3ra-819/22 — anularea deciziei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-819/22 — anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosar nr.3ra-819/22
2-21025013-01-3ra-10082022
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. I. Talmaci)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
09 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
satului Sireți, raionul Strășeni, persoana terță Diana Dumitraș cu privire la
anularea deciziei,
împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a
respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a
menținut hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 16 februarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
formulat cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ
împotriva Consiliului sătesc Sireți, r-l Strășeni, persoana terță Diana Dumitraș
solicitând anularea deciziei Consiliului sătesc Sireți nr.10/11 din 25 noiembrie
2020 „Cu privire la examinarea cererii”.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 25 decembrie 2020, Consiliul sătesc
Sireți a aprobat decizia nr.10/11 „Cu privire la examinarea cererii”, prin care a
fost acordată scutire Dianei Dumitraș, de la plata taxei locale pentru anul 2021, cu
reducere în cuantum de 50 %.
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în conformitate cu art.64
din Legea privind administrația publică locală, a efectuat controlul sub aspectul
legalității a deciziei menționate, considerând că aceasta a fost adoptată cu
încălcarea prevederilor legislației în vigoare.
Astfel, în rezultatul realizării atribuțiilor legale cu referire la prevederile
art.68 din Legea privind administrația publică locală, prin notificarea
nr.1304/OT4-164 din 21 ianuarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat a solicitat abrogarea/modificarea deciziei menționate, ca fiind emisă
contrar legislației.
1
A menționat, că prin decizia Consiliului sătesc Sireți nr. 2/2 din 29 ianuarie
2021, notificarea a fost respinsă.
Reclamantul a susținut, că decizia contestată este ilegală, deoarece Consiliul
local în cazul scutirii de taxă urma să efectueze modificări la buget, prin indicarea
sursei de acoperire, pe când, în decizia contestată, nu a fost identificată sursa de
acoperire a scutirii oferite.
În aceste condiții, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat
admiterea acțiunii și anularea deciziei Consiliului sătesc Sireți nr.10/11 din 25
decembrie 2020 „Cu privire la examinarea cererii”.
Prin încheierea protocolară din 09 august 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central, Diana Dumitraș a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță
(f.d.31).
Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central
a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de Oficiul Teritorial Chișinău
al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului satului Sireți, raionul Strășeni,
persoană terță Diana Dumitraș cu privire la anularea deciziei.
La 24 noiembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut de art.232 din Codul
administrativ, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel
nemotivat împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni,
sediul Central, ulterior, la 14 februarie 2022, a prezentat motivarea apelului
împotriva instanței de apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă
integral.
Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut
hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d.116,
117-119).
În motivarea soluției, instanța de apel a apreciat soluția primei instanțe, ca
fiind una legală și întemeiată, iar argumentele expuse în cererea de apel au un
caracter declarativ.
Instanțele ierarhic inferioare au constatat că prin decizia contestată, Consiliul
sătesc Sireți a acordat facilități la plata taxelor locale pentru anul 2021, nu doar
Dianei Dumitraș, dar și tuturor persoanelor care prestează servicii de genul „sală
de festivități”, scutiri care au avut drept scop diminuarea efectelor negative
cauzate de Pandemia COVID-19 pentru companiile ce activează în sectorul
„Horeca”.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a stabilit
circumstanțele cauzei, punctând în acest context că soluția instanței de fond de
respingere a acțiunii, este una întemeiată.
La 04 august 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare
procesuală a Curții de Apel Chișinău, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat a depus recurs motivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel
Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu
emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d.122-124).
În susținerea cererii de recurs Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat cu referire la prevederile art.14 alin.(4) din Legea nr.436/28 decembrie 2006
2
privind administrația publică locală, consideră că prin decizia contestată Consiliul
local Sireți prin aprobarea scutirilor a diminuat veniturile la buget.
În această ordine de idei consideră că, instanța de apel nu a elucidat toate
circumstanțele cauzei și a aplicat eronat normele de drept material.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții
de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate
cu recurs.
În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 mai 2022
(f.d.116, 117-119), însă, materialele cauzei nu atestă date cu privire la notificarea
recurentului a dispozitivului deciziei contestate.
La 20 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel
Chișinău a notificat Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat copia
deciziei motivată a instanței de apel (f.d.120).
La 04 august 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare
procesuală a Curții de Apel Chișinău, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat a depus recurs motivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel
Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu
emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d.122-124).
Astfel, instanța de recurs constată că, cererea de recurs a fost depusă cu
respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.
La 10 august 2022, în adresa intimatului și persoanei terțe a fost expediată
copia recursului motivat depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
Materialele cauzei atestă că, până la data examinării admisibilității recursului
intimatul Consiliul satului Sireți, raionul Strășeni și persoana terță Diana
Dumitraș nu și-au valorificat dreptul de a prezenta referința la cererea de recurs
depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.
Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele cauzei,
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2)
din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
3
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv
al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes
rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar
caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea
recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței
judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând
de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
4
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat.
În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
5