3ra-528/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-528/2023 2-21093894-01-3ra-27052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Chiselița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru) Î N C H E I E R E 14 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Calmațui Silvia împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 23 iunie 2021, Calmațui Silvia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil (f.d.

3-7). În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că deține funcția de contabil-șef în cadrul Primăriei mun.Soroca, din 01 aprilie 2016. Potrivit legii, are calitate de subiect al declarării averii și intereselor personale.

Prin actul nr. 174/20 din 01.06.2021, inspectorul de integritate Victor Rența din cadrul ANI, a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților și a decis: decăderea Silviei Calmațui din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate; înscrierea Silviei Calmațui în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori de la data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești; sesizarea Primăriei raionului Soroca în termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de destituire din funcția publică a Silviei Calmațui din funcția de specialist (contabil-șef) în cadrul Primăriei raionului Soroca.

Reclamanta a menționat că, potrivit inspectorului de integritate al ANI a încălcat regimul incompatibilităților prin exercitarea simultană a funcției de 1 contabil-șef în cadrul Primăriei mun.Soroca și prestarea serviciilor contabile Primăriei sat.Zastînca, raionul.Soroca. A notat reclamanta că, actul de constatare indicat este pasibil de anulat. Or, art.(1) alin.(2) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 stipulează că, scopul prezentei legi constă în asigurarea realizării unui serviciu public stabil, profesionist, imparțial, transparent și eficient în interesul societății și al statului.

Conform art.25 alin.(2) Legea 158/2008, funcționarul public nu este în drept să desfășoare alte activități remunerate: lit.a) în cadrul autorităților publice, cu excepția celor prevăzute de lege: lit.e) prin contract individual dc muncă sau prin alt contract cu caracter civil, în cadrul societăților comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum și al organizațiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a căror activitate este controlată, subordonată sau în anumite privinței este de competența autorității în care el este angajat, cu excepția activităților științifice didactice, de creație, de participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competență în cadrul autorității în care este angajat și de reprezentare a statului în societățile economice.

Modul de cumulare a acestor activități cu funcția publică se stabilește de Guvern. Reclamanta a relatat că problema incompatibilităților apare ca o dimensiune a rezonabilității și credibilității, care trebuie să caracterizeze exercițiul unei funcții publice într-o societate democratică, într-un stat de drept. Ideea de incompatibilitate are ca fundament pe lângă principiul separației puterilor și principiul legalității în activitatea statală, principiu care se bazează pe două prezumții în ceea ce privește actele oficiale: prezumția de autenticitate (actul emană de la cine se afirmă că emană) și prezumția de veridicitate (actul conține ceea ce în mod real s-a decis), dar ambele prezumții pornesc de la premisa obiectivității celor care exercită funcțiile publice.

Aceștia trebuie să exprime interesul public, și nu interesele personale sau ale unor grupuri izolate. Incompatibilitatea presupune interzicerea cumulului de funcții, aceasta justificându-se prin stabilirea unei protecții și independențe de orice influențe de orice proveniență. În scopul asigurării obiectivității în executarea unei funcții publice și evitarea concentrării, de către una și aceeași persoană, a unor prerogative excesive, or, instituirea unor incompatibilități are drept scop protejarea funcționarilor publici/demnitarilor în raport eu multiplele presiuni exterioare care se pot exercita asupra acestora și nu în ultimul rând pentru a evita posibile conflicte de interese. Instituția incompatibilități lor reprezintă o garanție a integrității și credibilității în exercitarea funcției publice sau de demnitate publică, caracteristică unui stat de drept cu o democrație veritabilă.

Regimul juridic al incompatibilităților se fundamentează pe următoarele temeiuri: separația puterilor, independența mandatului sau a funcției publice, precum și evitarea abuzului de putere și a conflictelor de interese. Totodată, în conformitate cu art. 15, pct. 1 din Codul model de conduită pentru funcționarii publici, anexă la Recomandarea nr. R (2000) 10 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 11 mai 2000, funcționarul public nu are dreptul să se ocupe de nici o activitate sau tranzacție și nici să ocupe vreun post sau funcție, remunerată sau nu, incompatibilă eu buna exercitare a funcțiilor sale publice sau care aduce prejudiciu acestora. Prin urmare, calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție și activitate desfășurată, remunerată sau nu, care contravine bunei exercitări a funcțiilor sale publice sau care aduc prejudiciu acestora.

