3ra-1090/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1090/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1090/22

2-21072707-01-3ra-20102022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: Ia. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Strășeni, persoană terță Elena Galușca cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 14 mai 2021 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Strășeni cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în conformitate cu art.64 din Legea

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a efectuat

controlul sub aspectul legal a deciziei Consiliului mun. Strășeni nr. 3/12 din 26 martie

2021 ,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pământ de pe lângă casă”, în

urma căruia a constatat că, aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în

vigoare. Motiv din care, în conformitate cu art.68 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie

2006, prin notificarea nr. 1304/OТ4-807 din 21 aprilie 2021, a solicitat Consiliului mun.

Strășeni abrogarea/modificarea deciziei menționate, ca fiind emisă contrar legislației în

vigoare.

Reclamantul a relevat că, prin decizia Consiliului mun. Strășeni nr. 4/24 din

27 aprilie 2021, notificarea menționată supra a fost respinsă.

Reclamantul a invocat că, în conformitate cu art. 4 alin. (6) și art. 5 alin. (4) din

Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare

a pământului, dreptul de proprietate asupra terenului se dobândește din momentul

înregistrării în Registrul bunurilor imobile.

1

De asemenea, reclamantul a menționat că, în speța dedusă judecății atribuirea lotului

de pe lângă casă (grădină) a fost realizată în temeiul deciziei Consiliului mun. Strășeni

nr. 3/12 din 26 martie 2021 ,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pământ

de pe lângă casă”, în modul stabilit de art. 82 din Codul funciar.

Însă, Consiliul mun. Strășeni nu a luat în considerare prevederile art. 11 din Codul

funciar, care specifică dreptul consiliilor locale de a trece în proprietate cu titlu gratuit

terenurile atribuite cetățenilor anterior ca loturi de pe lângă casă și grădini. Or, în

corespundere cu art. 11 din Codul funciar, trecerea terenului în proprietate privată cu titlu

gratuit și trecerea în proprietate privată a altor terenuri atribuite în baza art. 82 din Codul

funciar ca loturi de pe lângă casă (grădini), poate fi realizată anexând la decizie copiile de

pe titlurile provizorii, copia autentică a actului de atribuire inițială (decizie, dispoziție), a

extraselor din registrul gospodăriilor agricole și din registrul deținătorilor funciari pe

ultimii 20 de ani, precum și dinainte de adoptarea art. 82 din Codul funciar, și alte

documente juridice relevante). În rezultatul unei asemenea decizii, se vor elibera titluri de

autentificare a dreptului deținătorului de teren (cu înscrierea în ele a dreptului de

proprietate), care se vor înregistra în Registrul bunurilor imobile, în modul stabilit.

Prin urmare, reclamantul consideră că, terenul în litigiu a fost atribuit în mod

arbitrar. Or, legislația în vigoare prevede expres procedura și condițiile pe care trebuie să

le întrunească beneficiarii la momentul atribuirii terenurilor.

Reclamantul a relevat că, la adoptarea deciziei contestate, Consiliul municipal

Strășeni nu a ținut cont de prevederile art. 334 din Codul civil, care denotă că, actul

juridic care contravine normelor imperative este nul, iar încălcarea acestor norme duce la

nulitatea actului.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Strășeni nr. 3/12 din

26 martie 2021 ,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pământ de pe lângă

casă”.

Prin încheierea protocolară din 08 iulie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

s-a atras în proces în calitate de persoană terță Elena Galușca (f.d.42).

Prin hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului municipal Strășeni, persoană terță Elena Galușca cu privire la contestarea

actului administrativ – decizia nr. 3/12 din 26 martie 2021, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată (f.d.47; 51-58).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 24 septembrie 2021 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, la data de 30 septembrie 2021, prin intermediul

oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat-o cu apel,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului municipal Strășeni, persoană terță Elena Galușca cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil să fie admisă integral (f.d.59).

Hotărârea motivată din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

a fost notificată apelantului Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la data de

15 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele

cauzei (f.d.65).

