3ra-528/23 — Anularea actului administrativ

3ra-528/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-528/2023

2-21093894-01-3ra-27052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Chiselița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Calmațui Silvia, reprezentată

de avocatul Ludmila Ciuhrii,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Calmațui Silvia împotriva Autorității Naționale de Integritate

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 iunie 2021, Calmațui Silvia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil (f.d. 3-7).

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că deține funcția de contabil-șef în

cadrul Primăriei mun.Soroca, din 01 aprilie 2016. Potrivit legii, are calitate de

subiect al declarării averii și intereselor personale.

Prin actul nr. 174/20 din 01.06.2021, inspectorul de integritate Victor Rența

din cadrul ANI, a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților și a

decis: decăderea Silviei Calmațui din dreptul de a exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a

actului de constatare ori de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate; înscrierea

Silviei Calmațui în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o

funcție publică sau de demnitate publică de la data rămânerii definitive a actului de

constatare ori de la data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești;

sesizarea Primăriei raionului Soroca în termen de 15 zile din momentul în care

actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de destituire

din funcția publică a Silviei Calmațui din funcția de specialist (contabil-șef) în

cadrul Primăriei raionului Soroca.

Reclamanta a menționat că, potrivit inspectorului de integritate al ANI a

încălcat regimul incompatibilităților prin exercitarea simultană a funcției de

1

contabil-șef în cadrul Primăriei mun.Soroca și prestarea serviciilor contabile

Primăriei sat.Zastînca, raionul.Soroca.

A notat reclamanta că, actul de constatare indicat este pasibil de anulat. Or,

art.(1) alin.(2) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 stipulează că, scopul prezentei legi

constă în asigurarea realizării unui serviciu public stabil, profesionist, imparțial,

transparent și eficient în interesul societății și al statului.

Conform art.25 alin.(2) Legea 158/2008, funcționarul public nu este în drept

să desfășoare alte activități remunerate: lit.a) în cadrul autorităților publice, cu

excepția celor prevăzute de lege: lit.e) prin contract individual dc muncă sau prin

alt contract cu caracter civil, în cadrul societăților comerciale, cooperativelor,

întreprinderilor de stat sau municipale, precum și al organizațiilor necomerciale,

din sectorul public sau privat, a căror activitate este controlată, subordonată sau în

anumite privinței este de competența autorității în care el este angajat, cu excepția

activităților științifice didactice, de creație, de participare în proiecte de dezvoltare

în domeniul de competență în cadrul autorității în care este angajat și de

reprezentare a statului în societățile economice. Modul de cumulare a acestor

activități cu funcția publică se stabilește de Guvern.

Reclamanta a relatat că problema incompatibilităților apare ca o dimensiune a

rezonabilității și credibilității, care trebuie să caracterizeze exercițiul unei funcții

publice într-o societate democratică, într-un stat de drept. Ideea de

incompatibilitate are ca fundament pe lângă principiul separației puterilor și

principiul legalității în activitatea statală, principiu care se bazează pe două

prezumții în ceea ce privește actele oficiale: prezumția de autenticitate (actul

emană de la cine se afirmă că emană) și prezumția de veridicitate (actul conține

ceea ce în mod real s-a decis), dar ambele prezumții pornesc de la premisa

obiectivității celor care exercită funcțiile publice. Aceștia trebuie să exprime

interesul public, și nu interesele personale sau ale unor grupuri izolate.

Incompatibilitatea presupune interzicerea cumulului de funcții, aceasta

justificându-se prin stabilirea unei protecții și independențe de orice influențe de

orice proveniență. În scopul asigurării obiectivității în executarea unei funcții

publice și evitarea concentrării, de către una și aceeași persoană, a unor prerogative

excesive, or, instituirea unor incompatibilități are drept scop protejarea

funcționarilor publici/demnitarilor în raport eu multiplele presiuni exterioare care

se pot exercita asupra acestora și nu în ultimul rând pentru a evita posibile conflicte

de interese. Instituția incompatibilități lor reprezintă o garanție a integrității și

credibilității în exercitarea funcției publice sau de demnitate publică, caracteristică

unui stat de drept cu o democrație veritabilă. Regimul juridic al incompatibilităților

se fundamentează pe următoarele temeiuri: separația puterilor, independența

mandatului sau a funcției publice, precum și evitarea abuzului de putere și a

conflictelor de interese.

