3ra-1024/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1024/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1024/2022

2-20156975-01-3ra-05102022

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud. I. Talmaci)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Sireți,

raionul Strășeni cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a

fost menținută hotărârea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 11 decembrie 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunal Sireți, raionul Strășeni cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 26 octombrie 2020

Consiliul local Sireți a aprobat decizia nr. 8/1 din 26 octombrie 2020 „Cu privire la

cofinanțarea Proiectului Dezvoltarea infrastructurii - Motor al Cooperării socio-

economice în comuna Tulucești județul Galați și comuna Sireți r-l Strășeni”.

A indicat că, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în conformitate cu

art. 64 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, a

efectuat controlul de legalitate al dispoziției menționate și a constatat că a fost emisă

contrar prevederilor legislației.

În conformitate cu art. 68 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală,

pct. 9, sbp. 2) lit. a) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor

teritoriale ale Cancelariei de Stat, la data de 02 noiembrie 2020 a fost înaintată

notificarea nr. 1304/OT4-1158, prin care s-a solicitat abrogarea actului administrativ.

1

Ținînd cont, că prevederile menționate nu au fost respectate, ca rezultat, în

conformitate cu art.68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a înaintat acțiunea în judecată.

A considerat reclamantul, că decizia nominalizată a fost adoptată contrar

prevederilor legislației în vigoare și a solicitat anularea pe motiv că nu s-a ținut cont de

prevederile art.14 alin.(4) din Legea privind administrația publică locală, care prevede

expres, că consiliul local nu poate adopta decizii care implică anumite cheltuieli fără

indicarea sursei de acoperire a costului realizării deciziilor respective.

A menționat reclamantul, că Consiliul local Sireți a adoptat decizia fără a ține cont

de prevederile Codului civil, care prevede că actul juridic care contravine normelor

imperative este nul, iar încălcarea acestor norme duce la nulitatea actului.

În asemenea circumstanțe, a solicitat anularea deciziei Consiliului local Sireți nr.

8/1 din 26 octombrie 2020 „Cu privire la cofinanțarea Proiectului Dezvoltarea

infrastructurii - Motor al Cooperării socio-economice în comuna Tulucești județul

Galați și comuna Sireți r-l Strășeni”.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 24 iunie 2021, acțiunea

depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

com. Sireți, r-nul Strășeni cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.59).

Din materialele cauzei rezultă că, la caz dispozitivul hotărârii instanței de fond a

fost pronunțat public la 24 iunie 2021 și notificat Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat la 09 iulie 2021, iar cererea de apel nemotivat a fost depusă la 16

august 2021 (f.d. 62, 71).

La 04 noiembrie 2021 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 24 noiembrie 2021, Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus motivarea apelului, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii (f.d.76, 81-82).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen, atât apelul

nemotivat, cât și cel motivat a Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.

Prin decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost menținută

hotărârea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central (f.d. 97, 98-107).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a stabilit că în perioada anilor

2016-2017 autoritatea publică locală Sireți r-nul Strășeni a negociat posibilitatea și

condițiile de aplicare comună la proiectul transfrontalier „Joint operațional programme

Romania - Republic of Moldova ENI 2014- 2020” cu autoritatea publică locală

Tulucești, județul Galați. În perioada respectivă au fost numeroase coordonări a

acțiunilor și documentelor, atât din partea Guvernului României, cât și din partea

Guvernului Republicii Moldova.

În luna mai 2018 în comun cu autoritatea publică locală Tulucești, județul Galați,

autoritatea publică Sireți, raionul Strășeni a aplicat la proiectul nominalizat cu titlul

2

Development of infrastructure economic coopération in the Tulcesti commune, Galați

country and Sireți commune, Strașeni district”.

La 19 august 2019 aplicații au fost promovați în etapa a doua, fiind plasați pe locul

8 din cei 157 de candidați care au aplicat la proiect.

Conform adresării nr.1405 din 15 octombrie 2020 a Joint technical Secretariat of

Joint operational programme Romania - Republic of Moldova ENI 2014-2020 project,

la 26 octombrie 2020 Consiliul sătesc Sireți a adoptat decizia nr.8/1 26 octombrie 2020

„Cu privire la cofinanțarea Proiectului „Dezvoltarea infrastructurii - Motor al cooperării

socioeconomice în comuna Tulucești, Județul Galați și Comuna Șireți, raionul Strășeni”

în care a acceptat accederea la etapa următoare a proiectului și a decis acceptarea

cofinanțării exteriorului proiect, cu suportarea cheltuielilor neeligibile cooperării în

cadrul proiectului de autoritatea publică locală Sireți prin includerea acestora în mustul

local (f.d.5-6).

