3ra-1300/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1300/22

2-20131779-01-3ra-20122022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Chisilița)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului com. Trușeni, terți Petru Pana și Emilia Pana privind contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a

menținut hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 22 octombrie 2020 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului com. Trușeni privind

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, Consiliul com. Trușeni la data de 13 iulie

2020 a emis Decizia nr. 6/1.

Astfel, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în conformitate cu art.

64 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală și

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie

2009, a efectuat controlul de legalitate a deciziei menționate și a constatat că a fost

adoptată contrar prevederilor legislației.

A indicat reclamantul că, ținând cont de prevederile art. 68 alin. (2) din Legea

privind administrația publică locală, pct. 9 alin. 2) lit. a) și pct. 13 lit. e) din

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, a înaintat și a plasat în Registru de stat al actelor locale

notificarea nr. 1304/OT4-739 din data de 18 august 2020.

În rezultatul examinării deciziei, s-a constatat că, nu sunt anexate materialele

care au stat la baza adoptării acesteia, bunul imobil urmând a fi delimitat și

înregistrat cu respectarea procedurii de delimitare a bunului proprietății publice în

1

condiție obligatorie prevăzută de Legea nr. 29 din 05.04.2018 privind delimitarea

proprietății publice.

Făcând referire la prevederile art. 14, alin.2 lit. b) din Legea nr.436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a mai menționat că, la

aprobarea deciziei sus menționate, Consiliul local Trușeni, nu a ținut cont de

prevederile art.334 din Codul Civil care prevede că actul juridic care contravine

normelor imperative este nul, iar încălcarea acestor norme duce la nulitatea actului.

A notat Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat că, Decizia

Consiliului local Trușeni nr. 6/1 din 13 iulie 2020, cu privire la privatizarea

loturilor din întovărășirile Pomilegumicole, a fost emisă contrar prevederilor

legale.

A solicitat Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat anularea Deciziei

Consiliului com. Trușeni nr. 6/1 din 13 iulie 2020, cu privire la privatizarea

loturilor din întovărășirile Pomilegumicole”.

Prin hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Trușeni cu privire la anularea

deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 6/1 „Cu privire la privatizarea loturilor din

Întovărășirile Pomilegumicole” (f.d.27, 35-42).

La 06 iulie 2021 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

apel, iar la 21 iulie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 16

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii

contestate și emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii (f.d.31-32, 46-51).

Prin încheierea protocolară din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au

atras în proces, în calitate de terți Petru Pana și Emilia Pana (f.d.71-72).

Prin decizia din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut

hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.81-90).

La 10 octombrie 2022 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

recurs nemotivat solicitând casarea deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Iar, la 16 noiembrie 2022 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus cerere, în care a indicat că renunță la acțiune și a solicitat încetarea

procesului, întrucât Consiliul com. Trușeni, prin decizia nr.8/5 din 30 decembrie

2021 a modificat decizia nr. 6/1 din 13 iulie 2020 „Cu privire la privatizarea

loturilor din Întovărășirile Pomilegumicole”, conformându-se cerințelor din

notificarea nr. 1304/OT4-739 din 18 august 2020.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite renunțarea la acțiune depusă de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat din următoarele considerente.

În conformitate cu art.248 alin.(1), lit.b) din Codul administrativ, (în vigoare

la data declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție

adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial

hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

2

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

Astfel, în conformitate cu art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în

primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,

de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

În esență, disponibilitatea presupune libertatea discreționară a părților în

proces de a decide soarta propriilor drepturi subiective și interese legitime, inclusiv

prin expunerea neîncrederii sau încrederii față de judecătorii care urmează să

judece cauza, în condițiile prevăzute de legislația procesuală, precum și să renunțe

la cererile depuse.

Astfel, părțile în proces, în condițiile prevăzute de lege, pot liber să dispună de

drepturile lor subiective.

Acest caracter al raporturilor vizate condiționează fundamentarea procesului

pe principiul disponibilității, care admite în aceleași limite posibilitatea de a

dispune liber de drepturile subiective și de mijloace de apărare a acestora.

În corespundere cu prevederile art. 60 alin. (2) Cod de procedură civilă, pe tot

parcursul examinării cauzei, reclamantul este în drept să renunțe la acțiune, pîrîtul

este în drept să recunoască acțiunea, iar părțile pot înceta procesul prin tranzacție

de împăcare.

Potrivit art. 212 alin. (1), (4), (5) Cod de procedură civilă, renunțarea

reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pîrît, condițiile tranzacției

se consemnează în procesul-verbal al ședinței de judecată și se semnează de

reclamant, pîrît sau de ambele părți. Înainte de a admite renunțarea reclamantului

la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pîrît, înainte de a confirma tranzacția

părților, instanța judecătorească explică reclamantului, pîrîtului sau părților

efectele acestor acte de procedură. În cazul admiterii renunțării reclamantului la

acțiune sau confirmării tranzacției, instanța judecătorească pronunță o încheiere

prin care dispune încetarea procesului.

După cum rezultă din actele cauzei, la 16 noiembrie 2022 Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere, în care a indicat că renunță la

acțiune și a solicitat încetarea procesului, întrucât Consiliul com. Trușeni, prin

decizia nr.8/5 din 30 decembrie 2021 a modificat decizia nr. 6/1 din 13 iulie 2020

„Cu privire la privatizarea loturilor din Întovărășirile Pomilegumicole”,

conformându-se cerințelor din notificarea nr. 1304/OT4-739 din 18 august 2020.

Totodată, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat

examinarea în lipsa sa a cererii de renunțare la acțiune (f.d.97).

În conformitate cu art. 265 lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care: reclamantul a renunțat

la acțiune, renunțul fiind admis de instanță.

Iar, conform art. 266 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească dispune încetarea procesului printr-o încheiere, care poate fi atacată

cu recurs.

Din normele de drept menționate supra rezultă că renunțarea la acțiune este

acel act de dispoziție al reclamantului care urmărește încetarea procesului.

Reclamantul poate renunța la acțiune total sau parțial.

Renunțarea la acțiune trebuie exprimată în cerere scrisă, care se anexează la

dosar, fapt menționat și în procesul-verbal al ședinței de judecată.

3

Consecințele renunțării reclamantului la acțiune este încetarea procesului. În

acest caz, instanța de judecată pronunță o încheiere.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău

din 05 octombrie 2022 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 16

iunie 2021, de a admite renunțul la acțiune depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și de a dispune încetarea procesului în cauza de contencios

administrativ intentată, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Trușeni, terți

Petru Pana și Emilia Pana privind contestarea actului administrativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se admite recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat.

Se casează decizia din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de

contencios administrativ intentată, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com.

Trușeni, terți Petru Pana și Emilia Pana privind contestarea actului administrativ și

se emite o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care:

Se admite renunțul Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat de la

acțiune.

Se dispune încetarea procesului în cauza de contencios administrativ intentată,

la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Trușeni, terți Petru Pana și Emilia

Pana privind contestarea actului administrativ.

Se explică părților că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți

cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

4