3ra-1274/21 — anularea actului administrativ

3ra-1274/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr.3ra-1274/21

2-19121096-01-3ra-10122021

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. M. Grosu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Sîrbu, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei

Pănășești, persoană terță Corneliu Filip cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a casat

hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a fost

emisă o nouă decizie prin care a declarat acțiunea inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 15 iulie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Pănășești, terț Corneliu Filip,

privind anularea actului administrativ (f.d.1-4, vol.I).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a efectuat controlul de legalitate a

deciziei Consiliului comunei Pănășești nr.1/3 din 21 ianuarie 2019 „Cu privire la

executarea hotărârii de judecată” și a constatat că, aceasta a fost adoptată cu

încălcarea legislației în vigoare.

Prin notificarea nr.1304/OT4-176 din 12 februarie 2019 Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului comunei Pănășești anularea

deciziei sus nominalizate, notificare examinată de pârât în ședința din 22 martie 2019.

Iar, prin decizia nr.3/1 din 12 iunie 2019 Consiliul comunei Pănășești, a respins

notificarea nr.1304/OT4-176 din 12 februarie 2019 a Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat.

Reclamantul a invocat că, în urma exercitării controlului asupra deciziei

nominalizate au fost constatate abateri de la prevederile art.11 Cod Funciar.

Totodată, reclamantul a menționat că, conform datelor din Registrul bunurilor

imobile, terenurile cu nr. cadastrale XXX cu suprafața de 0,0478 ha; nr.XXX cu

suprafața de 0,0355 ha; nr.XXX cu suprafața 0,10.36 ha și nr.XXX cu suprafața

0,0702 ha sunt înregistrate în baza deciziei nr.1/3 din 02 martie 2012, pe numele

defunctului Vasile Filip.

1

Reclamantul a specificat că, prin decizia nr.1/3 din 21 ianuarie 2019, se încalcă

principiul autenticității datelor din Registrul bunurilor imobile și dreptul de

proprietate protejat și garantat constituțional, asupra terenurilor vizate, care a fost

legal dobândit, la momentul perfectării și atribuirii titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, de către proprietarul Vasile Filip.

În acest context, referitor la terenurile cu nr. cadastrale XXX cu suprafața de

0,0478 ha; nr.XXX cu suprafața de 0,0355 ha; nr.XXX cu suprafața 0,10.36 ha și

nr.XXX cu suprafața 0,0702 ha, Consiliul comunei Pănășești nu poate interveni în

relațiile de drept privat dintre Corneliu Filip și Vasile Filip, care au fost stabilite prin

decizia Consiliului nr.1/3 din 02 martie 2012.

De asemenea, reclamantul a menționat că, potrivit datelor din Registrul bunurilor

imobile, terenul cu nr. cadastral XXX cu suprafața de 0,13 ha nu este format și

înregistrat. Iar, conform Registrului cadastral al deținătorilor de terenuri al Primăriei

Pănășești, sub numărul de ordine 588, deținător al acestui teren din 16 mai 2012 este

înscris Vasile Filip, care ar fi fost în drept să dobândească terenul în proprietate

privată și nu Corneliu Filip.

Mai menționează că, prin hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central, Consiliul comunei Pănășești a fost obligat să includă în

ordinea de zi chestiunea cu privire la examinarea cererii lui Corneliu Filip, dar să nu

elibereze acestuia titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, asupra

loturilor de teren cu destinație agricolă.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat admiterea acțiunii și

anularea deciziei Consiliului comunei Pănășești nr.1/3 din 21 februarie 2019 „Cu

privire la executarea hotărârii de judecată”.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a

fost admisă acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului comunei Pănășești, persoană terță Corneliu Filip cu privire la

anularea actului administrativ.

S-a anulat ca fiind ilegală decizia nr.1/3 din 21 februarie 2019 a Consiliului

comunei Pănășești „Cu privire la executarea hotărârii de judecată” (f.d.47, vol.I).

Instanța de fond a constatat că, Consiliul comunei Pănășești a eliberat titlurile de

autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra loturilor de teren cu destinație

agricolă succesorului Corneliu Filip, fără ca ultimul să dețină certificat de moștenitor

eliberat de către notar asupra terenurilor cu numărul cadastral XXX cu suprafața de

0,13 ha; nr.XXXX cu suprafața de 0,0478 ha; nr.XXX cu suprafața de 0,0355 ha;

nr.XXX cu suprafața 0,10.36 ha și nr.XXXcu suprafața 0,0702 ha.

