3ra-261/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-261/22 2-21019362-01-3ra-04032022 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: I. Talmaci ) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 01 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.

Strășeni cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 26 decembrie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului mun. Strășeni cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 20 noiembrie 2020 Consiliul mun. Strășeni a adoptat decizia nr.7/02 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de funcționare a punctelor de colectare separată a deșeurilor din municipiul Strășeni”.

În conformitate cu art.64 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a supus controlului obligatoriu de legalitate decizia menționată și a constatat că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legale. Prin notificarea nr.1304/OT -1294 din 02 decembrie 2020, a solicitat Consiliului 4 mun. Strășeni abrogarea/modificarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ considerat ilegal, însă până la moment autoritatea publică locală emitentă, Consiliul mun. Strășeni, contrar art.64 și 167 din Codul administrativ și 68 alin.(2) și (3) din Legea privind administrația publică locală, nu a luat nicio decizie cu privire la examinarea notificării înaintate.

Ca urmare a exercitării controlului asupra actului administrativ menționat, s-a constatat că acesta a fost adoptat cu încălcarea cadrului legal, în special cu abateri de 1 la prevederile art.14 alin.(2) lit.z1) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care expres stipulează că, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu și social (asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii, sănătății și protecției sociale, asupra colectivităților locale, serviciilor publice), precum și în alte probleme care preocupă populația sau o parte din populația unității administrativ- teritoriale.

Totodată, potrivit art.32 alin.(5) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, proiectele actelor normative elaborate de autoritățile administrației publice centrale de specialitate, autoritățile publice autonome sau autoritățile administrației publice locale sunt avizate și consultate public în condițiile alin.(1)–(3), cu excepțiile stabilite de Legea nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional. Astfel, proiectul actului normativ, urmează să fie însoțit de nota informativă, se transmite spre avizare autorităților publice responsabile de implementarea prevederilor conținute în proiect, instituțiilor interesate, precum și reprezentanților societății civile, care întocmesc și prezintă autorului proiectului avizele la proiect.

Concomitent sau înainte de transmiterea spre avizare, proiectul actului normativ este supus consultării publice în modul stabilit de Legea nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional. În același timp, potrivit prevederile pct.27 alin.(15) din Regulamentul cu privire la Registrul de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.672 din 28 august 2017, includerea actului în Registru se realizează prin funcționalitatea „Fișa documentului administrativ”. La includerea actului, angajatul autorizat completează atributele fișei definite de sistem: indicarea modalității de consultare a actului administrativ (opțiuni: panou informativ, pagina web oficială a autorității publice locale, ziarul local, audieri publice, consultări pe sectoare, adunarea generală, alte opțiuni).

După caz, Registrul permite specificarea datelor despre consultări: data, ziua, locul, date generale despre eveniment, materiale promoționale. Iar, pct.28 din același Regulament reglementează că, includerea actelor administrative și materialelor aferente în Registru se realizează obligatoriu în formă scanată, în format PDF, întrunind condițiile de formă (semnat/contrasemnat, ștampilă), conform atributelor definite de sistem. Reclamantul consideră că odată cu plasarea actului administrativ în Registrul de stat al actelor locale urma să se specifice opțiunea permisă de registrul respectiv a datelor despre consultările publice. În viziunea Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat actul administrativ contestat este ilegal, deoarece a fost adoptat cu încălcarea legislației în vigoare.

În contextul enunțat, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr.7/02 din 20 noiembrie 2020 „Cu privire la 2 aprobarea Regulamentului de funcționare a punctelor de colectare separată a deșeurilor din municipiul Strășeni”. Prin hotărârea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost respinsă acțiunea depusă Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat ca neîntemeiată. La 14 iunie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 30 septembrie 2021 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile, stabilind următoarele circumstanțe.

