3ra-1265/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1265/22

2-21042784-01-3ra-16122022

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (I. Talmaci)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

s. Sireți, r-nul Strășeni, terț Tatiana Mahmote cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a

menținut hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 22 martie 2021, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni cu

privire la anularea actului administrativ (f.d.1-3).

În motivarea cererii de chemare în judecată, Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a relatat că, la 06 februarie 2021, Consiliul s. Sireți,

r-nul Strășeni a aprobat decizia nr. 3/21 „Cu privire la scutirea de taxa locală”, prin

care a acordat scutire cet. Tatiana Mahmote de la plata taxei locale pentru anul

2021, cu reducere în cuantum de 100%”.

Efectuând controlul de legalitate al deciziei menționate, în conformitate cu

art.64 al Legii nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a

constatat că aceasta a fost emisă contrar prevederilor legislației în vigoare, motiv

pentru care, în temeiul dispozițiilor art.68 al Legii nominalizate, la data de

16 februarie 2021 a înaintat notificarea nr. 1304/OT4-310, prin care a solicitat

abrogarea actului administrativ, iar ulterior prezenta cerere de chemare în judecată.

În opinia reclamantului, decizia contestată a fost adoptată contrar prevederilor

legislației în vigoare, și anume a art. 296 din Codul fiscal și a art. 14 alin. (4) din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală. Or, în

1

cazul scutirii de taxă, Consiliul local Sireți urma să efectueze modificări la buget,

prin indicarea sursei de acoperire.

Astfel, având în vedere cele enunțate, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a solicitat anularea deciziei Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni nr. 3/21 din

06 februarie 2021 „Cu privire la scutirea de taxa locală”.

Prin încheierea protocolară din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central, Tatiana Mahmote s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.35).

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului s. Sireți r-nul Strășeni, terț Tatiana Mahmote cu privire la contestarea

deciziei Consiliului s. Sireți r-nul Strășeni nr. 3/21 din 06 februarie 2021 „Cu

privire la scutirea de taxa locală”, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.43, 48-53).

La 01 decembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel, iar la

10 februarie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, solicitând casarea

hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii

sale de chemare în judecată (f.d.54-55, 63-65).

Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut hotărârea

din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d.74-83).

În susținerea deciziei pronunțate, Curtea de Apel Chișinău reieșind din

materialele cauzei și făcând trimitere la dispozițiile art.3 alin.(1)-(3), art.14 alin.(2)

lit.a) și alin.(4) din Legea privind administrația publică locală nr.436 din

28 decembrie 2006, precum și la prevederile art.296 al Codului fiscal a conchis

asupra temeiniciei concluziei primei instanțe că decizia nr. 3/21 din

06 februarie 2021 „Cu privire la scutirea de taxa locală” a fost emisă de Consiliul

s. Sireț, r-nul Strășeni în conformitate cu scopul acordat de lege și netemeiniciei

alegațiilor apelantului.

Or, încălcările revendicate de apelant, nu își găsesc confirmare prin prisma

cadrului normativ în vigoare la data desfășurării activității administrative, iar

instanța de fond întemeiat le-a respins ca fiind lipsite de suport juridic.

De altfel, instanța de apel a relevat că prima instanță corect a aplicat normele

de drept, care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate

aspectele probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu

respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Așadar, din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea

primei instanțe este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către apelant

sânt neîntemeiate, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea

contestată.

La 19 octombrie 2022 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus recurs, iar la 14 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a

cererii sale de chemare în judecată.

În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

2

suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău pe care o consideră neîntemeiată și pasibilă casării. Or, aceasta a

fost emisă de către instanța de apel cu aplicarea greșită a normelor de drept

material și aplicarea eronată a legii, iar concluziile formulate, care au stat la baza

soluției adoptate sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

La 21 decembrie 2022 în adresa Consiliului s. Sireți, r-nul Strășeni și a

Tatianei Mahmote a fost expediată copia recursului depus de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, intimații nu și-au valorificat

dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 28 septembrie 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de

e-mail a Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat copia dispozitivului

deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău la 04 octombrie 2022,

iar decizia motivată la data de 08 decembrie 2022, fapte confirmate prin extrasele

din poșta electronică, anexate la dosar (f.d.84, 87).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a

conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen recursul la

19 octombrie 2022, iar motivarea recursului la 14 decembrie 2022.

Examinând temeiurile recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

3

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, este inadmisibilă.

4

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5