specialitate ale Consiliului orășenesc Codru mun.Chișinău”, autoritatea
emitentă a acționat în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, iar
decizia contestată fiind una legală și întemeiată.
Instanța de apel nu a reținut alegațiile Oficiului Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova precum că de către
Consiliul or. Codru au fost ignorate prevederile citate ale Regulamentului-
cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale,
aprobat prin Legea nr.457 din 14.11.2003, or, prevederile legii nu
sancționează cu nulitatea desemnarea membrilor supleanți în componența
Comisiilor de specialitate.
Instanța de apel a remarcat că deși normele legale nu
reglementează expres noțiunea de „membru supleant” al comisiei de
specialitate, totuși nu impune interdicție de a desemna supleanți în
componența comisiilor consultative de specialitate ale consiliului local,
corespunzător, nu există temei legal de a anula decizia nr.6/21 din
09.11.2021a Consiliului orășenesc Codru.
De asemenea, instanța de apel a precizat că scopul desemnării
membrilor supleanți este de a nu admite perturbarea, tergiversarea activității
comisiilor specializate și de a asigura cvorumul necesar la ședințe, în situația
când unii membri permanenți ai acestor comisii nu participă la ședințe din
motive justificative cum ar fi: boală, aflarea în concediu, depunerea
mandatului de consilier, incompatibilitate, prin urmare, actul contestat a fost
6
adoptat în vederea asigurării continuității bunei-funcționări a comisiilor
consultative de specialitate ale consiliului local.
În consecință, instanța de apel a concluzionat că decizia
Consiliului orășenesc Codru nr.6/21 din 09.11.2021 „Cu privire la
desemnarea membrilor supleanți în componența comisiilor consultative de
specialitate ale Consiliului orășenesc Codru mun. Chișinău” a fost adoptată
cu respectarea competenței și fără a fi încălcată legislația în vigoare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 30 aprilie 2024, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat, prin intermediul oficiului poștal, a depus recursul inițial (nemotivat)
împotriva deciziei din 24 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, iar la 15
mai 2024 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a
deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
În susținerea recursului Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat a invocat că instanța de apel a interpretat eronat normele
de drept material, nu au fost elucidate pe deplin toate circumstanțele
importante pentru soluționarea juste a cauzei, nu au fost dovedite
circumstanțele considerate de către instanța de judecată ca fiind stabilite.
Recurentul reține că potrivit pct.9, 10, 11 alin.(3), 13, 16 și 21
din Regulamentul-cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor
locale și raionale, aprobat prin Legea nr.457 din 14 noiembrie 2003,
domeniile de activitate în care se formează comisiile de specialitate,
denumirea acestora și numărul de membri, care întotdeauna trebuie să fie
impar, se stabilesc de către consiliul local, raional, în funcție de specificul și
necesitățile fiecărei unități administrativ-teritoriale. La decizia consiliului,
comisia poate fi formată pentru mai multe domenii de activitate.
Recurentul indică că comisiile de specialitate se formează pe
întreaga durată de activitate a consiliului. Membrii acestora pot fi numai
consilierii, iar activitatea în cadrul comisiilor nu este remunerată. Comisiile
de specialitate sunt structuri de lucru consultative ale consiliilor și sunt
menite să asigure eficiența activității lor. Comisiile de specialitate poartă
răspundere în fața consiliului și sunt subordonate acestuia. La ședința
comisiei pot fi prezenți, fără drept de vot, consilierii care nu sunt membri ai
acestei comisii. Numărul locurilor care revin fiecărui grup de consilieri sau
consilierilor independenți în fiecare comisie de specialitate se stabilește de
către consiliul local, raional, în funcție de ponderea acestora în cadrul
7
consiliului. Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare
fracțiune, iar a consilierilor independenți – de către consiliu, avându-se în
vedere, de regulă, pregătirea lor profesională și domeniul de activitate a
comisiei. În funcție de numărul membrilor consiliul și numărul comisiilor de
specialitate, un consilier poate face parte din 1-3 comisii, dintre care una este
comisia de bază a acestuia. Prezența membrilor comisiei de specialitate la
ședințele acesteia este obligatorie. În caz de absență a consilierului, fără
motive întemeiate de la 3 ședințe consecutive ale comisiei de bază pentru el,
președintele comisie poate aplica acestuia sancțiunile ce țin de competența
sa sau poate propune consiliului aplicarea altor sancțiuni prevăzute în
regulamentul de constituire și funcționare a consiliului, inclusiv excluderea
consilierului din componența comisiei. Absența consilierului, precum și
sancțiunile propuse de președintele comisiei se consemnează în procesele-
verbale ale ședințelor respective ale comisiei.
În opinia recurentului legislația în vigoare nu reglementează
noțiunea de „membru supleant” al comisiei de specialitate. Comisia de
specialitate al consiliului local este constituită numai din președinte, secretar
și membri.
Consideră că prin actului administrativ contestat se aduc
venituri ratate autorității publice locale.
În drept, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și-a
întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(2) lit.a) și c) din Codul de
procedură civilă (în redacția legii până la modificările operate prin Legea
nr.246 din 31.07.23, în vigoare 01.09.23), potrivit cărora se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea.
La 20 septembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat
în adresa intimatului Consiliului or. Codru mun. Chișinău și a terților copia
recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referințelor în termenul
stabilit, sub sancțiunea decăderii din acest drept, cu toate acestea părțile
respective nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe
(f.d.97-98).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ statuează că:
8
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Articolul 245 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Articolul 2451 din Codul administrativ stipulează că:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.h) din Codul administrativ
reglementează că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit
neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei, în ședință publică, la 24 aprilie 2024.
La 27 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău a notificat
participanților la proces, inclusiv Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat, prin intermediul poștei electronice, copia deciziei integrale
(motivată) din 24 aprilie 2024 (f.d.81).
9
Recursul inițial a fost depus de Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat, prin intermediul oficiului poștal, la 30 aprilie 2024, iar
recursul motivat a fost depus la 15 mai 2024.
În condițiile enunțate, recursul a fost depus în interiorul
termenului legal prevăzut la art.245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar
caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,
după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în
recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul
administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii
și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că
aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Mai mult ca atât, recurentul și-a întemeiat recursul exclusiv pe
prevederile art.432 alin.(2) lit.a) și c) din Codul de procedură civilă (în
redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.23, în
vigoare 01.09.23), potrivit cărora se consideră că normele de drept material
au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat
legea, prin urmare recursul este vădit neîntemeiat. Or, Codul administrativ
exhaustiv și imperativ enumeră temeiurile de drept prevăzute la art.2451,
introdus prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01.09.2023, pentru
depunerea recursului în ordinea contenciosului administrativ, ceea ce în
speța dedusă judecății nu se atestă.
10
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către
instanța de apel, fiind apreciate în modul corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 din
Convenție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de
natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor
pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără
explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale
de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
11
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus
de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.
Din aceste motive, în conformitate cu art.230 și art.246 alin.(2)
lit.h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
12