La 20 noiembrie 2020, Consiliul municipal Strășeni în temeiul Legii privind descentralizarea administrativă nr.435/2006, art.14 alin.(2) lit.c) și m) din Legea privind administrația publică locală nr.436/2006, Legii privind deșeurile nr.209/2016, întru implementarea Strategiei locale de gestionare a deșeurilor în municipiul Strășeni, având avizele comisiilor consultative de specialitate, a emis decizia nr.7/02, prin care a fost aprobat Regulamentul de funcționare a punctelor de colectare separată a deșeurilor din municipiul Strășeni, conform anexei, parte integrantă a deciziei (f.d.22- 29). Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, efectuând controlul sub aspectul legalității actelor adoptate de autoritățile administrației publice locale, la 24 decembrie 2020, a înaintat în adresa Consiliului municipal Strășeni notificarea nr.1304/OT -1294, prin care a solicitat abrogarea deciziei Consiliului municipal 4 Strășeni nr.7/02 din 20 noiembrie 2020, pe motiv că odată cu plasarea actului administrativ în Registrul de stat al actelor locale urma să se specifice opțiunea permisă de Registrul de stat al actelor locale a datelor despre consultările publice (f.d.4-5).

La 05 februarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus prezenta acțiune în instanța de judecată. Cu trimitere la art.3, art.10 alin.(1), art.11 alin.(1) și (2), art.16 alin.(1) și (2), art. 17, art.18, art. 19, art. 20, art.21 alin.(2) și (3), art.31, art.32, art.119, art.225 din Codul Administrativ, art.68 alin.(1), (3), (4) din Legea privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că Oficiul Teritorial Chișinău ale Cancelariei de Stat este subiect de sesizare a instanței de contencios administrativ, a respectat procedura prealabilă, iar actul administrativ - decizia nr.7/01 din 20 noiembrie 2020 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de funcționare a punctelor de colectare separată a deșeurilor din municipiul”, nu este exceptat de la controlul judiciar.

Totodată, cu referire la art.3 alin.(1)-(3), art.6 alin.(1)-(6), art.7, art.8 alin.(3), art.14 alin.(1) și alin.(2) lit.c), m), p)1 și z1), art.101 alin.(1) – (3), art. 102 alin.(1) și 3 (2) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, și art. 5, art.7 alin.(1), art.8, art.9 alin.(1) - (3), art. 10 din Legea nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, art.32 alin.(5) din Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017, prima instanță și instanța de apel au concluzionat că în procesul decizional la adoptarea deciziei nr.7/02 din 20 noiembrie 2020 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de funcționare a punctelor de colectare separate a deșeurilor din mun.

Strășeni”, Consiliul municipal Strășeni a respectat prevederile legale menționate supra, procesul decizional fiind unul transparent, întrucât Primăria municipiului Strășeni deține pagina oficială web: www.straseni.md, și la categoria „Transparența decizională” se afla rubrica „Consultări publice”, iar la data de 23 septembrie 2020 a fost publicat proiectul „Aprobarea Regulamentului de funcționare a punctelor de colectare separată a deșeurilor din municipiul Strășeni”: www.straseni.md/aprobarea-regulamentului-de-functionare-a-punctelor-decolectare- separata-a-deșeurilor-din-municipiul-strașeni).

Instanțele de judecată au considerat neîntemeiat argumentul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat precum că odată cu plasarea actului administrativ în Registrul de stat al actelor locale urma să fie specificată opțiunea permisă de Registrul de stat al actelor locale a datelor despre consultările publice în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul ținerii Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.672 din 28 august 2017, or, cert s-a constatat că Consiliul mun. Strășeni și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu prevederile legale. Distinct, instanțele de judecată au reținut că prevederile pct.1 și 2 din Regulamentul cu privire la modul ținerii a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.672 din 28.08.2017, expres stabilesc modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, destinat gestiunii actelor administrative ale autorităților administrației publice locale.

