3ra-532/22 — anularea actului administrativ

3ra-532/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-532/22

2-20011782-01-3ra-11052022

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (jud: D. Corlăteanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

orășenesc Ialoveni, terț Gheorghe Luca cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău a Cancelariei de Stat împotriva

hotărârii din 25 mai 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni

c o n s t a t ă :

La data de 25 septembrie 2019 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Ialoveni, prin

care a solicitat anularea deciziei nr. 04/35 din 18 iulie 2019 ,,Cu privire la transmiterea

în proprietate a lotului de pe lângă casă”.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat că, în temeiul art. 14 alin. (2) din Legea

nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile, art. 14 alin. (2) din

Legea nr. 436-XV din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală,

Consiliul orășenesc Ialoveni a adoptat la 18 iulie 2019 decizia nr. 04/35 ,,Cu privire la

transmiterea în proprietate a lotului de pe lângă casă”, prin care a decis transmiterea în

proprietate privată a lotului de pe lângă casă cu nr. cadastral xxx cu suprafața de 0,06

ha, amplasat în intravilanul or. Ialoveni, str. Xxx, 16, conform dosarului cadastral

1

anexat. S-a pus în sarcina Primăriei orașului Ialoveni eliberarea titlului de autentificare

a dreptului de deținător al terenului.

Reclamantul a menționat că, în conformitate cu art. 64 din Legea nr.436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a efectuat un control sub aspectul legalității deciziei și a stabilit că

actul contestat contravine prevederilor legislației în vigoare.

Astfel, în temeiul art. 68 din Legea nr. 436-XV din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat prin

notificarea nr.1304/OT4-706 din 08 august 2019 a solicitat abrogarea deciziei

contestate, ca fiind emisă contrar legii.

Reclamantul a evidențiat că, Consiliul orășenesc Ialoveni în ședința ordinară, prin

decizia nr. 05/06/01 din 06 septembrie 2019 a respins notificarea nr.1304/OT4-706 din

08 august 2019, decizia fiind expediată pentru cunoștință Oficiului Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat la data de 17 septembrie 2019.

Reclamantul a subliniat că decizia nominalizată este una ilegală, deoarece

conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul menționat a fost înregistrat în

temeiul art. 61 din Codului funciar, iar construcția conform căreia este transmis terenul

ca lot de pe lângă casă, nu este înregistrată.

În același context, reclamantul a relatat că la materialele prezentate nu se regăsește

niciun înscris care ar confirma dreptul de proprietate al administrației publice locale

asupra bunului imobil indicat în decizie.

Reclamantul a accentuat că, în temeiul art. 23 alin. (3) din Legea nr. 29 din

05 aprilie 2018 privind delimitarea proprietății publice, bunurile imobile, inclusiv

terenurile înregistrate în Registrul bunurilor imobile în folosul Republicii Moldova sau

al unității teritorial-administrative, în lipsa documentelor care confirmă dreptul de

proprietate, se supun delimitării în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Totodată, reclamantul a indicat că art. 11 din Codul funciar, reglementează că

autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate. Trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren

ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu

legislația.

Reclamantul a evidențiat că în corespundere cu art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, consiliul local

administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei),

orașului (municipiului).

Mai mult, reclamantul a specificat că speței îi sunt aplicabile și prevederile

art. 334 din Codul civil, care stipulează că actul juridic care contravine normelor

imperative este nul, iar încălcarea acestora duce la nulitatea actului.

Prin încheierea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, a fost

atras în proces, în calitate de terț Gheorghe Luca (f.d. 94-95, Vol. I).

Prin încheierea din 13 noiembrie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, în

baza art. 192 alin. (2) și 199 alin. (1), (3) din Codul administrativ, a fost declinată

competența de la examinarea prezentei cauze, în favoarea judecătorului specializat în

materie de contencios administrativ. Cauza nr. 3-4/20 a fost remisă președintelui

Judecătoriei Hâncești, pentru redistribuire, prin intermediul Programului Integrat de

Gestionare a Dosarelor, judecătorului specializat în materie de contencios

administrativ, pentru examinare (f.d. 108-109, Vol. I).

2

Prin încheierea din 13 noiembrie 2020 a vicepreședintelui Judecătoriei Hâncești,

a fost dispusă redistribuirea cauzei nr. 3-4/20, aleatoriu, prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului specializat în materie de contencios

administrativ, pentru examinare (f.d. 110, Vol. I).

Prin hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Ialoveni, terț

Gheorghe Luca privind anularea pct. 1 din decizia Consiliului orășenesc Ialoveni

nr.04/35 din 18 iulie 2019 ,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pe

lângă casă” (f.d. 138, 145-155, Vol. I).

La data de 27 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii din 25 mai 2021 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni (f.d. 142-144, Vol. I).

Hotărârea motivată din 25 mai 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni a fost

notificată Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la data de 03 iunie 2021,

prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.

DS8001630576AS, anexat la actele cauzei (f.d. 157, Vol. I).

