3r-389/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-389/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. I. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Strășeni, persoană terță Tudor Serețanu cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva hotărârii din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în

temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

c o n s t a t ă :

La 5 februarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Consiliului municipal Strășeni cu privire la contestarea actului administrativ.

Prin încheierea protocolară din 30 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central a fost atrasă în calitate de persoană terță Tudor Serețanu.

Prin hotărârea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat.

La data de 14 iunie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, pe motiv că

1

motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin.

(2) din Codul administrativ.

La 29 noiembrie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

recurs împotriva încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea acestuia, anularea încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei

la rejudecare, la faza primirii cererii de apel.

În argumentarea cererii de recurs a invocat că încheierea contestată este ilegală și

neîntemeiată, deoarece instanța de judecată a examinat apelul în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată,

care în conformitate cu art. 223 din Codul administrativ și art. 432 alin. (3) lit. b) din

Codul de procedură civilă, constituie temei de anulare a încheierii judecătorești.

Recurentul a menționat că nu a fost notificat de către instanța inferioară asupra

expunerii termenului depunerii apelului motivat sau audierii asupra solicitării de

repunere în termen, prin ce s-au încălcat drepturile sale procedurale.

A precizat că nu au fost notificați de către instanța de judecată despre data și locul

ședinței, deoarece erau pregătiți pentru a solicita repunerea în termen a depunerii

apelului motivat, prezentând probe concludente.

În continuare, a invocat prevederile art. 427 lit. b), 369 alin. (1) lit. b), 362 alin. (3),

116 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 223, 237 alin. (1),

241, 242 alin. (1) lit. c), 243 din Codul administrativ și art. 423, 427, 429, 436 din

Codul de procedură civilă.

Prin referința depusă la data de 23 decembrie 2021, Consiliului municipal Strășeni

a solicitat respingerea recursului, ca fiind neîntemeiat, cu menținerea încheierii

instanței de apel.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 28 septembrie 2021,

fiind comunicată recurentului la data de 12 noiembrie 2021 (f.d.80).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, la 29 noiembrie 2021 (zi de luni), este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea

datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea

2

părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acestora.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În corespundere cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului, rezultă că Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, nu este de acord cu încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

prin care apelul depus de către ultimul, împotriva hotărârii din 20 mai 2021 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost declarat inadmisibil pe motiv că motivarea

apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil

în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă

se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care

a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat

public la 20 mai 2021 (f.d.52), fiind notificat recurentului, prin intermediul oficiului

poștal la data de 26 mai 2021 (f.d.55).

La 14 iunie 2021, cu respectarea dispozițiilor art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cererea de apel

nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond.

În continuare, în sensul art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă

de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Articolul 97 alin.(1) și alin.(3) lit. c) din Codul administrativ, reglementează că

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege notificarea prin poștă cu

scrisoare recomandată.

În temeiul art.109 alin.(2) din Codul administrativ, pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

3

Conform avizului de recepție/livrare anexat la materialele cauzei se denotă cu

certitudine că la data 6 august 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a recepționat hotărârea motivată din 20 mai 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central, fapt contrasemnat de către ultimul (f.d.67).

Prin urmare, se notează că, termenul de depunere a apelului motivat a început să

curgă de la 7 august 2021 și a expirat la data de 6 septembrie 2021 (zi de luni).

Cu toate acestea, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a înregistrat

motivarea apelului abia la data de 23 septembrie 2021, fapt ce denotă depunerea

motivării apelului după expirarea termenului legal, nefiind confirmată temeinicia unei

asemenea întârzieri prin careva probe.

Cât privește argumentul recursului privind examinarea apelului în absența

apelantului, fapt ce l-a lipsit de posibilitatea de a solicita repunerea în termen, instanța

de recurs îl apreciază critic, or, dispozițiile art. 236 alin. (1) din Codul administrativ

stipulează expres că instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ,

dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen

legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Deci, se precizează că în cererea de apel, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat nu a solicitat expres repunerea în termen a motivării apelului, nu a indicat nici

un motiv întemeiat privind omiterea termenului de depunere și nu a anexat probe ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului conform prevederilor art. 65 alin. (2) din

Codul administrativ.

La fel, întru anularea încheierii contestate, nu poate fi reținută nici alegația

recurentului precum că nu a fost notificat de către instanța de judecată asupra expunerii

termenului depunerii apelului motivat.

Deoarece, în atare situații art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, stabilește fără

interpretări că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile

de la data notificării hotărârii motivate, ceea ce denotă că Codul administrativ nu

prevede obligația instanței de apel să acorde (notifice) termen apelantului pentru

depunerea motivării apelului.

În această ordine de idei, completul specializat învederează că în sensul principiului

nemo censetur ignorare legem necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu

exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii.

Așadar, instanța de recurs ține să menționeze Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea căii de

atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea

incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se

modifică o complexitate de relații dintre părți potrivit unor norme de drept distincte.

Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o

4

încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o

soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Astfel, importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează

cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării

drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de

către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea

dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale,

cu survenirea efectelor negative.

În urma celor constatate, Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de atac

și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

În temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Codul administrativ participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, ori termenul de contestare cu apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de

a mai exercita această cale de atac.

Drept urmare, se constată drept temeinică încheierea instanței de apel, deoarece

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a prezentat motivarea apelului în

modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt ce a atras consecințele

dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Or, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a luat măsurile necesare, după cum

sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

În concluzie, instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica

rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în instanța de fond și ar leza în acest mod principiul securității

raporturilor juridice.

În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție subliniază că neprezentând apelul motivat în termenul

stabilit de lege, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a demonstrat o

neglijență a drepturilor sale procedurale, prin urmare instanța de judecată nu poate

accepta o asemenea omisiune, or, aceasta contravine legislației naționale.

5

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administra tiv al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat și se menține încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

6