Registrul reprezintă o resursă informațională de stat care conține textele electronice ale actelor autorităților administrației publice locale și datele adiționale stabilite prin prezentul Regulament, care asigură înregistrarea, păstrarea și evidența centralizată a actelor autorităților administrației publice locale și a materialelor aferente acestor acte, și care este creată în scopul asigurării accesului persoanelor fizice și juridice la actele emise/adoptate de autoritățile administrației publice locale. Astfel, omisiunea privind bifarea opțiunii despre consultările publice Registrului de stat al actelor locale nu duce la ilegalitatea actului contestat, or, cu certitudine s-a constatat că Consiliul mun.

Strășeni în procesul decizional de emitere a actului administrativ contestat a acționat în conformitate cu exigentele legale, motiv pentru care la caz nu se întrunesc temeiurile legale pentru anularea acesteia. La 16 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 30 noiembrie 2021 și hotărârii din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Totodată, recurentul a menționat că motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază recursul, le va prezenta ulterior după ce i se va notifica decizia integrală a instanței de apel.

4 La 04 martie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului mun. Strășeni copia recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, notificată ultimei la 11 martie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d. 109, 111). La 16 martie 2022, Consiliul mun. Strășeni a depus referință, solicitând în temeiul art.246 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, să fie declarat inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, deoarece ultimul nu a prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei și obiecțiile din referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2). Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în 5 considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Din actele cauzei cert rezultă că la 30 noiembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei, în care a fost indicată termenul și modalitatea de atac al acesteia prevăzută la art.245 din Codul administrativ (f.d. 89). Actele cauzei atestă că la 03 decembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a expediat copia dispozitivului deciziei participanților la proces, inclusiv Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, la adresele electronice ale acestora (f.d.100).

La 16 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 30 noiembrie 2021 și hotărârii din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Totodată, recurentul a menționat că motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază recursul, le va prezenta ulterior după ce i se va notifica decizia integrală a instanței de apel (f.d. 101-104). 6 Se reține că, la 11 ianuarie 2022, decizia integrală din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată: www.cac.instante.justice.md.

Totodată, din scrisoarea nr.3a-964/21 din 28 ianuarie 2022 rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia integrală din 30 noiembrie 2021, la adresa juridică a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat situată în: mun.Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 180 (f.d.105). Potrivit avizului poștal de recepție nr.DS8006172061AS, anexat la actele cauzei, la data de 03 februarie 2022 Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat i-a fost notificată decizia integrală a instanței de apel (f.d. 106). Distinct, se reține că, informația nominalizată supra se conține inclusiv și pe pagina oficială web a ÎS „Poșta Moldovei”, la compartimentul „Track & Trace”, „Trimitere poștală”: www.posta.md/ro/track-trace/mailing/DS8006172061AS.

Se remarcă că, prin Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 din 24 februarie 2022, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 24 februarie 2022. Prin dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, s-a dispus suspendarea de drept a examinării de către instanțele de judecată a cauzelor civile, acțiunilor în contenciosul administrativ, procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor de împăcare, în conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ, proceselor penale, cauzelor contravenționale și procedurilor de executare silită.

Conform pct.5.2.2 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenele de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceiași durată, de la data încetării stării de urgență. În cauzele care se suspendă de drept, în care au fost exercitate căi de atac până la data emiterii prezentei dispoziții, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență.

Ulterior, prin dispoziția nr.13 din 31 martie 2022 a Comisei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova au fost excluse măsurile specifice în domeniul justiției și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022, cu modificările ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu 04 aprilie 2022. Cele menționate atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă începând cu data de 04 februarie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat deciziei integrale a instanței de apel, și care a expirat la data de 07 aprilie 2022 (joi) inclusiv, (termen calculat ținând cont de dispozițiile nr.5 din 02 martie 2022 și nr.13 din 31 martie 2022 ale Comisei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova).

În pofida celor enunțate, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. 7 Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurentul trebuia să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului în conformitate cu art.245 alin.(2) din Codul administrativ. Drept consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca inadmisibil.

8 Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 9