3r-388/21 — contestarea actului administrativ

3r-388/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-388/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: I. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

DECIZIE

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc

Sireți raionul Strășeni cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, împotriva hotărârii din 31 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea

termenului,

c o n s t a t ă :

La 5 februarie 2021 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Sireți raionul Strășeni cu

privire la contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea din 31 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 14 iunie 2021 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel

împotriva hotărârii din 31 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Prin încheierea din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

împotriva hotărârii din 31 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, pe motiv

că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232

alin. (2) din Codul administrativ.

La 29 noiembrie 2021 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

recurs împotriva încheierii din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată

a normelor de drept procedural.

1

Astfel, a menționat că nu a fost notificat de către instanța de apel despre data și

locul ședinței de judecată, la care urma să se expună asupra termenului de prezentare

a apelului motivat și repunerii în termen.

A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 30 septembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei în instanța de apel, la faza primirii

cererii de apel.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 30 septembrie

2021, fiind notificată recurentului în data de 12 noiembrie 2021, fapt ce rezultă din

avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.76). Astfel, recursul

depus la 29 noiembrie 2021, este în termen, având în vedere că ultima zi de depunere

a recursului a fost data de 27 noiembrie 2021, care a fost o zi de sâmbătă.

La 10 decembrie 2021 în adresa intimatului, Consiliul sătesc Sireți raionul

Strășeni a fost expediată pentru cunoștință copia cererii de recurs, însă acesta nu și-

a valorificat dreptul de a depune referință.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 30

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil

apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, împotriva hotărârii

din 31 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, pe motiv că motivarea

apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din

Codul administrativ.

Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic, iar

în corespundere cu art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios

administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile

Codului de procedură civilă.

2

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În baza art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului

sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În corespundere cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că la 31 mai 2021 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului sătesc Sireți raionul Strășeni cu privire la contestarea actului

administrativ.

Actele cauzei atestă și faptul că la data de 14 iunie 2021, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii din 31 mai 2021 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

În conformitate cu prevederile art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte

de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile

se notifică participanților la proces conform art.96–114.

Prin prisma art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă

cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

În această privință, din materialele dosarului rezultă că hotărârea din 31 mai

2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost notificată Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat în data de 6 august 2021, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.57), precum și din

însuși cererea de recurs în care Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

confirmat faptul că a recepționat hotărârea primei instanțe la data de 6 august 2021.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că motivarea apelului urma a fi prezentată până în data

3

de 6 septembrie 2021, pe când apelantul a depus-o la 22 septembrie 2021, fapt ce

denotă că motivarea apelului a fost prezentată cu încălcarea termenului stabilit de

art. 232 alin. (2) Cod administrativ, din care considerente instanța de apel prin

încheierea din 30 septembrie 2021, întemeiat a declarat apelul ca fiind inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) Cod administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar potrivit alin. (2) lit e) al aceluiași

articol, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin.(2).

La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile

art.65 alin.(1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de

apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană,

din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15

zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții

de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform

art. 65 din Codul administrativ, dar numai la prezentarea probelor și motivelor

întemeiate, ceea ce în prezenta cauză, la prezentarea motivării apelului, nu s-a

solicitat.

În acest sens, este neîntemeiat argumentul recurentului cu referire la faptul că

nu a fost notificat de către instanța de apel despre data și locul ședinței, la care urma

să se expună asupra termenului de prezentare a apelului motivat și repunerii în

termen, or, în corespundere cu art. 236 alin. (1) Cod administrativ instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar apelantul nu a fost lipsit de

posibilitatea de a-și exprima în scris punctul de vedere cu privire la termenul de

prezentare a apelului motivat și repunerea în termen.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol

activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință

de drepturile sale procedurale.

La rândul său, art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea

4

prezentului litigiu în ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a

proteja drepturile sale de acces la instanță prin prezentarea motivată a apelului

conform prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ, fapt ce la caz a fost

ignorant cu desăvârșire.

În speță, s-a constatat că apelantul, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat nu și-a exercitat dreptul de a prezenta motivarea apelului în termen de 30 de zile

de la notificarea hotărârii motivate, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2)

lit. e) Cod administrativ, de a declara apelul inadmisibil.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a prezentat motivarea apelului peste termenul stabilit de lege,

motiv din care survin sancțiunile procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. e)

Cod administrativ, și anume de a declara apelul inadmisibil.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, în cazul admiterii unui astfel de apel, se va încălca principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului

îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a

relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În

această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude

niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra

Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Se menține încheierea din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

5

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Sireți

raionul Strășeni cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

6