3ra-813/23 — anularea actului adminstrativ

Dosarul nr. 3ra-813/23 2-19174740-01-3ra-08082023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 24 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursurile declarate de către Autoritatea Națională de Integritate și Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghimp Dumitru împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoane terțe Oficiul Teritorial Centru al Cancelariei de Stat și Primarul s. Colonița, Angela Zaporojan, cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 01 noiembrie 2019, Ghimp Dumitru a înaintat acțiune împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoane terțe Oficiul Teritorial Centru al Cancelariei de Stat și Primarul s. Colonița –Angela Zaporojan privind anularea actului de constatare nr. 94/10 din 20 septembrie 2019, ca fiind ilegal.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, prin actul de constatare nr. 94/10 din 20 septembrie 2019 emis de către Autoritatea Națională de Integritate, s-a constatat că, Dumitru Ghimp, consilier local al s. Colonita, mun. Chișinău, nu a informat Autoritatea Națională de Integritate despre conflictul de interese real și nu l-a soluționat prin abținere, prin ce a admis consumarea conflictului de interese când a participat prin vot la includerea pe ordinea de zi și l-a adoptarea deciziei în cadrul Consiliului local al s. Colonita, mun. Chișinău, decizie în privința persoanei apropiate – sora-sa, Mariana Barburoș. Din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese se sesizează Comisia Electorală Centrală în vederea încetării înainte de termen și ridicării mandatului de consilier local din s. Colonița, mun.

Chișinău al lui Dumitru Ghimp. Decăderea lui Dumitru Ghimp din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică, inclusiv funcția (mandat) de consilier, pe o perioadă de 3 ani, din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese. Înscrierea lui Dumitru Ghimp, după încetarea înainte de termen a mandatului 1 de consilier local al s. Colonița, mun. Chișinău sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică (f.d.148-152, dos.

administrativ). A indicat că, la caz, conflictul privește faptul participării lui Ghimp Dumitru la includerea pe ordinea de zi a ședinței Consiliului local Colonița și votarea deciziei Consiliului s. Colonița nr.8/1 din 24 noiembrie 2017 cu privire la cererea prealabilă repetată a Marianei Barburoș și Darii Lilian privind anularea deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 și anume că Mariana Barburoș este sora lui Ghimp Dumitru. Iar conform procesului-verbal nr.8 din 24 noiembrie 2017 și decizia Consiliului s. Colonița nr.8/1 din 24 noiembrie 2017 se observă că, prin decizie s-a admis cererea prealabilă repetată a Marianei Barburoș și a lui Darii Lilian din 21 noiembrie 2017 privind anularea deciziei Consiliului sătesc Colonița nr.7/10 din 18 noiembrie 2016, și s-a abrogat decizia nominalizată.

A menționat reclamantul că, esența problemei a apărut din nedorința Primarului s. Colonița, Angela Zaporojan, de a executa un act judecătoresc irevocabil prin care s-a decis obligarea primarului s. Colonița la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 5,1116 ha, aferent construcției private aflate pe acel teren deținut de Mariana Barburoș și Lilian Darii (decizia Curții de Apel Chișinău nr. 3a-1006/14 din 22.10.2014). A remarcat reclamantul că, pentru neexecutarea actului judecătoresc sus indicat, anterior primarul s. Colonița a promovat aprobarea deciziei Consiliului s. Colonița nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 prin care, contrar deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 3a- 1006/14 din 22 octombrie 2014, Consiliul s. Colonița în mod abuziv și ilegal a modificat în sensul micșorării suprafața terenului cod cadastral XXXXX, prin aprobarea unui nou plan geometric.

Or, prin decizia Consiliului s. Colonița nr.8/1 din 24.11.2017, participarea la aprobarea căreia este încriminată lui Dumitru Ghimp, de facto s-a anulat un abuz administrativ și o ilegalitate, demonstrată ulterior. A declarat că, decizia la care a participat și a votat Dumitru Ghimp nr.8/1 din 24 noiembrie 2017 a abrogat decizia nr.7/10 din 18.11.2016, o decizie care la momentul respectiv era contestată în instanța de judecată ca fiind ilegală. Iar caracterul ilegal al actului administrativ abrogat inclusiv cu votul lui Dumitru Ghimp se confirmă prin următoarele acte judecătorești: - a) hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr.3-8/2017, 3-21/2017 din 22.12.2017 (adoptată peste 28 zile) prin care s-a anulat decizia nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 a Consiliului s. Colonița cu privire la modificarea planului geometric cu nr. cadastral XXXXX ca fiind emisă contrar legii.

