3ra-819/22 — anularea deciziei

Dosar nr.3ra-819/22 2-21025013-01-3ra-10082022 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. I. Talmaci) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 09 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului satului Sireți, raionul Strășeni, persoana terță Diana Dumitraș cu privire la anularea deciziei, împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 16 februarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a formulat cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului sătesc Sireți, r-l Strășeni, persoana terță Diana Dumitraș solicitând anularea deciziei Consiliului sătesc Sireți nr.10/11 din 25 noiembrie 2020 „Cu privire la examinarea cererii”.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 25 decembrie 2020, Consiliul sătesc Sireți a aprobat decizia nr.10/11 „Cu privire la examinarea cererii”, prin care a fost acordată scutire Dianei Dumitraș, de la plata taxei locale pentru anul 2021, cu reducere în cuantum de 50 %. Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în conformitate cu art.64 din Legea privind administrația publică locală, a efectuat controlul sub aspectul legalității a deciziei menționate, considerând că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare. Astfel, în rezultatul realizării atribuțiilor legale cu referire la prevederile art.68 din Legea privind administrația publică locală, prin notificarea nr.1304/OT4-164 din 21 ianuarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat abrogarea/modificarea deciziei menționate, ca fiind emisă contrar legislației.

1 A menționat, că prin decizia Consiliului sătesc Sireți nr. 2/2 din 29 ianuarie 2021, notificarea a fost respinsă. Reclamantul a susținut, că decizia contestată este ilegală, deoarece Consiliul local în cazul scutirii de taxă urma să efectueze modificări la buget, prin indicarea sursei de acoperire, pe când, în decizia contestată, nu a fost identificată sursa de acoperire a scutirii oferite. În aceste condiții, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat admiterea acțiunii și anularea deciziei Consiliului sătesc Sireți nr.10/11 din 25 decembrie 2020 „Cu privire la examinarea cererii”. Prin încheierea protocolară din 09 august 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, Diana Dumitraș a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță (f.d.31).

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului satului Sireți, raionul Strășeni, persoană terță Diana Dumitraș cu privire la anularea deciziei. La 24 noiembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, ulterior, la 14 februarie 2022, a prezentat motivarea apelului împotriva instanței de apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d.116, 117-119). În motivarea soluției, instanța de apel a apreciat soluția primei instanțe, ca fiind una legală și întemeiată, iar argumentele expuse în cererea de apel au un caracter declarativ. Instanțele ierarhic inferioare au constatat că prin decizia contestată, Consiliul sătesc Sireți a acordat facilități la plata taxelor locale pentru anul 2021, nu doar Dianei Dumitraș, dar și tuturor persoanelor care prestează servicii de genul „sală de festivități”, scutiri care au avut drept scop diminuarea efectelor negative cauzate de Pandemia COVID-19 pentru companiile ce activează în sectorul „Horeca”.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele cauzei, punctând în acest context că soluția instanței de fond de respingere a acțiunii, este una întemeiată. La 04 august 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs motivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d.122-124). În susținerea cererii de recurs Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu referire la prevederile art.14 alin.(4) din Legea nr.436/28 decembrie 2006 2 privind administrația publică locală, consideră că prin decizia contestată Consiliul local Sireți prin aprobarea scutirilor a diminuat veniturile la buget.

În această ordine de idei consideră că, instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele cauzei și a aplicat eronat normele de drept material. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 mai 2022 (f.d.116, 117-119), însă, materialele cauzei nu atestă date cu privire la notificarea recurentului a dispozitivului deciziei contestate. La 20 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat copia deciziei motivată a instanței de apel (f.d.120). La 04 august 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs motivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d.122-124).

Astfel, instanța de recurs constată că, cererea de recurs a fost depusă cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ. La 10 august 2022, în adresa intimatului și persoanei terțe a fost expediată copia recursului motivat depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Materialele cauzei atestă că, până la data examinării admisibilității recursului intimatul Consiliul satului Sireți, raionul Strășeni și persoana terță Diana Dumitraș nu și-au valorificat dreptul de a prezenta referința la cererea de recurs depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. 3 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu 4 cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 5