ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.06.2025

3ra-810/24 — anularea actului administrativ

HOTĂRÂRE
11.06.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea actului administrativ
Temei legal
recursul este vadit neintemeiat, art.246 alin.2 lit.h Cod administrativ; dezacordul recurentului cu decizia contestata nu constituie temei de casare a acesteia.
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-810/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

Republicii Moldova împotriva Consiliului orașului Codru mun. Chișinău,

terți Vieru Olga, Ciugureanu Alexandru, Goncearenco Nicolae, Kirillov

Silvia și Zavulan Sergiu cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a Republicii Moldova, casată integral hotărârea din 20 iunie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie nouă de respingere

a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

Republicii Moldova,

(Dosarul nr. 3ra-810/24

NR. PIGD 2-22004770-01-3ra-20092024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Articolul 246 alin.(2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie temei de casare a actului judecătoresc.

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru)

11 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni, Judecători

constată următoarele:

de Stat a Republicii Moldova a depus acțiune, în procedura contenciosului

administrativ, împotriva Consiliului or. Codru mun. Chișinău cu privire la

anularea actului administrativ.

2021, Consiliul or. Codru mun. Chișinău a adoptat decizia nr.6/21 „Cu

privire la desemnarea membrilor supleanți în componența comisiilor

consultative de specialitate ale Consiliului or. Codru mun. Chișinău”.

privind administrația publică locală, Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a efectuat controlul deciziei menționate sub aspectul

legalității, constatând că acest act administrativ a fost emis cu încălcarea

prevederilor legislației în vigoare.

4

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului or.

Codru mun. Chișinău anularea deciziei nr.6/21 din 09 noiembrie 2021, ca

fiind adoptată contrar legii, însă în termenul prevăzut la art.68 alin.(2) și (3)

din Legea nr.436/2006, pârâtul nu a soluționat notificarea respectivă, din

care motiv a fost depusă prezenta acțiune.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a stabilit că consiliul local

al or. Codru a desemnat câte un membru supleant în componența comisiilor

consultative de specialitate constituite în cadrul Consiliul or. Codru în

conformitate cu decizia nr.5/11 din 17 noiembrie 2020, pe diferite domenii

de activitate.

21 din Regulamentul-cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor

locale și raionale, aprobat prin Legea nr.457 din 14 noiembrie 2003,

domeniile de activitate în care se formează comisiile de specialitate,

1

denumirea acestora și numărul de membri, care întotdeauna trebuie să fie

impar, se stabilesc de către consiliul local, raional, în funcție de specificul și

necesitățile fiecărei unități administrativ-teritoriale. La decizia consiliului,

comisia poate fi formată pentru mai multe domenii de activitate.

activitate a consiliului. Membrii acestora pot fi numai consilierii, iar

activitatea în cadrul comisiilor nu este remunerată. Comisiile de specialitate

sunt structuri de lucru consultative ale consiliilor și sunt menite să asigure

eficiența activității lor. Comisiile de specialitate poartă răspundere în fața

consiliului și sunt subordonate acestuia. La ședința comisiei pot fi prezenți,

fără drept de vot, consilierii care nu sunt membri ai acestei comisii. Numărul

locurilor care revin fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenți

în fiecare comisie de specialitate se stabilește de către consiliul local, raional,

în funcție de ponderea acestora în cadrul consiliului. Nominalizarea

membrilor fiecărei comisii se face de fiecare fracțiune, iar a consilierilor

independenți – de către consiliu, avându-se în vedere, de regulă, pregătirea

lor profesională și domeniul de activitate a comisiei. În funcție de numărul

membrilor consiliul și numărul comisiilor de specialitate, un consilier poate

face parte din 1-3 comisii, dintre care una este comisia de bază a acestuia.