Astfel, instanța de apel aplicând prevederile art.3, 5, 10 alin. (1) din Codul

administrativ, art. 3 alin. (2), 14 alin. (2) lit. f), j), k) și lit. o) și alin. (4), 63 alin. (1), 64,

68 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 a

atestat că instanța de fond, întemeiat a ajuns la concluzia privind respingerea acțiunii, ca

neîntemeiate, nefiind stabilite careva motive privind anularea deciziei Consiliului

municipal Strășeni nr. 8/1 din 26 octombrie 2020 „Cu privire la cofinanțarea Proiectului

Dezvoltarea infrastructurii - Motor al Cooperării socio-economice în comuna Tutulești

județul Galați și comuna Sireți r-l Strășeni”, ce ar cădea sub incidența art. 224 alin. (1)

lit.a) Cod administrativ, fiind emisă cu respectarea legislației în vigoare, competenței și

procedurii. Întrucât, atât în ședința de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de

apel s-a constatat că, acest act produce efectele unei promisiuni de a planifica în bugetul

local a sumei necesare acoperirii cheltuielilor aferente proiectului, or, acest proiect nu

este unul de implementare imediată, autoritatea locală va decide alocarea resurselor

financiare fără a fi confirmat din partea donatorului sau partenerului extern precum că a

ieșit învingător al proiectului. După semnarea contractului de finanțare sau de grant

autoritatea locală va emite act administrativ în care va urma să indice și să aloce resurse

financiare – fiind stabilită și mărimea acestor cheltuieli, pentru implementarea acestuia.

În acest context, Completul judiciar al instanței de apel a reținut că instanța de

fond întemeiat a stabilit că, actul administrativ contestat, decizia Consiliului municipal

Strășeni nr. 8/1 din 26 octombrie 2020 „Cu privire la cofinanțarea Proiectului

Dezvoltarea infrastructurii - Motor al Cooperării socio-economice în comuna Tutulești

județul Galați și comuna Sireți r-l Strășeni”, este unul legal și corespunzător, nefiind

stabilite temeiuri de anulare. Or, reclamantul/apelant în acțiune nu a probat că decizia

Consiliului sătesc Sireți nr.8/1 din 26 octombrie 2020 „Cu privire la cofinanțarea

Proiectului „Dezvoltarea infrastructurii - Motor al cooperării socio-economice în

comuna Tulucești, Județul Galați și Comuna Șireți, raionul Strășeni” conține vicii

deosebit de grave, că aceasta contravine bunelor moravuri sau normelor legale, că au

fost încălcate prevederile de formă sau de procedură, că executarea acesteia ar constitui

o faptă contravențională sau penală, etc.

Prin urmare, analizând circumstanțele de fapt ale speței în raport cu normele legale

citate mai sus, completul judiciar al instanței de apel a concluzionat asupra temeiniciei

3

soluției fondului de respingere ca neîntemeiate a acțiunii depuse de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, așa cum, argumentele expuse în acțiunea depusă au un

caracter neîntemeiat, fiind combătute prin înscrisurile cauzei și normele legale

aplicabile speței.

Iar, în acest context, instanța de apel a conchis că toate circumstanțele luate în

cumul, confirmă temeinicia și legalitatea deciziei Consiliului municipal Strășeni nr. 8/1

din 26 octombrie 2020 „Cu privire la cofinanțarea Proiectului Dezvoltarea

infrastructurii - Motor al Cooperării socio-economice în comuna Tutulești județul Galați

și comuna Sireți r-l Strășeni”.

La 21 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul adresei electronice, a

notificat Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat dispozitivul deciziei și la 24

iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a depus cererea de recurs nemotivată (f.d.108, 109-110).

La 30 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel

Chișinău a notificat Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat decizia motivată,

iar la 12 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a depus cererea de recurs

motivată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2022, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea integrală a acțiunii (f.d. 112, 117-118).

În motivarea recursului recurentul a indicat că concluziile instanței de apel sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei și că a aplicat greșit normele de drept material.

A considerat că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile legale enunțate în

referința depusă și în cererea de chemare în judecată și a aplicat eronat legea.

Recurentul a reiterat că conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 436/28

decembrie 2006 privind administrația publică locală, care prevăd că consiliul local nu

poate adopta decizii care implică anumite cheltuieli fără indicarea sursei de acoperire a

costului realizării deciziilor respective.

Astfel, a remarcat că pct. 1 al deciziei contestate, expres prevede cofinanțarea

proiectului „Dezvoltarea infrastructurii - Motor al Cooperării socio-economice în

comuna Tutulești județul Galați și comuna Sireți r-l Strășeni” prin includerea în bugetul

local a sumei de 95000 de Euro, fără indicarea sursei de acoperire (cod eco).

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

La 21 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul adresei electronice, a

notificat Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat dispozitivul deciziei și la 24

iunie 2022 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cererea de recurs

nemotivată (f.d.108, 109-110).

4

Curtea de Apel Chișinău la 30 septembrie 2022 a notificat Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat copia deciziei motivate a instanței de apel și la 12

octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel

din 15 iunie 2022 (f.d. 112, 117-118).

În condițiile enunțate, atât recursul nemotivat depus la 24 iunie 2022 și cel motivat

depus la 12 octombrie 2022 sunt în termen.

La 21 octombrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului

local Sireți, r-nul Strășeni copia recursului motivat depus de Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat inadmisibilă, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

5

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

6