În această ordine de idei instanța de fond a apreciat ca lipsit de suport legal

decizia nr.1/3 din 21 ianuarie 2019, prin care Consiliul comunei Pănășești a decis

eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra loturilor

de teren cu destinație agricolă menționate, succesorului Corneliu Filip, ca fiind emisă

contrar prevederilor legii.

La 29 octombrie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art.232 alin.(1) Cod

administrativ, Corneliu Filip a depus apel împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019

a Judecătoriei Strășeni, sediul Central solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat să fie respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral

hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a fost

emisă o nouă decizie, prin care s-a respins acțiunea depusă de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei Pănășești, persoană

terță Corneliu Filip cu privire la anularea actului administrativ și anume a deciziei

nr.1/3 din 21 februarie 2019 „Cu privire la executarea hotărârii de judecată”, ca

neîntemeiată (f.d.164-176, vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat dispozițiile art.315 alin.(1)-(4),

art.316 alin.(1)-(2), art.320 alin.(2) Cod civil, art.14, 20 Cod funciar.

Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, instanța de apel

a conchis că, prima instanță nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei. Or, prin hotărârea irevocabilă s-a stabilit că, în

baza testamentului nr.XXX din XXX, loturile de teren cu destinație agricolă cu nr.

cadastrale XXX cu suprafața de 0,0478 ha; nr.XXX cu suprafața de 0,0355 ha;

nr.XXX cu suprafața 0,10.36 ha și nr.XXXX cu suprafața 0,0702 ha și XXXXcu

suprafața 0,013 ha.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță neîntemeiat a stabilit

că, este contrară legii decizia Consiliului comunei Pănășești nr.1/3 din 21 ianuarie

2019 cu privire la executarea hotărârii de judecată, din motivul că, la caz, nu s-a

dovedit faptul că, defunctul Vasile Filip, dispunea de una din actele confirmative a

dreptului de proprietate, precum decizie, dispoziție, a extraselor din registrul

gospodăriilor agricole și din registrul deținătorilor funciari pe ultimii 20 ani.

La 23 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei din 23 septembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 09 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

S-a casat integral decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a

restituit cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei

Pănășești, persoană terț Corneliu Filip cu privire la anularea actului administrativ spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.218-229, vol.I).

Instanța de recurs a menționat că, instanțele de judecată nu au stabilit cu

certitudine, care este obiectul acțiunii înaintate de către reclamantul Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, legalitatea și temeinicia cărui act administrativ este

pusă la îndoială, a deciziei nr.1/3 din 21 februarie 2019 a Consiliului comunei

Pănășești „Cu privire la executarea hotărârii de judecată” sau a deciziei nr.1/3 din 21

ianuarie 2019 „Cu privire la executarea Hotărârii de judecată” a Consiliului comunei

Pănășești. Or, din cererea de chemare în judecată reiese că, reclamantul a solicitat

anularea deciziei nr.1/3 din 21 februarie 2019 „Cu privire la executarea Hotărârii de

judecată” a Consiliului comunei Pănășești, iar instanțele ierarhic inferioare au

examinat legalitatea și oportunitatea emiterii acestui act, deși acesta lipsește la

materialele cauzei.

Totodată, instanța de recurs a mai notat că, instanțele ierarhic inferioare au omis

să atragă în proces moștenitorii legali a lui Vasile Filip, în condițiile în care

moștenitorul testamentar Corneliu Filip, deși, poate moșteni doar bunurile din

3

patrimoniul succesoral indicat în testament a solicitat atribuirea unor bunuri de care a

beneficiat Vasile Filip, dar care nu fac parte din masa succesorală menționată în

testamentul nr.11 din 09 februarie 1989.

Instanța de recurs a mai subliniat că, în speța dedusă judecății, Corneliu Filip în

apelul depus împotriva hotărârii primei instanțe a invocat tardivitatea acțiunii

reclamantului Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Analizând decizia instanței de apel, instanța de recurs a constatat că, instanța

ierarhic inferioară a omis să se pronunțe cu privire la chestiunea esențială în prezenta

cauză și anume cu privire la respectarea termenului de adresare în instanța de judecată

de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, invocată de Corneliu Filip pe

parcursul examinării cauzei.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a relevat că, instanța ierarhic inferioară urma să stabilească

cu certitudine dacă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat au fost

sau nu respectate prevederile art.68 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală.

Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral

hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a fost

emisă o nouă decizie prin care, a fost declarată inadmisibilă acțiunea înaintată de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei

Pănășești, persoană terță Filip Corneliu cu privire la anularea actului administrativ

(f.d.16, 17-26, vol.II).