Prezența membrilor comisie de specialitate la ședințele acesteia este

obligatorie. În caz de absență a consilierului fără motive întemeiate de la 3

ședințe consecutive ale comisiei de bază pentru el, președintele comisie

poate aplica acestuia sancțiunile ce țin de competența sa sau poate propune

consiliului aplicarea altor sancțiuni prevăzute în regulamentul de constituire

și funcționare a consiliului, inclusiv excluderea consilierului din componența

comisiei. Absența consilierului, precum și sancțiunile propuse de

președintele comisiei se consemnează în procesele-verbale ale ședințelor

respective ale comisiei.

noțiunea de „membru supleant” al comisiei de specialitate. Comisia de

specialitate al consiliului local este constituită numai din președinte, secretar

și membri.

Consiliului or. Codru mun. Chișinău contravine normelor imperative, fapt ce

duce la nulitatea acesteia.

de Stat a solicitat admiterea acțiunii și anularea deciziei nr.6/21 din 09

noiembrie 2021 „Cu privire la desemnarea membrilor supleanți în

componența comisiilor consultative de specialitate ale Consiliului or. Codru

mun. Chișinău” emisă de Consiliul or. Codru mun. Chișinău.

2

Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat.

6/21 din 09.11.2021 „Cu privire la desemnarea membrilor supleanți în

componența comisiilor consultative de specialitate ale Consiliului or. Codru.

mun. Chișinău”, având în vedere avizul Comisiei juridice pentru

reglementări și menținerea ordinii publice din 27.10.2021, în conformitate

cu Legea R.M. nr.457 din 14.11.2003, „Pentru aprobarea Regulamentului-

cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale”, în

temeiul art. 14, alin.(2), lit.w) din Legea nr.436 din 28.12.2006 „Privind

administrația publică locală”, Consiliul or. Codru a decis desemnarea a câte

un membru supleant în componența Comisiilor consultative de specialitate

constituie în cadrul Consiliului or. Codru în conformitate cu decizia nr.5/11

din 17.11.2020 pentru diferite domenii de activitate, după cum urmează: Dna

Olga Vieru, în Comisia arhitectură, urbanism, amenajarea teritoriului si

dezvoltare rurală; Dl Alexandru Ciugureanu, în Comisia pentru buget,

finanțe, economic si reforme; Dl Nicolae Goncearenco, în Comisia juridică

pentru reglementări și menținerea ordinii publice; Dna Silvia Kirillov, în

Comisia pentru protecție socială, ecologie, sănătate publică și muncă; Dl

Sergiu Zavulan, în Comisia pentru problemele umanitare, învățământ și

sport.

prezentată prin referința anexată la materialele cauzei rezultă faptul că

decizia Consiliului or. Codru nr. 6/21 din 09.11.2021 a fost aprobată cu 15

voturi „Pentru”, 1 -”Contra”. 5 - „Abțineri”.

de Stat al RM, a fost elaborat proiectul deciziei nr.7/10 ,,Cu privire la

notificarea nr.1303/OT4-1797 din 23.11.2021 la decizia nr. 6/21 din

09.11.2021” prin care s-a propus abrogarea deciziei nr. 6/21 din 09.11.2021.

Comisia de specialitate la data de 13.12.2021 a emis avizul pozitiv asupra

proiectului de decizie a Consiliului or. Codru cu privire la notificarea nr.

1303/OT4-1 797 din 23.1 1.2021 la decizia nr. 6/21 din 09.1 1.2021”.

Codru din 21.12.2021, potrivit procesului verbal al ședinței, în rezultatul

dezbaterilor și votării, proiectul deciziei nr.7/10 ,,Cu privire la notificarea nr.

