3ra-61/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-61/22

2-20045772-01-3ra-20012022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. I. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Strășeni, terț Asociația Obștească „Băștinașii din Strășeni” cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 5 mai 2020, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului

municipal Strășeni, terț Asociația Obștească „Băștinașii din Strășeni” cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că Consiliul municipal Strășeni a decis

aprobarea deciziei nr. 1/11 din 27 februarie 2020 „cu privire la aprobarea acordului de

colaborare dintre Consiliul municipal Strășeni și Asociația Obștească „Băștinașii din

Strășeni”.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a menționat că în conformitate cu

art. 64 din Legea privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin

hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, a efectuat controlul de legalitate

al deciziei Consiliului municipiului Strășeni nr. 1/11 din 27 februarie 2020 „cu privire

la aprobarea acordului de colaborare dintre Consiliul municipal Strășeni și Asociația

Obștească „Băștinașii din Strășeni” și a constatat că aceasta a fost adoptată cu

încălcarea legislației în vigoare.

1

A afirmat că în temeiul prevederilor art. 68 alin. (2) din Legea privind administrația

publică locală, pct. 9 subp. 2) lit. a) și pct. 13 lit. e) din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, prin notificarea

nr. 1304/OT4- 224 din 10 martie 2020, a solicitat abrogarea deciziei Consiliului

municipiului Strășeni nr. 1/11 din 27 februarie 2020, ca fiind emisă contrar legislației.

Conform dispozițiilor în vigoare la data întocmirii notificării, art.15 alin. (2) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 după examinarea notificării

nr. 1304/OT4-225 din 10 martie 2020, organul emitent (în cazul dat - Consiliul

municipiului Strășeni) urma să efectueze una dintre cele două acțiuni prevăzute de lege:

să respingă cererea sau să o admită și, după caz, să revoce sau să modifice actul

administrativ.

Reclamantul a notat că, normele legale menționate nu au fost respectate, ca rezultat,

în conformitate cu art.68 din Legea nr. 436—XVI din 28 decembrie 2006 a înaintat

prezenta acțiune în instanța de judecată.

În opinia reclamantului decizia nominalizată a fost adoptată contrar prevederilor

legislației în vigoare și a solicitat anularea acesteia, deoarece, prin decizia vizată, se

aprobă acordul de colaborare dintre Consiliul municipal Strășeni și Asociația

Obștească „Băștinașii din Strășeni”. Astfel, se constată, că autoritatea publică poate

susține financiar și co-finanța proiectele din partea APL doar a Asociațiilor obștești cu

statut de utilitate publică.

A mai adăugat și faptul, că susținerea financiară și co-finanțarea proiectelor din

partea APL a Asociațiilor obștești cu statut de utilitate publică urmează a fi efectuată

conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 837 din 17 mai 1996 privind asociațiile

obștești. Astfel, decizia vizată a fost adoptată cu încălcarea legislației în vigoare.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Consiliului municipiul Strășeni nr. 1/11

din 27 februarie 2020 „cu privire la aprobarea acordului de colaborare dintre Consiliul

municipal Strășeni și Asociația Obștească „Băștinașii din Strășeni”.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost

respinsă acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la data de 14

decembrie 2020 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de

apel nemotivată, iar la 15 februarie 2021 motivarea apelului împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut

hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Întru consolidarea soluției instanțele ierarhic inferioare au reținut că temei legal

pentru anularea deciziei Consiliului municipal Strășeni nr. 1/11 din 27 februarie 2020

„cu privire la aprobarea acordului de colaborare dintre Consiliul municipal Strășeni și

Asociația Obștească „Băștinașii din Strășeni”, nu a fost constatat, or, administrația

publică locală este în drept de a încheia acorduri de colaborare ce au ca obiect activități

de interes public în domeniul social, la caz, revitalizarea parcului public „Ștefan cel

Mare” din municipiul Strășeni, care este un bun din domeniul public al municipiului

Strășeni.

2

La data de 28 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei din 20 octombrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a indicat că consideră decizia contestată neîntemeiată, deoarece

instanța de apel la adoptarea acesteia a interpretat în mod eronat legea (art. 432 alin.

(2) lit. a), b) din Codul de procedură civilă) și nu a făcut trimitere la cadrul legal

existent. De asemenea, la examinarea cauzei date, de către instanța inferioară nu au fost

constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

litigiului în fond, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță ca

fiind stabilite.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429, 430, 432 alin.

(2) lit. a), b), 434, 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Prin referința depusă la 4 februarie 2022, Consiliul municipal Strășeni a solicitat

respingerea recursului depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

ca fiind neîntemeiat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 octombrie 2021, însă

date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului la data de 17 decembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.115).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

3

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

4

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5