Totodată, în conformitate cu art. 15, pct. 1 din Codul model de conduită

pentru funcționarii publici, anexă la Recomandarea nr. R (2000) 10 a Comitetului

de Miniștri al Consiliului Europei din 11 mai 2000, funcționarul public nu are

dreptul să se ocupe de nici o activitate sau tranzacție și nici să ocupe vreun post sau

funcție, remunerată sau nu, incompatibilă eu buna exercitare a funcțiilor sale

publice sau care aduce prejudiciu acestora. Prin urmare, calitatea de funcționar

public este incompatibilă cu orice altă funcție și activitate desfășurată, remunerată

sau nu, care contravine bunei exercitări a funcțiilor sale publice sau care aduc

prejudiciu acestora. Activitatea funcționarului public prin contract civil de prestare

2

servicii în cadru1 aceleiași autorități publice, care nu presupune deținerea unei

funcții publice, nu cade sub incompatibilitatea menționată, cu condiția că nu cade

sub categoria activității de întreprinzător din legislația civilă, adică este o opțiune

discutabilă. Prin urmare, în cazul când activitatea este controlată de API se permite

activitatea științifică, didactică și de creație și de participare în proiecte de

dezvoltare în domeniul de competență în cadrul autorității în care este angajat.

Respectiv, nu se află în situație de incompatibilitate funcționarul public care

este desemnat, prin act administrativ, pentru a face parte din echipa de proiect

investițional sau de proiect de asistența tehnică, finanțate din împrumuturi externe

contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, ori din contul

granturilor acordate Guvernului, precum și din contul granturilor acordate

instituțiilor finanțate de la buget, cu excepția funcționarilor publici care exercită

atribuții de audit sau atribuții de control asupra activității derulate în cadrul

acesteia și a funcționarilor publici pentru care activitatea desfășurată în cadrul

echipei de proiect generează o situație de conflict de interese cu funcția publica pe

care o exercită. În restul cazurilor activitatea se permite, în afara orelor de

program. Activitățile respective sunt reglementate în condițiile Regulilor privind

desfășurarea muncii prin cumul a funcționarului public, prevăzute la anexa nr. 1 Iu

Hotărârea Guvernului nr. 201 din 1 martie 2009 „Privind punerea în aplicare a

prevederilor Legii nr,158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public”.

Reclamanta Calmațui Silvia a mai indicat că, conform prevederilor art.10

Legea nr. 158 din 04.07.2008, este funcționar public de execuție. Potrivit actului

nr. 174/20 din 01.06.2020, încălcarea regimului incompatibilităților constă în

prestarea serviciilor contabile Primăriei sat.Zastînca, raionul Soroca concomitent

cu excretarea atribuțiilor de funcție în postul de contabil-șef în cadrul Primăriei

mun.Soroca și Primăria sat.Zastînca, raionul Soroca, sunt autorități publice de

nivelul 1 și nu se subordonează una alteia, funcția de contabil-șef în Primăria

mun.Soroca și serviciile de contabilitate acordate de reclamantă Primăriei

sat.Zastînca nu sunt contradictorii.

Onorarea obligațiilor de funcție în calitate de contabil-șef al Primăriei

mun.Soroca de către Calmațui Silvia, nu a fost influențată de acordarea serviciilor

de contabilitate Primăriei sat.Zastînca, și invers. Activitatea în afara orelor de

lucru, de acordare a serviciilor Primăriei sat.Zastînca nu a adus atingere intereselor

autorităților publice nominalizate, intereselor publice în general sau drepturilor și

intereselor altor persoane.