În motivarea soluției, instanța de apel a concluzionat că, de către Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu au fost respectate prevederile art.68 al

Legii nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

În consolidarea concluziei instanța de apel a punctat că, actul emis de autoritatea

administrației publice locale a fost notificat de oficiul teritorial al Cancelariei de Stat

la 12 februarie 2019, notificarea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

nr.1304/OT4-176 din 12 februarie 2019 fiind recepționată la 14 februarie 2019.

În această ordine de idei, având în vedere faptul invocat de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat precum că, decizia Consiliului comunei Pănășești

nr.2/1-2/30 din 22 martie 2019, de examinare a notificării nr.1304/OT4-176 din 12

februarie 2019, nu a fost publicată în Registrul de stat a actelor locale și nu a fost

prezentată Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat dispoziția nr.11 din 07

martie 2019, a Primarului comunei Pănășești de convocare a ședinței Consiliului

comunei Pănășești, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat urma a sesiza

instanța de contencios administrativ în termen de 60 de zile de la data notificării

cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

În lumina celor reținute instanța de apel a constatat că, notificarea nr.1304/OT4-

176 din 12 februarie 2019, a fost recepționată de Consiliului comunei Pănășești la 14

februarie 2019, astfel, termenul de 60 de zile în care Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat urma a sesiza instanța de contencios administrativ a expirat de 15

aprilie 2019, considerente din care, acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul comunei

Pănășești, persoană terță Filip Corneliu cu privire la anularea actului administrativ, a

fost declarată inadmisibilă.

4

La 29 noiembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a depus recurs motivat împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a

hotărârii instanței de fond (f.d.31- 49, vol.II).

În susținerea cererii de recurs Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

indicat că, în limita termenului de prescripție, Consiliul comunei Pănășești a examinat

notificarea (cererea prealabilă) și s-a expus asupra acesteia, prin ședința ordinară a

Consiliului comunei Pănășești din 22 martie 2019 (publicată în RSAL în perioada 09

aprilie 2019 – 11 aprilie 2019), prin care s-a respins notificarea înaintată de către

Oficiu.

Prin Dispoziția nr.11 din 07 martie 2019 a primarului comunei Pănășești, a fost

convocată ședința ordinară a Consiliului comunei Pănășești din 22 martie 2019, unde

s-a examinat și chestiunea cu nr.23 cu privire la examinarea Notificării Oficiului

teritorial Chișinău nr.1304/OT4-176 din 12 februarie 2019.

Mai notează că, ca urmare a încălcării prevederilor art.31 alin.(21) din Legea

436/2006 privind administrația publică locală, în baza notificării Oficiului

nr.1304/OT4-485 din 23 mai 2019, prin Decizia Consiliului comunei Pănășești nr.3/1

din 12 iunie 2019 a fost anulată ședința nr.2 din 22 martie 2019.

Drept urmare, ținând cont că, notificarea nr.1304/OT4-176 din 12 februarie 2019

a fost respinsă prin Decizia Consiliului comunei Pănășești nr.3/24 din 12 iunie 2019

(plasată în RSAL la 28 iunie 2019), în termen de 30 de zile din momentul plasării

acesteia în RSAL, Oficiul, în limita termenului de prescripție, la 15 iulie 2019 a

înaintat cererea de chemare în judecată cu privire la anularea deciziei nr.1/3 din 21

ianuarie 2019 „Cu privire la executarea hotărârii de judecată” .

Astfel, consideră, că de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat au

fost respectate prevederile art.68 al Legii nr.436/2006 privind administrația publică

locală.

În această ordine de idei consideră că, instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele cauzei și a aplicat eronat normele de drept material, prin care a

considerat inadmisibilă acțiunea.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2021 (f.d.16,

17-26, vol.II), însă, materialele cauzei nu atestă date cu privire la notificarea

recurentului a dispozitivului deciziei contestate.

La 11 noiembrie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

recepționat decizia motivată a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție nr.DS8005669876AS, anexat la materialele cauzei (f.d.29, vol.II).

La 29 noiembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

5

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a depus recurs motivat împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a

hotărârii instanței de fond (f.d.31-49, vol.II).

Astfel, instanța de recurs constată că, cererea de recurs a fost depusă cu

respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 13 decembrie 2021, în adresa intimatului și persoanei terțe a fost expediată

copia recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Materialele cauzei atestă că, intimatul Consiliul comunei Pănășești și persoana

terță Corneliu Filip au recepționat corespondența (f.d.53-54, vol.II), însă, până la data

examinări admisibilității recursului nu și-a valorificat dreptul de a prezenta referința

la cererea de recurs depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele cauzei,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

6

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7