Activitatea funcționarului public prin contract civil de prestare 2 servicii în cadru1 aceleiași autorități publice, care nu presupune deținerea unei funcții publice, nu cade sub incompatibilitatea menționată, cu condiția că nu cade sub categoria activității de întreprinzător din legislația civilă, adică este o opțiune discutabilă. Prin urmare, în cazul când activitatea este controlată de API se permite activitatea științifică, didactică și de creație și de participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competență în cadrul autorității în care este angajat.

Respectiv, nu se află în situație de incompatibilitate funcționarul public care este desemnat, prin act administrativ, pentru a face parte din echipa de proiect investițional sau de proiect de asistența tehnică, finanțate din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, ori din contul granturilor acordate Guvernului, precum și din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget, cu excepția funcționarilor publici care exercită atribuții de audit sau atribuții de control asupra activității derulate în cadrul acesteia și a funcționarilor publici pentru care activitatea desfășurată în cadrul echipei de proiect generează o situație de conflict de interese cu funcția publica pe care o exercită.

În restul cazurilor activitatea se permite, în afara orelor de program. Activitățile respective sunt reglementate în condițiile Regulilor privind desfășurarea muncii prin cumul a funcționarului public, prevăzute la anexa nr. 1 Iu Hotărârea Guvernului nr. 201 din 1 martie 2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr,158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public”. Reclamanta Calmațui Silvia a mai indicat că, conform prevederilor art.10 Legea nr. 158 din 04.07.2008, este funcționar public de execuție.

Potrivit actului nr. 174/20 din 01.06.2020, încălcarea regimului incompatibilităților constă în prestarea serviciilor contabile Primăriei sat.Zastînca, raionul Soroca concomitent cu excretarea atribuțiilor de funcție în postul de contabil-șef în cadrul Primăriei mun.Soroca și Primăria sat.Zastînca, raionul Soroca, sunt autorități publice de nivelul 1 și nu se subordonează una alteia, funcția de contabil-șef în Primăria mun.Soroca și serviciile de contabilitate acordate de reclamantă Primăriei sat.Zastînca nu sunt contradictorii. Onorarea obligațiilor de funcție în calitate de contabil-șef al Primăriei mun.Soroca de către Calmațui Silvia, nu a fost influențată de acordarea serviciilor de contabilitate Primăriei sat.Zastînca, și invers.

Activitatea în afara orelor de lucru, de acordare a serviciilor Primăriei sat.Zastînca nu a adus atingere intereselor autorităților publice nominalizate, intereselor publice în general sau drepturilor și intereselor altor persoane. De asemenea a indicat că, prin activitatea sa, în calitate de contabil-șef în Primăria Soroca și prestarea serviciilor contabile Primăriei sat.Zastînca, nu a încălcat principiile separației puterilor, independenței funcției publice, nu a admis abuz de putere și conflict de interese. Astfel, prin activitatea sa, nu a derogat de la scopul Legii nr. 158 din 04.07.2008 asigurarea realizării unui serviciu public stabil, profesionist, imparțial, transparent și eficient în interesul societății și al statului.

Nu există nici un indiciu, care ar demonstra contrariul. A solicitat reclamanta, Calmațui Silvia anularea actului de constatare nr. 174/20 din 01.06.2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14 februarie 2022 s-a admis acțiunea și s-a anulat ca ilegal Actul de constatare nr.174/20 din 01 iunie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate (f.d. 32, 41-52). 3 La 15 februarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14 februarie 2022, iar la 06 iunie 2022 a depus apel motivat, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul admnistrativ, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de Calmațui Silvia să fie respinsă (f.d.

39, 56-58). Prin decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14 februarie 2022 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere integrală a acțiunii. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că la 19 aprilie 2021 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr.3415 cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților de către Calmațui Silvia. Respectiva sesizare a fost repartizată la data de 23 aprilie 2021, inspectorului de integritate Rența Victor. Prin procesul-verbal nr. 260/20 din 27 aprilie 2021 inspectorul de integritate Rența Victor a dispus inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților de către d-na Calmațui Silvia.