De asemenea a indicat că, prin activitatea sa, în calitate de contabil-șef în

Primăria Soroca și prestarea serviciilor contabile Primăriei sat.Zastînca, nu a

încălcat principiile separației puterilor, independenței funcției publice, nu a admis

abuz de putere și conflict de interese. Astfel, prin activitatea sa, nu a derogat de la

scopul Legii nr. 158 din 04.07.2008 asigurarea realizării unui serviciu public stabil,

profesionist, imparțial, transparent și eficient în interesul societății și al statului. Nu

există nici un indiciu, care ar demonstra contrariul.

A solicitat reclamanta, Calmațui Silvia anularea actului de constatare nr.

174/20 din 01.06.2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14 februarie 2022 s-a

admis acțiunea și s-a anulat ca ilegal Actul de constatare nr.174/20 din 01 iunie

2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate (f.d. 32, 41-52).

3

La 15 februarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14

februarie 2022, iar la 06 iunie 2022 a depus apel motivat, cu respectarea termenului

prevăzut de art.232 din Codul admnistrativ, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de Calmațui Silvia

să fie respinsă (f.d. 39, 56-58).

Prin decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat integral hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14 februarie 2022 și s-a emis o nouă

hotărâre de respingere integrală a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că la 19 aprilie 2021 în cadrul

Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr.3415 cu privire la

eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților de către Calmațui

Silvia. Respectiva sesizare a fost repartizată la data de 23 aprilie 2021,

inspectorului de integritate Rența Victor. Prin procesul-verbal nr. 260/20 din 27

aprilie 2021 inspectorul de integritate Rența Victor a dispus inițierea controlului

privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților de către d-na Calmațui

Silvia. Prin scrisoarea nr. 04-20/2078 din 27.04.2021, Calmațui Silvia a fost

informată despre inițierea în privința sa a procedurii de control privind respectarea

regimului juridic al incompatibilităților și despre drepturile pe care le are, în

calitate de persoană supusă controlului (f.d. administrativ 11).

Conform art. 20 alin. (1) lit. b), art. 32 alin. (3) și (4) din Legea nr. 132 din 17

iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, inspectorul de

integritate, în această procedură de control, a solicitat Primăriei mun.Soroca,

Primăriei s.Zastînca mun Soroca, directortului gimnaziului ,,Anatol Pînzaru” din

s.Pîrlița, r-nul Soroca prezentarea datelor, informațiilor și documentelor necesare

pentru efectuarea controlului (f.d. administrativ 13, 20, 52). Iar, la 11 mai 2021, 12

mai 2021 au fost recepționate informațile solicitate (f.d. administrativ 14-19, 21-

51, 53-85).

La data de 20 mai 2021 reclamanta/intimata Calmațui Silvia a depus

explicație la ANI în respectiva procedură de control (f.d. administrativ 87-88). Iar,

la data de 01 iunie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de

constatare nr.174/20 (f.d. administrativ 90-95).

Astfel, instanța de apel, analizînd măsurile întrepinse din procedura

administrativă și ținînd cont de complexitatea acesteia, de volumul lucrului

efectuat de inspector, inclusiv de înaintarea demersurilor, interpelărilor,

răspunsurilor primite, solicitarea explicațiilor, care se fac și prin intermediul

oficiului poștal, cercetarea înscrisurilor, a constatat că, termenul de efectuare a

controlului respectării regimului juridic al incompatibilităților de către d-na

Calmațui Silvia o perioadă de 43 zile, în coraport cu volumul informațiilor

acumulate de apelant, este unul rezonabil, justificat și care corespunde prevederilor

legale.