1303/OT4-1797 din 23.11.2021 la decizia nr. 6/21 din 09.11.2021” s-a votat

3

,,pentru-4”, ,,contra-0” „abțineri-19”. Respectiv, proiectul nu s-a considerat

adoptat.

administrația publică locală, prima instanță a reținut că autoritățile

administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională,

organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce

privește administrarea treburilor publice locale, exercitându-și, în condițiile

legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat. Iar, conform art.14 din

aceiași Lege, consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile

legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de

competența altor autorități publice. Consiliul local realizează și alte

competențe stabilite prin lege, prin statutul satului (comunei), orașului

(municipiului) ori prin regulamentul consiliului.

din Regulamentul-cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor

locale și raionale, aprobat prin Legea nr.457 din 14.11.2003, domeniile de

activitate în care se formează comisii de specialitate, denumirea acestora și

numărul de membri, care întotdeauna trebuie să fie impar, se stabilesc de

către consiliul local, raional, în funcție de specificul și necesitățile fiecărei

unități administrativ-teritoriale. La decizia consiliului, comisia poate fi

formată pentru mai multe domenii de activitate. Comisiile de specialitate se

formează pe întreaga durată de activitate a consiliului. Membri ai acestora

pot fi numai consilierii. Activitatea în cadrul comisiilor nu este remunerată.

Comisiile de specialitate sunt structuri de lucru consultative ale consiliilor și

sunt menite să asigure eficiența activității lor. Comisiile de specialitate

poartă răspundere în fața consiliului și sunt subordonate acestuia. Fiecare

comisie de specialitate își alege, prin vot deschis al majorității membrilor săi,

președintele și secretarul său. Ședința comisiei de specialitate se convoacă

de președintele acesteia, iar în absența lui – de secretarul comisiei. Comisiile

se convoacă, ori de câte ori este necesar, la decizia președintelui comisiei.

Ședința comisiei este deliberativă dacă la ea sunt prezenți majoritatea

membrilor comisiei. Ședințele comisiei, de regulă, sunt publice. La ședința

comisiei pot fi prezenți, fără drept de vot, consilierii care nu sunt membri ai

acestei comisii. Comisia poate invita să participe la ședințele sale specialiști

din cadrul primăriei, aparatului președintelui raionului sau din afara acestora.

La ședințele comisiei au dreptul să participe și consilierii ale căror propuneri

fac obiectul lucrărilor comisiei. Comisia poate decide ca la unele dezbateri

să fie prezente și alte persoane interesate sau reprezentanți ai mass-media.

Membrii comisiei de specialitate sunt înștiințați despre ședința acesteia de

către președintele și/sau secretarul comisiei, cu asistența secretarului

consiliului. În exercitarea atribuțiilor, comisia de specialitate adoptă decizii

4

cu votul deschis al majorității membrilor săi. Deciziile comisiei au un

caracter de recomandare pentru consiliul respectiv. Numărul locurilor care

revin fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenți în fiecare

comisie de specialitate se stabilește de către consiliul local, raional, în funcție

de ponderea acestora în cadrul consiliului. Nominalizarea membrilor fiecărei

comisii se face de fiecare fracțiune, iar a consilierilor independenți – de către

consiliu, avându-se în vedere, de regulă, pregătirea lor profesională și

domeniul de activitate a comisiei. În funcție de numărul membrilor

consiliului și numărul comisiilor de specialitate, un consilier poate face parte

din 1-3 comisii, dintre care una este comisia de bază a acestuia. Prezența

membrilor comisiei de specialitate la ședințele acesteia este obligatorie. În

caz de absență a consilierului fără motive întemeiate de la 3 ședințe

consecutive ale comisiei de bază pentru el, președintele comisiei poate aplica

acestuia sancțiunile ce țin de competența sa sau poate propune consiliului

aplicarea altor sancțiuni prevăzute în regulamentul de constituire și

funcționare a consiliului, inclusiv excluderea consilierului din componența

comisiei. Absența consilierului, precum și sancțiunile propuse de

președintele comisiei se consemnează în procesele-verbale ale ședințelor

respective ale comisiei.

vigoare nu interzice desemnarea membrilor supleanți în componența

Comisiilor de specialitate.

admite perturbarea activității Comisiilor și asigurării cvorumului la ședințe,

în situația când unii membri ai Comisiei nu participă la ședința Comisiei din

cauze motivate cum ar fi boală, aflarea în concediu, depunerea mandatului

de consilier, incompatibilitate etc.