Iar hotărârea judecătorească în partea anulării deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 nu s-a pus în executare urmare a abrogării acestei decizii de către pârâtul Consiliul s. Colonița benevol prin decizia nr.8/1 din 24 noiembrie 2017; b) decizia Curții de Apel Chișinău nr.3a-1263/18 din 29 ianuarie 2019, hotărârea instanței de fond a fost menținută în partea anulării deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016; c) încheierea Curții Supreme de Justiție nr.3ra-799/19 din 10 iulie 2019, s-au respins toate recursurile asupra deciziei Curții de Apel Chișinău ca fiind inadmisibile. Astfel, a indicat reclamantul că, conform art. 10 alin. (1) al Legii privind statutul alesului local nr.768 din 02 februarie 2000, alesul local este dator să fie demn de 2 încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației.

Conform art. 16 alin. (1) Codul de procedură civilă, hotărârile, încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sânt obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. A declarat că, acțiunile lui Dumitru Ghimp, au urmărit în esență restabilirea ordinii și legalității juridice.

În sensul executării deciziei Curții de Apel Chișinău 3a-1006/14 din 22 octombrie 2014, contracarare a abuzului administrativ exprimat prin decizia Consiliului s. Colonița nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 (prin care vădit s-a încălcat actul judecătoresc menționat mai sus), evitarea prejudicierii coproprietarilor Mariana Barburoș și Lilian Darii, victime ale încălcării drepturilor și intereselor lor urmare a abuzului, îndreptat spre neexecutarea unei hotărâri definitive și irevocabile, prin participarea la includerea în ordinea de zi și votarea deciziei Consiliului s. Colonița nr.8/1 din 24 noiembrie 2017 de facto, Dumitru Ghimp a înfăptuit acțiuni, legalitatea cărora a fost confirmată ulterior prin alte hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

A afirmat reclamantul că, conform Actului de constatare nr.94/10 din 20 septembrie 2019 se atestă că, autorul sesizării cu privire la constatarea conflictului de interese la adoptarea deciziei Consiliului local Colonița nr.8/1 din 24 noiembrie 2017 a consilierului local Dumitru Ghimp care a votat „pro” atât la includerea pe ordinea de zi la consiliu a chestiunii ce o viza pe Mariana Barburoș care îi este soră, cât și la adoptarea deciziei la consiliu propriu zis, este primarul satului Colonița. Conform procesului-verbal al ședinței Consiliului s. Colonița din 24 noiembrie 2017, se observă că, primarul Angela Zaporojan a menționat că, pentru a abroga decizia nr. 7/10 din 18 noiembrie 2016, Dumitru Ghimp nu poate vota, este conflict de interese, Mariana Barburoș este soră, iar în replica dată de Dumitru Ghimp acesta a menționat, că votează pentru Darii noiembrie.

A invocat reclamantul că, în acest context se impune a atrage atenția că, problema conflictului de interese legat de aprobarea deciziei Consiliului s. Colonița nr.8/1 din 24 noiembrie 2017 imputat în sesizarea Primarului s. Colonița, a fost deja obiect de studiu în cadrul examinării cauzei nr.3a-1263/18 la Curtea de Apel Chișinău, ridicată exclusiv în cadrul cererii de apel declarate de reprezentantul primarului.

A remarcat reclamantul că, alegațiile autorului sesizării Autorității Naționale de Integritate privitor la conflictul de interese (primarul s. Colonița Angela Zaporojan) care au fost preluate și puse la baza întocmirii actului de constatare sunt identice argumentelor care au fost obiect de examinare în instanțele judecătorești naționale, fiind respinse ca neîntemeiate, iar problema care face obiectul actului administrativ contestat în speță și anume Actul de constatare nr.94/10 din 20 septembrie 2019 al Autorității Naționale de Integritate (inspector de integritate Ion Crețu) de facto este eliminată prin act judecătoresc irevocabil, motiv din care actul administrativ contestat în speță este lipsit de legalitate ab initio.

