3ra-1265/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1265/22 2-21042784-01-3ra-16122022 prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (I. Talmaci) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 15 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni, terț Tatiana Mahmote cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 22 martie 2021, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni cu privire la anularea actului administrativ (f.d.1-3).

În motivarea cererii de chemare în judecată, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a relatat că, la 06 februarie 2021, Consiliul s. Sireți, r-nul Strășeni a aprobat decizia nr. 3/21 „Cu privire la scutirea de taxa locală”, prin care a acordat scutire cet. Tatiana Mahmote de la plata taxei locale pentru anul 2021, cu reducere în cuantum de 100%”. Efectuând controlul de legalitate al deciziei menționate, în conformitate cu art.64 al Legii nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a constatat că aceasta a fost emisă contrar prevederilor legislației în vigoare, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art.68 al Legii nominalizate, la data de 16 februarie 2021 a înaintat notificarea nr. 1304/OT4-310, prin care a solicitat abrogarea actului administrativ, iar ulterior prezenta cerere de chemare în judecată.

În opinia reclamantului, decizia contestată a fost adoptată contrar prevederilor legislației în vigoare, și anume a art. 296 din Codul fiscal și a art. 14 alin. (4) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală. Or, în 1 cazul scutirii de taxă, Consiliul local Sireți urma să efectueze modificări la buget, prin indicarea sursei de acoperire. Astfel, având în vedere cele enunțate, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni nr. 3/21 din 06 februarie 2021 „Cu privire la scutirea de taxa locală”. Prin încheierea protocolară din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, Tatiana Mahmote s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.35).

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului s. Sireți r-nul Strășeni, terț Tatiana Mahmote cu privire la contestarea deciziei Consiliului s. Sireți r-nul Strășeni nr. 3/21 din 06 februarie 2021 „Cu privire la scutirea de taxa locală”, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.43, 48-53). La 01 decembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel, iar la 10 februarie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.54-55, 63-65).

Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d.74-83). În susținerea deciziei pronunțate, Curtea de Apel Chișinău reieșind din materialele cauzei și făcând trimitere la dispozițiile art.3 alin.(1)-(3), art.14 alin.(2) lit.a) și alin.(4) din Legea privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, precum și la prevederile art.296 al Codului fiscal a conchis asupra temeiniciei concluziei primei instanțe că decizia nr. 3/21 din 06 februarie 2021 „Cu privire la scutirea de taxa locală” a fost emisă de Consiliul s. Sireț, r-nul Strășeni în conformitate cu scopul acordat de lege și netemeiniciei alegațiilor apelantului.

Or, încălcările revendicate de apelant, nu își găsesc confirmare prin prisma cadrului normativ în vigoare la data desfășurării activității administrative, iar instanța de fond întemeiat le-a respins ca fiind lipsite de suport juridic. De altfel, instanța de apel a relevat că prima instanță corect a aplicat normele de drept, care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. Așadar, din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către apelant sânt neîntemeiate, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea contestată.

La 19 octombrie 2022 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs, iar la 14 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată. În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, 2 suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău pe care o consideră neîntemeiată și pasibilă casării. Or, aceasta a fost emisă de către instanța de apel cu aplicarea greșită a normelor de drept material și aplicarea eronată a legii, iar concluziile formulate, care au stat la baza soluției adoptate sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

La 21 decembrie 2022 în adresa Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni și a Tatianei Mahmote a fost expediată copia recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 28 septembrie 2022. Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de e-mail a Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat copia dispozitivului deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău la 04 octombrie 2022, iar decizia motivată la data de 08 decembrie 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar (f.d.84, 87). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen recursul la 19 octombrie 2022, iar motivarea recursului la 14 decembrie 2022. Examinând temeiurile recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al 3 Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, este inadmisibilă.

4 Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 5