orășenesc Codru nr.6/21 din 09.11.2021 „Cu privire la desemnarea

membrilor supleanți în componența comisiilor consultative de specialitate

ale Consiliului orășenesc Codru mun.Chișinău” a fost adoptată cu

respectarea competenței, fără a fi încălcată legislația în vigoare, respectiv în

speță nu se atestă temeiuri de anulare a deciziei contestate, fapt ce a

determinat instanța să respingă acțiunea înaintată de Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

Stat a depus apel (nemotivat), iar la 14 septembrie 2023 a prezentat

motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 20 iunie 2023 a

5

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de

admitere integrală a acțiunii în sensul formulat.

fost atrași în proces în calitate de terți, Vieru Olga, Ciugureanu Alexandru,

Goncearenco Nicolae, Kirillov Silvia și Zavulan Sergiu (f.d.61).

admis apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a

casat integral hotărârea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și s-a emis o decizie nouă de respingere a acțiunii depuse de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

deciziei Consiliul or. Codru nr.6/21 din 09.11.2021 „Cu privire la

desemnarea membrilor supleanți în componența comisiilor consultative de

specialitate ale Consiliului orășenesc Codru mun.Chișinău”, autoritatea

emitentă a acționat în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, iar

decizia contestată fiind una legală și întemeiată.

Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova precum că de către

Consiliul or. Codru au fost ignorate prevederile citate ale Regulamentului-

cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale,

aprobat prin Legea nr.457 din 14.11.2003, or, prevederile legii nu

sancționează cu nulitatea desemnarea membrilor supleanți în componența

Comisiilor de specialitate.

reglementează expres noțiunea de „membru supleant” al comisiei de

specialitate, totuși nu impune interdicție de a desemna supleanți în

componența comisiilor consultative de specialitate ale consiliului local,

corespunzător, nu există temei legal de a anula decizia nr.6/21 din

09.11.2021a Consiliului orășenesc Codru.

membrilor supleanți este de a nu admite perturbarea, tergiversarea activității

comisiilor specializate și de a asigura cvorumul necesar la ședințe, în situația

când unii membri permanenți ai acestor comisii nu participă la ședințe din

motive justificative cum ar fi: boală, aflarea în concediu, depunerea

mandatului de consilier, incompatibilitate, prin urmare, actul contestat a fost

6

adoptat în vederea asigurării continuității bunei-funcționări a comisiilor

consultative de specialitate ale consiliului local.

Consiliului orășenesc Codru nr.6/21 din 09.11.2021 „Cu privire la

desemnarea membrilor supleanți în componența comisiilor consultative de

specialitate ale Consiliului orășenesc Codru mun. Chișinău” a fost adoptată

cu respectarea competenței și fără a fi încălcată legislația în vigoare.

Stat, prin intermediul oficiului poștal, a depus recursul inițial (nemotivat)

împotriva deciziei din 24 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, iar la 15

mai 2024 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Cancelariei de Stat a invocat că instanța de apel a interpretat eronat normele

de drept material, nu au fost elucidate pe deplin toate circumstanțele

importante pentru soluționarea juste a cauzei, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de către instanța de judecată ca fiind stabilite.

din Regulamentul-cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor

locale și raionale, aprobat prin Legea nr.457 din 14 noiembrie 2003,

domeniile de activitate în care se formează comisiile de specialitate,

denumirea acestora și numărul de membri, care întotdeauna trebuie să fie

impar, se stabilesc de către consiliul local, raional, în funcție de specificul și

necesitățile fiecărei unități administrativ-teritoriale. La decizia consiliului,

comisia poate fi formată pentru mai multe domenii de activitate.