În acest sens, a afirmat reclamantul că, la caz urmează a se efectua o paralelă a situației în speță cu principiul res judecata care este generat și impus de principiul securității raporturilor juridice, principiu indispensabil art.6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Or, efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile 3 derulate, fără posibilitatea de a se statua diferit. Iar această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate.

A menționat reclamantul că, actul administrativ contestat și anume actul de constatare și decizia Autorității Naționale de Integritate nr.94/10 din 20 septembrie 2019 urmează a fi trecută prin filtrul Triplului test de proporționalitate. Or, conform art. 29 Cod administrativ, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2020 Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță, Primarul s. Colonița, Angela Zaporojan (f.d.124-124 verso, vol.I). Prin hotărârea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea înaintată de Ghimp Dumitru împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță, Primarul s. Colonița, Angela Zaporojan, a fost respinsă ca neîntemeiată La data de 04 martie 2022, Dumitru Ghimp, a declarat apel nemotivat, iar la data de 18 aprilie 2022, apel motivat împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral hotărârea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Ghimp Dumitru împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual defavorabil. S-a anulat pct. pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 94/10 din 20 septembrie 2020, emis de către Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Ghimp Dumitru. În rest pretențiile au fost respinse, ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că sancțiunile aplicate de inspectorul de integritate și decăderea lui Ghimp Dumitru din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică, inclusiv funcția (mandat) de consilier, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, în mod evident aduc atingere drepturilor subiectului declarării, în special dreptului de a deține funcții publice. La aplicarea acestor sancțiuni, inspectorul de integritate era obligat să ia în considerare necesitatea aplicării și respectării principiului proporționalității, inclusiv, era obligat să-și motiveze soluția de aplicare a sancțiunilor, prin prisma scopului legii nr. 133/2016.

A invocat instanța de apel că, norma art. 23 alin. (3)-(4¹) din Legea nr. 133/2016, prevede că, fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat starea de incompatibilitate nesoluționată în termenul legal constituie temei pentru tragere la răspundere disciplinară, contravențională și/sau, după caz, pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia. Astfel, Autoritatea Națională de 4 Integritate, conducându-se de principiul proporționalității, urma să-și motiveze aplicarea sancțiunii de încetare a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului declarării. Subsecvent, din analiza actului de constatare întocmit în privința lui Ghimp Dumitru, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin situația prin prisma analizei principiului proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

Or, analizând practica decizională a autorității publice intimate Curtea de Apel Chișinău a reiterat, că din analiza mai multor acte de constatare emise de Inspectoratul Național de Integritate, rezultă că, inspectorii de integritate nu întotdeauna au aplicat sancțiuni precum decăderea persoanei din exercitarea unei funcții și înscrierea acesteia în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică de demnitate publică, motivându-și soluțiile prin faptul că, subiectul controlului este la prima verificare pe aspectul regimului juridic al conflictelor de interese.

Prin urmare, aceste circumstanțe odată în plus denotă, că actul de constatare emis în privința lui Ghimp Dumitru, în partea pct. 2), 3) și 4), este unul ilegal și contrar dispozițiilor art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de integritate nu a motivat în nici un mod proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport cu pretinsele încălcări admise de apelantă/reclamantă. A menționat instanța de apel că, actul de constatare nr.94/10 din 20 septembrie 2019, contestat în partea pct. 2), 3) și 4) contravine și prevederilor art. 137 alin. (4) din Codul administrativ, dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod.

Or, din analiza actului de constatare contestat de Ghimp Dumitru, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi justificat suficient necesitatea aplicării sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 133/2016. Astfel, Completul de judecată a conchis că, în prezenta cauză sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr. nr.94/10 din 20 septembrie 2019 în partea menționată și astfel, s-a constatat că susținerile lui Ghimp Dumitru, în cererea de apel, constituie temei de admitere a apelului, deoarece acestea se combat cu cele invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de apel, având la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Drept urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că, actul de constatare nr.94/10 din 20 septembrie 2019, este unul emis în conformitate cu normele legale. Or, art. 93 din Codul administrativ, stabilește că fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a relatat că, prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.

