3r-403/21 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Termenul depunerii cererii de apel motivate
3r-403/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3r-403/21
2-20156969-01-3r-22122021
Instanța de fond: Judecătoria Strășeni, sediul central – I. Talmaci
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna ,V. Clima, E. Palanciuc
DECIZIE
29 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul
teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni
cu privire la anularea actului administrativ.
împotriva încheierii din data de 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat, din motivul depunerii motivării apelului tardiv,
constată:
La 11 decembrie 2020 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
acțiune împotriva Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni, prin care a solicitat anularea
deciziei nr. 7/14 din 14 octombrie 2020 cu privire la crearea Centrului de tineret
Sireți.
Prin hotărârea din data de 24 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central
s-a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
ca neîntemeiată. (f.d. 40,44-49)
La 06 iulie 2021 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel
nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea hotărârii
contestate cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. (f.d.50)
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la 24 septembrie 2021, prin
intermediul oficiului poștal, a depus apel motivat. (f.d.71-72)
Prin încheierea din data de 24 noiembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a
declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat, deoarece motivarea apelului a fost depusă tardiv. (f.d. 85-86)
La 15 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel,
prin care a solicitat admiterea apelului, anularea încheierii cu restituirea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. (f.d. 90-91)
În motivarea recursului Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
menționat că instanța de apel nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată,
expunându-se asupra inadmisibilității apelului în absența autorității publice, fapt ce
constituie temei de anulare a încheierii contestate.
1
Autoritatea publică recurentă a indicat că instanța de apel a încălcat drepturile
procedurale ale autorității recurente, ori nu a notificat oficiul privind expunerea
asupra termenului de depunere a apelului și asupra solicitării de repunere în termen.
Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare Consiliului s. Sireți
copia recursului depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
împotriva încheierii din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu explicarea
dreptului de a depune referință. Până la examinarea recursului autoritatea publică
intimată nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință referitor la
argumentele recursului.
În corespundere cu articolul 241, alin. (1) din Codul administrativ, încheierile
primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,
în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea
contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 noiembrie
2021, a notificat-o Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la 07 decembrie
2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la fila dosarului 88.
Instanța de recurs reține că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a
conformat prevederilor legale și în termen a depus recursul împotriva încheierii din
data de 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a
decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu
plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună
invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate
cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.
Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu
menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul
constată că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus prezenta acțiune
împotriva Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni, prin care a solicitat anularea deciziei
nr. 7/14 din 14 octombrie 2020 cu privire la crearea Centrului de tineret Sireți.
Judecătoria Strășeni, sediul central prin hotărârea din data de 24 iunie 2021 a
respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat ca
neîntemeiată. (f.d. 40,44-49)
La 06 iulie 2021 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel
nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea hotărârii
contestate cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii. Totodată a
2
menționat că motivarea apelului va fi depusă ulterior după notificarea hotărârii
motivate. (f.d.50)
La 24 septembrie 2021 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
apel motivat. (f.d.71-72)
Prin încheierea din data de 24 noiembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a
declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat, deoarece motivarea apelului a fost depusă tardiv. (f.d. 85-86)
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a criticat soluția instanței de
apel, indicând că a prezentat motivarea apelului în termen.
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 24 noiembrie 2021 a Curții de
Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță
cu normele de drept procedural, ori în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. e) din
Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului
nu a fost depusă sau a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232, alin.
(2).
În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (2) motivarea apelului
se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează
cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării
drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de
către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.
Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea
sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.
Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor
pentru depunerea apelului motivat este prevăzut de o normă imperativă. Așa, art.
232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de
depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data
notificării hotărârii motivate.
Conform art. 97, alin. (1) din Codul administrativ notificarea este comunicarea,
dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. (2)
Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității
publice. (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de
notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
În conformitate cu art. 109 din Codul administrativ un înscris poate fi notificat
prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării
este suficient avizul de recepție.
Din materialele dosarului rezultă că hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul
central a fost pronunțată la data de 24 iunie 2021.
La 16 august 2021 instanța de fond a expediat participanților la proces hotărârea
motivată. ( f.d. 54)
Potrivit avizului de recepție anexat la fila dosarului 55, Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a recepționat hotărârea motivată a instanței de fond
la 18 august 2021.
3
Conform art. 63, alin. (1) din Codul administrativ, calcularea termenelor în
procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266
din Codul civil (în redacția actuală a Codului civil art. 383-390).
La rândul său, art. 385 din Codul civil prescrie în alin. (1) că, dacă începutul
curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va
surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu
se ia în considerare la calcularea termenului.
Coroborând normele legale precitate, se constată că în condițiile speței
începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelului este ziua imediat
următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 17 august
2021, iar ultima zi fiind data de 17 septembrie 2021, ora 24.00.
Însă, distinct acestor circumstanțe, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat a prezentat Curții de Apel Chișinău motivarea apelului la 26 septembrie 2021.
Astfel, este în afara oricărui dubiu că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat nu a depus motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2)
din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a dispus
de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune
motivarea apelului în interiorul termenului legal.
Argumentul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat precum că
instanța de apel nu i-a acordat posibilitatea de a participa în ședința de judecată și a-
și expune opinia asupra termenului de declarare a apelului și de repunerea acestuia
în termen, este considerat de către instanța de recurs neîntemeiat, deoarece în
conformitate cu art. 236, alin. (1) din Codul administrativ instanța de apel
examinează din oficiu admisibilitatea apelului.
Prin urmare, instanța de apel examinează admisibilitatea apelului, fără
notificarea participanților la proces, ori prevederile art. 236 din Codul administrativ
nu prevede citarea participanților la proces la această etapă.
În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de
atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea
din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a
fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea
în termen.
Colegiul consideră că, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, inițiind acțiune în instanța de
judecată, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se
intereseze de soarta dosarului și să depună apelul motivat în termen. Această acțiune
procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a
drepturilor de acces la instanță și declararea în termen a căii de atac (apelul), în caz
contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil
în temeiul art. 232, alin. (2) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul
administrativ.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în
cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de
obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de
acces la justiție.
În conformitate cu prevederile art. 65, alin. (1) din Codul administrativ dacă o
persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,
atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.
4
Din materialele dosarului rezultă că autoritatea publică recurentă nu a
beneficiat de dreptul prevăzut la art. 65, alin. (1) din Codul administrativ și nu a
solicitat instanței de apel repunerea în termenul de declarare a apelului, ori o
asemenea solicitare în apelul motivat, depus peste termen, nu este inserată.
Sub acest aspect Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ
pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice
dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care
apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor
norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara
termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității
raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de
drept naționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că
reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru
exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și,
în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați
trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste
termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de
plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să
împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete
din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac
în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după
un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și
pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel
întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din data de 24 iunie 2021 a Judecătoriei
Strășeni, sediul central.
Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase
profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia.
În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat.
Se menține încheierea din data de 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul
5
teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni
cu privire la anularea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
6