La data de 25 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

25 mai 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, solicitând admiterea cererii de

apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea

integrală a cererii de chemare în judecată (f.d. 207-209, Vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 25 mai 2021

a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni.

Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d. 11, 12-23, Vol. II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că decizia Consiliului

orășenesc Ialoveni nr. 04/35 din 18 iulie 2019 ,,Cu privire la transmiterea în proprietate

a lotului de pe lângă casă” a fost aprobată în temeiul prevederilor Legii nr. 1543-XIII

din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile și în temeiul art. 14 alin. (2) din

Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a

materialelor anexate și avizelor pozitive ale comisiilor consultative de specialitate.

În acest context, instanța de apel a indicat că potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, autoritățile

administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizațională,

gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește administrarea

treburilor publice locale, exercitîndu-și, în condițiile legii, autoritatea în limitele

teritoriului administrat.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, statuează că

pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de

nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul

local realizează următoarele competențe: decide atribuirea și schimbarea destinației

terenurilor proprietate a satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în

condițiile legii.

3

Instanța de apel a învederat că în temeiul deciziei Comitetului Executiv al RSSM

nr. 9 din 25 septembrie 1991 lui Gheorghe Luca i-a fost atribuit terenul pentru

construcția casei de locuit individuale, cu suprafața de 600 m.p. pe str. Xxx, 16. S-

a obligat Gheorghe Luca în termen de o lună de zile să primească de la arhitectul-șef

al raionului, proiectul de construire a casei de locuit individuale. A fost avertizat

Gheorghe Luca că pe terenul atribuit se interzice edificarea anumitor construcții, până

la obținerea documentației de proiect. (f.d. 55, Vol. I)

Instanța de apel a menționat că, terțul Gheorghe Luca manifestând intenția de a

primi în proprietate terenul aferent casei de locuit, s-a adresat cu cerere la administrația

publică locală, solicitând inclusiv și eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren.

Instanța de apel a notat că, prin pct. 1 al deciziei Consiliului orășenesc Ialoveni

nr. 04/35 din 18 iulie 2019 ,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pe

lângă casă”, administrația publică locală a decis transmiterea în proprietate privată a

lotului de pe lângă casă cu nr. cadastral xxx, amplasat în intravilanul or. Ialoveni din

str. Xxx, 16, cu suprafața de 0,06 ha, conform dosarului cadastral anexat, și s-a pus în

sarcina Primăriei or. Ialoveni eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren (f.d. 5, Vol. I).

În acest context, instanța de apel a subliniat că inițial în anul 1991 lui Gheorghe

Luca i-a fost atribuit un teren, cu o anumită suprafață, fără a i se acorda un număr

cadastral, iar ulterior, în anul 2019 i-a fost transmis în proprietate privată lotul de pe

lângă casă, cu aceiași suprafață indicată inițial, și anume, 0, 06 ha, pe aceiași stradă și

din aceiași localitate.

Mai mult, instanța de apel a accentuat că argumentul Oficiului Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat precum că, administrația publică locală nu poate transmite terenul

în proprietate în mod repetat, nu poate fi reținută și urmează a fi respinsă, deoarece

existența casei individuale de locuit pe terenul atribuit terțului, servește drept temei

legal pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului pe care este construită

casa de locuit individuală. Or, transmiterea terenului în proprietate privată, are loc doar

după materializarea construcției propriu zise a casei de locuit individuale.

Instanța de apel a menționat că prima instanță corect a statuat că, actul

administrativ individual emis, în partea pct. 1 contestat este întemeiat, or, terțul

Gheorghe Luca a prezentat suficiente probe Consiliului orășenesc Ialoveni în vederea

posedării, folosirii și administrării bunului imobil litigios de către Gheorghe Luca,

ultimul achitând impozitele pe bunurilor imobiliare, fapt confirmat prin chitanțele

eliberate în acest sens. (f.d. 81, 82, Vol. I).

Instanța de apel a menționat că Consiliul orășenesc Ialoveni, adoptând decizia

nr.04/35 din 18 iulie 2019 ,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pe

lângă casă”, în partea contestată, s-a ghidat de condițiile instituite prin Legea nr. 1543

din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile, art. 14 alin. (2) din Legea nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, fapt ce a

condiționat transmiterea în proprietate privată a lotului de pe lângă casă, cu nr.

cadastral xxx, amplasat în intravilanul or. Ialoveni din str. Xxx, 16, cu suprafața de

0,06 ha, conform dosarului cadastral anexat.

Instanța de apel a relevat că art. 35 alin. (1) din Legea Legea nr. 436-XVI din 28

decembrie 2006 privind administrația publică locală, prevede expres că înscrierea

4

dreptului de proprietate asupra construcției se face după înscrierea dreptului de

proprietate asupra terenului.