Iar astfel, se constată că concluziile instanței de fond sunt greșite, iar soluția adoptată- neîntemeiată, reieșind din interpretarea eronată a situației de fapt cât și a prevederilor legii. La 16 martie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova a depus recurs nemotivat, ulterior la 11 august 2023 a depus recurs motivat împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, 5 casarea parțială a deciziei contestate în partea admiterii acțiunii, și pronunțarea unei hotărâri noi în această parte de respingere a acțiunii. În motivarea recursului, a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând că, consideră decizia menționată supra, ilegală și neîntemeiată pe motiv că instanța de apel nu a elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat eronat normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

A invocat recurenta că, în cadrul controlului executat nu au fost identificate înscrisuri despre careva declarații adresate Autorității de către Ghimp Dumitru prin care acesta ar fi solicitat soluționarea unor conflicte de interese. Prin urmare, Ghimp Dumitru a admis consumarea conflictului de interese manifestat prin participarea și adoptarea deciziei nr. 8/1 din 24 noiembrie 2017 a consiliului local s. Colonița, mun. Chișinău. Autoritatea Națională de Integritate a menționat și faptul că Ghimp Dumitru nu a respectat obligațiile imperative stabilite prin lege, cu referire la modul, timpul de declarare și soluționare a situațiilor de conflicte de interese reale în care se afla. Interesul public este afectat de cel personal, deja în cazul în care obiectivitatea deciziei poate fi pusă la îndoială din cauza legăturilor de rudenie, care pot crea situații de preferință.

A remarcat că potrivit art. 12 alin. (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale, în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află și să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la soluționarea conflictului de interese, în caz contrar fiind pasibil de răspundere contravențională, conform art. 3132 alin. (1) și (2) din Codul contravențional.

Prin urmare, răspunderea contravențională devine incidentă pentru „nedeclararea” și „nesoluționarea” conflictului de interese real existent, adică pentru inacțiunea subiectului. Or, pentru conflictul de interese consumat (acțiunea subiectului), interdicția intervine ca sancțiune de a mai exercita o funcție publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării art. 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016. Prin urmare consideră recurentul că concluzia inspectorului de integritate reținută în actul de constatare nr. 94/10 din 10 septembrie 2019 privind încălcarea de către Ghimp Dumitru în calitate de consilier local al Consiliului s. Colonița, mun.

Chișinău a regimului juridic al conflictului de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul prevăzut de legislație a conflictelor de interese reale, participarea prin vot la includerea pe ordinea de zi și la adoptarea Deciziei în cadrul Consiliului s. Colonița, mun. Chișinău, a deciziei în privința persoanei apropiate (sora sa Barburoș Marina), a admis consumarea conflictelor de interese, motiv pentru care inspectorul de integritate corect i-a aplicat prin actul de constatare interdicția stabilită de art. 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016. Or, obligațiile și responsabilitățile subiectului declarării, cu referire la regimul juridic al conflictelor de interese, sunt prevăzute expres de normele materiale ale Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Întru fortificarea poziției Autoritatea a reținut opinia Curții Constituționale nr. 143 din 16 decembrie 2029 care, la pct. 27 a opinat că, persoanele care exercită o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în cadrul activității lor și este 6 de așteptat ca acestea să-și asume riscurile inerente activității lor. Totodată, la pct. 23 și pct. 25 din decizia indicată, Curtea a statuat că, pentru conflictul de interese consumat (acțiunea subiectului) interdicția intervine ca sancțiune de a mai exercita o funcție publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării.

Astfel, subiectul declarării este obligat să declare și să soluționeze un conflict de interese real pentru a evita survenirea conflictului de interese consumat (în cazul acestor inacțiuni survenind răspunderea contravențională sau penală, după caz), iar în situația în care subiectul totuși prin acțiune admite conflictul de interese consumat, inspectorul de integritate aplică prin actul de constatare interdicția stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și intereselor personale. În final, Autoritatea Națională de Integritate consideră decizia Curții de Apel Chișinău drept ilegală și neîntemeiată or, instanța de judecată nu a elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat eronat normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