Ceea ce ține de fapta constatată, instanța de apel a notat că, prin Actul de

constatare nr. 174/20 din 01.06.2021, inspectorul de integritate a invocat că,

[…dna Calmațui Silvia nu și-a soluționat starea de incompatibilitate în condițiile

art. 25 alin. (6) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, deoarece în perioada cât a exercitat funcția publică

de specialist (contabil-șef) în cadrul Primăriei r-nul Soroca, ultima pe lângă funcția

publică a desfășurat alte activități remunerate (prestarea serviciilor contabile

4

Primăriei s. Zastînca r- nul Soroca) în cadrul unei autorități publice (Primăria s.

Zastînca r-nul Soroca)...].

În corespundere cu prevederile art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, calitatea de

funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a

fost numit.

Prevederile art. 25 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, statuează că,

funcționarul public nu este în drept să desfășoare alte activități remunerate în

cadrul autorităților publice, cu excepțiile prevăzute de lege.

În conformitate cu art.16 din Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea

averii și intereselor personale, subiectul declarării se află într-o stare de

incompatibilitate în cazul în care pe lîngă funcția publică sau de demnitate publică

deține/exercită simultan o altă funcție, calitate sau activitate, fapt care este interzis

prin Constituția Republicii Moldova și/sau prin alte acte legislative. Așadar, se

explică că, odată ce intimata s-a aflat în exercițiul unei funcții și ulterior a optat

pentru o altă funcție asupra căruia se extinde regimul juridic al incompatibilităților,

intervine situația de incompatibilitate, care apare din momentul intrării în exercițiul

celeilalte funcții (prestare servicii contabile Primăriei s. Zastînca r-nul Soroca) și

care, urmează să înceteze până la expirarea termenului prevăzut de lege.

Potrivit prevederilor art. 25 alin. (6) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public situația de

incompatibilitate prevăzută la alin. (2), (21), (22), (23) și (4) urmează să înceteze

pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia. Dacă nu a eliminat situația

de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcționarul public este destituit din

funcție.

Instanța de apel a reținut că prima instanță eronat a concluzionat că măsurile

aplicate de inspectorul de integritate din actul de constatare nr. 174/20 din 01 iunie

2021 urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității. Or, legiuitorul

a stabilit expres la art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, care sunt criteriile de care urmează să țină

cont inspectorul de integritate la aplicarea măsurilor prevăzute de art. 39 alin. (1)

lit. b) din Legea citată.

La 16 martie 2023, Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii,

a expediat prin poșta electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 15

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 03 iulie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus referință și a

solicitat respingerea recursului depus de Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul

Ludmila Ciuhrii conform art.246 alin.2 lit.(e) din Codul administrativ.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

5

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează

din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția

de până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de

un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul

curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în

termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

6

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată

obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate

alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a

fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana din cadrul

autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 15 februarie 2023, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentei

prin poșta electronică la 21 februarie 2023 (f.d.93), iar decizia motivată la 03 mai

2023 (f.d.96).

Se reține că, la 02 mai 2023, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din

15 februarie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.

245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023),

pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 04 mai 2023,

ziua imediat următoare de la data notificării deciziei integrale a instanței de apel, și

a expirat la 02 iunie 2023.

7

În pofida celor enunțate, Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila

Ciuhrii nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea recursului

în termenul legal prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția

de până la 01 septembrie 2023).

Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurenta

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la

instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de

procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea

motivării recursului în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023).

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.

246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie

2023), de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este

obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la

art. 245 din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, neprezentarea motivării recursului se datorează

în exclusivitate comportamentului pasiv al Silviei Calmațui, reprezentată de

avocatul Ludmila Ciuhrii care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine

activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale,

inclusiv să-și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu

omite termenul legal de prezentare a recursului motivat.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Calmațui

Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii drept inadmisibil, este compatibilă

cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că recurenta a omis să

respecte cerințele stabilite de lege pentru depunerea unui recurs.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Calmațui Silvia,

reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul depus de Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8