Prin scrisoarea nr. 04-20/2078 din 27.04.2021, Calmațui Silvia a fost informată despre inițierea în privința sa a procedurii de control privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților și despre drepturile pe care le are, în calitate de persoană supusă controlului (f.d. administrativ 11). Conform art. 20 alin. (1) lit. b), art. 32 alin. (3) și (4) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, inspectorul de integritate, în această procedură de control, a solicitat Primăriei mun.Soroca, Primăriei s.Zastînca mun Soroca, directortului gimnaziului ,,Anatol Pînzaru” din s.Pîrlița, r-nul Soroca prezentarea datelor, informațiilor și documentelor necesare pentru efectuarea controlului (f.d.

administrativ 13, 20, 52). Iar, la 11 mai 2021, 12 mai 2021 au fost recepționate informațile solicitate (f.d. administrativ 14-19, 21- 51, 53-85). La data de 20 mai 2021 reclamanta/intimata Calmațui Silvia a depus explicație la ANI în respectiva procedură de control (f.d. administrativ 87-88). Iar, la data de 01 iunie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de constatare nr.174/20 (f.d. administrativ 90-95).

Astfel, instanța de apel, analizînd măsurile întrepinse din procedura administrativă și ținînd cont de complexitatea acesteia, de volumul lucrului efectuat de inspector, inclusiv de înaintarea demersurilor, interpelărilor, răspunsurilor primite, solicitarea explicațiilor, care se fac și prin intermediul oficiului poștal, cercetarea înscrisurilor, a constatat că, termenul de efectuare a controlului respectării regimului juridic al incompatibilităților de către d-na Calmațui Silvia o perioadă de 43 zile, în coraport cu volumul informațiilor acumulate de apelant, este unul rezonabil, justificat și care corespunde prevederilor legale.

Ceea ce ține de fapta constatată, instanța de apel a notat că, prin Actul de constatare nr. 174/20 din 01.06.2021, inspectorul de integritate a invocat că, […dna Calmațui Silvia nu și-a soluționat starea de incompatibilitate în condițiile art. 25 alin. (6) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, deoarece în perioada cât a exercitat funcția publică de specialist (contabil-șef) în cadrul Primăriei r-nul Soroca, ultima pe lângă funcția publică a desfășurat alte activități remunerate (prestarea serviciilor contabile 4 Primăriei s. Zastînca r- nul Soroca) în cadrul unei autorități publice (Primăria s. Zastînca r-nul Soroca)...]. În corespundere cu prevederile art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit.

Prevederile art. 25 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, statuează că, funcționarul public nu este în drept să desfășoare alte activități remunerate în cadrul autorităților publice, cu excepțiile prevăzute de lege. În conformitate cu art.16 din Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și intereselor personale, subiectul declarării se află într-o stare de incompatibilitate în cazul în care pe lîngă funcția publică sau de demnitate publică deține/exercită simultan o altă funcție, calitate sau activitate, fapt care este interzis prin Constituția Republicii Moldova și/sau prin alte acte legislative.

Așadar, se explică că, odată ce intimata s-a aflat în exercițiul unei funcții și ulterior a optat pentru o altă funcție asupra căruia se extinde regimul juridic al incompatibilităților, intervine situația de incompatibilitate, care apare din momentul intrării în exercițiul celeilalte funcții (prestare servicii contabile Primăriei s. Zastînca r-nul Soroca) și care, urmează să înceteze până la expirarea termenului prevăzut de lege. Potrivit prevederilor art. 25 alin. (6) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public situația de incompatibilitate prevăzută la alin. (2), (21), (22), (23) și (4) urmează să înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia.

Dacă nu a eliminat situația de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcționarul public este destituit din funcție. Instanța de apel a reținut că prima instanță eronat a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate din actul de constatare nr. 174/20 din 01 iunie 2021 urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității. Or, legiuitorul a stabilit expres la art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, care sunt criteriile de care urmează să țină cont inspectorul de integritate la aplicarea măsurilor prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea citată. La 16 martie 2023, Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii, a expediat prin poșta electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 03 iulie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus referință și a solicitat respingerea recursului depus de Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii conform art.246 alin.2 lit.(e) din Codul administrativ. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se 5 desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de 6 instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114. Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana din cadrul autorității publice.

Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea. Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 15 februarie 2023, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentei prin poșta electronică la 21 februarie 2023 (f.d.93), iar decizia motivată la 03 mai 2023 (f.d.96). Se reține că, la 02 mai 2023, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată: https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 04 mai 2023, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei integrale a instanței de apel, și a expirat la 02 iunie 2023. 7 În pofida celor enunțate, Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023). Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurenta trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023). Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, neprezentarea motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al Silviei Calmațui, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de prezentare a recursului motivat. În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că recurenta a omis să respecte cerințele stabilite de lege pentru depunerea unui recurs.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii ca inadmisibil. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată d i s p u n e: Recursul depus de Calmațui Silvia, reprezentată de avocatul Ludmila Ciuhrii, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8