Instanța de apel a indicat că, prin procesul-verbal de recepție finală a casei de

locuit individuale în or. Ialoveni, str. Xxx, 16, supus înregistrării la 23 noiembrie 1998

și aprobat prin hotărârea Primăriei or. Ialoveni la 12 octombrie 1998, terțului Gheorghe

Luca i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra casei de locuit de pe str. Xxx, 16

și a fost supusă înregistrării casa de locuit individuală pe terenul cu suprafața de 0,06

ha, însă Gheorghe Luca nu a purces la perfectarea și înregistrarea dreptului de

proprietate asupra terenului în Registrul bunurilor imobile, pe care este amplasată casa

de locuit individuală din motiv că, se afla peste hotarele țării, însă înscrisurile anexate

la materialele cauzei denotă că, dânsul a depus eforturi în vederea păstrării și protejării

bunului imobil, prin instituirea pazei imobilului cu mijloace tehnice de semnalizare,

prin plata pentru energia electrică și servicii de telecomunicații (f.d. 70-88, Vol. I).

Instanța de apel a indicat că prevederile art. 61 din Codul funciar, introdus prin

Legea nr.1006-XV din 25 aprilie 2002, în vigoare din 06 iunie 2002, sunt inaplicabile

speței, or, după cum a fost menționat anterior, terenul respectiv a fost atribuit în

proprietate lui Gheorghe Luca prin decizia Consiliului orășenesc Ialoveni nr. 2 din data

de 15 septembrie 1991. Ulterior proprietarul a obținut actele necesare și a edificat

construcțiile capitale: casa de locuit individual, terasele și beciul, care prin procesul -

verbal de recepție finală cu nr. 57 din 02 octombrie 1998, a fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile cu nr. 2444 la data de 23 noiembrie 1998. Astfel, instanța de apel a

apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat în partea ce ține de faptul că lotul de teren cu nr. cadastral xxx nu ar conține

construcții sau construcțiile nu ar fi înregistrate.

La data de 21 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs împreună cu motivarea recursului

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare

în judecată depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d. 29-31, Vol.

II).

În susținerea recursului Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a invocat

dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au

fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au

fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat că instanța de apel nu a luat în considerare faptul că fiind

verificată legalitatea deciziei Consiliului orășenesc Ialoveni nr. 04/35 din 18 iulie 2019

,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pe lângă casă”, s-a constatat că,

consiliul local prin decizia sa a transmis în proprietate lotul de pe lângă casă, cu nr.

cadastral xxx, amplasat în intravilanul or. Ialoveni din str. Xxx, 16 cu suprafața de 0,06

ha lui Gheorghe Luca.

Recurentul a relevat că în rezultatul examinării materialelor, care au stat la baza

adoptării deciziei contestate sa stabilit că, conform datelor din Registrul bunurilor

imobile, terenul cu nr. cadastral xxx este înregistrat în temeiul art.61 din Codul funciar

ca proprietate a Primăriei or. Ialoveni, iar construcția conform căreia este transmis

terenul ca lot de pe lângă casă, nu este înregistrată.

5

Recurentul a indicat că, în referința sa, Consiliul orășenesc Ialoveni a prezentat

dovezi, care demonstrează că la data de 25 septembrie 1991, prin decizia sovietului

orășenesc Ialoveni terțului Gheorghe Luca i s-a atribuit teren cu suprafața de 600 mp,

pentru construcția casei de locuit pe str. Xxx, 6, fapt confirmat și prin procesul-verbal

din 15 septembrie 1991 al ședinței Consiliului orășenesc Ialoveni.

În acest context, recurentul a relevat că prin pct. 1 din decizia nr. 04/35 din 18

iulie 2019 ,,Cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de pe lângă casă”,

Consiliul orășenesc Ialoveni, a atribuit în mod repetat, cu titlu gratuit și fară licitație

terenul cu nr. cadastral xxxx, ceea ce încalcă grav prevederile art. 11 din Codul funciar.

Astfel, recurentul a învederat că Consiliul orășenesc Ialoveni a atribuit în

proprietatea lui Gheorghe Luca un teren, care deja este în proprietatea acestuia de

aproape 30 de ani, ceea ce încalcă dreptul proprietarului la inviolabilitatea proprietății

sale private, garantate prin art. 46 din Constituția Republicii Moldova. Or, Consiliul

orășenesc Ialoveni ar fi trebuit să elibereze titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren în baza actelor, care confirmă dreptul de proprietate asupra

acestui teren, fără să atribuie acest teren în mod repetat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 decembrie

2021, însă date despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat de către instanța de apel, nu sunt anexate la

actele cauzei.

Decizia motivată din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, prin intermediul oficiului

poștal, la data de 01 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.

DS8006532662AS, anexat la actele cauzei (f.d. 28, Vol. II).

La data de 21 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs împreună cu motivarea recursului

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare

în judecată depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d. 29-31, Vol.

II).

Astfel, recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 11 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului orășenesc Ialoveni și terțului Gheorghe Luca copiile recursului depus de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d. 38, Vol. II).

Prin referința depusă la data de 23 mai 2022, Consiliul orășenesc Ialoveni a

solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil și neîntemeiat (f.d. 40-43, Vol. II).

6

Examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul Unit,

7

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

[Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45]. Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs

Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

8