întreaga durată de activitate a consiliului. Membrii acestora pot fi numai

consilierii, iar activitatea în cadrul comisiilor nu este remunerată. Comisiile

de specialitate sunt structuri de lucru consultative ale consiliilor și sunt

menite să asigure eficiența activității lor. Comisiile de specialitate poartă

răspundere în fața consiliului și sunt subordonate acestuia. La ședința

comisiei pot fi prezenți, fără drept de vot, consilierii care nu sunt membri ai

acestei comisii. Numărul locurilor care revin fiecărui grup de consilieri sau

consilierilor independenți în fiecare comisie de specialitate se stabilește de

către consiliul local, raional, în funcție de ponderea acestora în cadrul

7

consiliului. Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare

fracțiune, iar a consilierilor independenți – de către consiliu, avându-se în

vedere, de regulă, pregătirea lor profesională și domeniul de activitate a

comisiei. În funcție de numărul membrilor consiliul și numărul comisiilor de

specialitate, un consilier poate face parte din 1-3 comisii, dintre care una este

comisia de bază a acestuia. Prezența membrilor comisiei de specialitate la

ședințele acesteia este obligatorie. În caz de absență a consilierului, fără

motive întemeiate de la 3 ședințe consecutive ale comisiei de bază pentru el,

președintele comisie poate aplica acestuia sancțiunile ce țin de competența

sa sau poate propune consiliului aplicarea altor sancțiuni prevăzute în

regulamentul de constituire și funcționare a consiliului, inclusiv excluderea

consilierului din componența comisiei. Absența consilierului, precum și

sancțiunile propuse de președintele comisiei se consemnează în procesele-

verbale ale ședințelor respective ale comisiei.

noțiunea de „membru supleant” al comisiei de specialitate. Comisia de

specialitate al consiliului local este constituită numai din președinte, secretar

și membri.

venituri ratate autorității publice locale.

întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(2) lit.a) și c) din Codul de

procedură civilă (în redacția legii până la modificările operate prin Legea

nr.246 din 31.07.23, în vigoare 01.09.23), potrivit cărora se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea.

în adresa intimatului Consiliului or. Codru mun. Chișinău și a terților copia

recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referințelor în termenul

stabilit, sub sancțiunea decăderii din acest drept, cu toate acestea părțile

respective nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe

(f.d.97-98).

8

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

reglementează că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit

neîntemeiat.”

recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei, în ședință publică, la 24 aprilie 2024.

participanților la proces, inclusiv Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat, prin intermediul poștei electronice, copia deciziei integrale

(motivată) din 24 aprilie 2024 (f.d.81).

9

Cancelariei de Stat, prin intermediul oficiului poștal, la 30 aprilie 2024, iar

recursul motivat a fost depus la 15 mai 2024.

termenului legal prevăzut la art.245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii

și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că

aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

prevederile art.432 alin.(2) lit.a) și c) din Codul de procedură civilă (în

redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.23, în

vigoare 01.09.23), potrivit cărora se consideră că normele de drept material

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat

legea, prin urmare recursul este vădit neîntemeiat. Or, Codul administrativ

exhaustiv și imperativ enumeră temeiurile de drept prevăzute la art.2451,

introdus prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01.09.2023, pentru

depunerea recursului în ordinea contenciosului administrativ, ceea ce în

speța dedusă judecății nu se atestă.

10

menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare

celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către

instanța de apel, fiind apreciate în modul corespunzător.

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 din

Convenție.

faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de

natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor

pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără

explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale

de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

11

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

lit.h) din Codul administrativ,

Declară inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2025-04-17
0,96
3ra-629/24 — cu privire la contestarea în parte a actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cauza de contencios administrativ, intentată la
CSJ 2024-11-27
0,95
3r-246/24 — anularea actului administrativ.
D E C I Z I E cu privire la admiterea recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritori
CSJ 2025-03-26
0,95
3ra-453/24 — anularea dispoziției
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chi
CSJ 2024-10-23
0,95
3r-214/24 — contestarea actului administrativ
lor legale. 32. Corelând circumstanțele faptice constatate şi expuse supra cu normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că, la depunerea recursului împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Oficiul
CSJ 2024-10-30
0,95
3r-213/24 — cu privire la anularea actului admiistrativ
2022 a Curții de Apel Chișinău, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, nu a respectat prevederile art. 242 din Codul administrativ. 44. În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Oficiul teritorial Chișin
Sursă