La data de 03 ianuarie 2022 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus motivarea apelului (f.d.86-91).

2

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 24 septembrie

2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Prin decizia din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din

24 septembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d.110; 111-120).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, prima instanță

întemeiat a respins cerințele înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat privind anularea deciziei Consiliului municipal Strășeni nr. 3/12 din 26 martie 2021

,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pământ de pe lângă casă”.

De asemenea, instanța de apel a relevat că argumentele invocate de apelantul

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat precum că, Consiliul mun. Strășeni nu a

luat în considerare prevederile art. 11 din Codul funciar nu pot fi reținute. Or, conform

certificatului Primăriei mun. Strășeni nr. 64 din 21 iunie 2021, persoanei terțe Elenei

Galușca nu i s-a atribuit anterior niciun teren.

Iar, conform extrasului din Registrul conturilor personale pe impozite funciare și

bunurilor imobiliare nr. 34 din 09 octombrie 2020, persoana terță Elena Galușca,

domiciliată în xxxxx, este înregistrată în Registrul conturilor personale sub xxxxx, ca

deținător asupra lotului de pământ de pe lângă casă cu suprafața de xxxxx, amplasat în

xxxxx și a sectorului de teren ocupat de grădini cu suprafața de xxxxx, teren arabil.

Instanța de apel a menționat că, potrivit certificatului privind lipsa sau existența

restanțelor față de bugetul Primăriei pentru impozitele și taxele administrate de serviciul

de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei nr.170 din 18 iunie 2021,

persoana terță Elena Galușca, conform situației la data de 01 ianuarie 2021, nu are

restanțe la achitarea impozitelor asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx.

În acest context, instanța de apel a conchis că, instanța de fond întemeiat a stabilit

că, actul administrativ contestat - decizia Consiliului municipal Strășeni nr. 3/12 din

26 martie 2021 ,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pământ de pe lângă

casă”, este legală și temeiuri de anulare a acesteia nu sunt. Or, persoanei terțe Elenei

Galușca, nu i s-a atribuit anterior niciun teren conform prevederilor art. 11 Cod funciar.

Instanța de apel a relevat că, hotărârea primei instanțe este una legală, motivată și

bine argumentată, făcând referire la normele de drept material și procedural, dând o

apreciere probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciind corect caracterul raportului juridic dintre

părți, aplicând legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o

motivație și o analiză clară. Iar, argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și

în cererea de apel de către apelantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

precum că, decizia Consiliului municipal Strășeni nr. 3/12 din 26 martie 2021 ,,Cu privire

la transmiterea în proprietate a lotului de pământ de pe lângă casă” este una ilegală, sunt

declarative și nu au suport legal.

La data de 01 iunie 2022 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

recurs împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.124-125).

Ulterior, la data de 15 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus motivarea recursului (f.d.132-134).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

3

Făcând referire la art.11 din Codul funciar, recurentul a menționat că, instanța de

fond, dar și instanța de apel nu au ținut cont de faptul că la materialele cauzei lipsește

decizia/dispoziția de atribuire în folosință persoanei terțe Elenei Galușca a terenului

trecut în proprietate în baza deciziei contestate.

Or, ambele instanțe de judecată au justificat atribuirea terenului în litigiu având la

bază decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 06/04.01 din 14 februarie 2000, în care

este specificat în linii generale atribuirea în proprietate a loturilor de pe lângă casă.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Strășeni,

persoană terță Elena Galușca cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil să fie admisă integral.

La data de 26 octombrie 2022 în adresa intimatului Consiliului municipal Strășeni și

persoanei terțe Elenei Galușca a fost expediată copia recursului depus de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, aceștia însă, nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referințe la recurs.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 mai 2022 (f.d.

110; 111-120).

La data de 01 iunie 2022 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

recurs împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.124-125).

Decizia motivată din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, prin intermediul poștei

electronice, la data de 13 august 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică,

anexat la materialele cauzei (f.d.128).

La data de 15 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus motivarea recursului (f.d.132-134).

Astfel, recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

4

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

5

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

6