La 29 martie 2023, Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, a depus recurs, completat ulterior, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei contestate în partea respingerii acțiunii, și pronunțarea unei hotărâri noi în această parte de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului, a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând că, consideră decizia menționată supra în partea pretențiilor respinse ca fiind nefondată și pasibilă de a fi casată în această parte pe motiv că instanța de apel nu a elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat eronat normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

În contradictoriu cu decizia contestată a invocat recurentul că, nu s-a aflat în situație de conflict de interese, motiv pentru care urma a fi anulat și pct. 1 al actului administrativ contestat. Recurentul, a menționat și faptul că în urma participării la votul deciziei nr. 8/1 din 24 noiembrie 2017 nu a avut un interes patrimonial sau nepatrimonial, și nici el, nici sora sa nu au dobândit vre-un drept sau bun prin decizia respectivă, aceasta fiind emisă cu respectarea principiilor generale de evitare a conflictelor de interese.

A remarcat că decizia nr.8/1 din 24 noiembrie 2017 este legală, fiind în vigoare până în prezent, aceasta fiind reținută de instanțele de judecată ca temei de emitere a hotărârilor judecătorești aferente anulării deciziei nr. 7/10 din 18 noiembrie 2018. Prin urmare consideră recurentul că instanța s-a limitat doar asupra constatării raportului de rudenie, a dreptului intimatei de a examina cazul și la simplul fapt al participării la organul colegial la emiterea deciziei vizate, fără a stabili în ce anume constă interesul recurentului și dacă în urma votării pentru decizia indicată ar fi dobândit careva beneficii ținând cont că prin deciziile precedente ale autorității publice locale și prin hotărârile judecătorești, obiectul acestora deja era soluționat.

Or, existența relațiilor de rudenie nu este suficientă pentru a constata aflarea recurentului în situație de conflict de interese, deoarece nu s-a dovedit existența unui interes personal material sau nematerial al recurentului prin emiterea deciziei vizate și nici că relația de rudenie a influențat sau ar fi putut influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului realizat de către recurent în condițiile în care decizia adoptată nu era una de dispoziție, ci de restabilire a situației preexistente, conform datelor din Registrul bunurilor imobile și hotărârile judecătorești irevocabile.

7 Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursurile depuse de Autoritatea Națională de Integritate și Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, au fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 01 martie 2023, și a fost notificat recurenților prin poșta electronică la data de 10 martie 2023 (f.d. 54, vol. II). Astfel, la data de 16 martie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova a depus recurs nemotivat și la 29 martie 2023, Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, a depus recurs, completat ulterior, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia hotărârii motivate a fost notificată recurenților la data de 19 iulie 2023 (f.d. 63, vol. II). La data de 11 august 2023 Autoritatea Națională de Integritate, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.69-72, vol.II).

Astfel, recursurile declarate de Autoritatea Națională de Integritate și Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023). La 11 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia recursurilor depuse de Autoritatea Națională de Integritate și Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, 8 completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile admisibile, respinge recursul depus Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Corceac Sorin, admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii în această parte, prin care se respinge pretenția lui Ghimp Dumitru împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 94/10 din 20 septembrie 2019, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, în urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie. În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, (2) instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să 9 respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat.

Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului. Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).

Recapitulând esența litigiului, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt: La 01 aprilie 2020 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată scrisoarea Cancelariei de Stat, prin care a comunicat că, remite sesizarea Primarului satului Colonița, Angela Zaporojan, cu privire la constatarea conflictului de interese la adoptarea deciziei Consiliului s. Colonița nr. 8/1 din 24 noiembrie 2017, înregistrată la Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu nr. 1306/OT4-283 din 04 decembrie 2017, prin care s-a comunicat că, atât la includerea pe ordinea de zi la consiliu a chestiunii cât și la adoptarea deciziei a participat la votare și a votat ”pro”, consilierul Dumitru Ghimp, deși nu avea dreptul de a participa la examinarea și votarea chestiunii date, deoarece este frate cu petiționara Barburoș Mariana și frate cu Viorel Ghimp - reprezentantul prin procură a celui de-al doilea petiționar Lilian Darii (f.d.

1-4, dos. administrativ). La 13 mai 2019, Inspectorul de integritate, Crețu Ion, a emis procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 100/10, prin care a dispus inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Ghimp Dumitru, consilier local s. Colonița, mun. Chișinău și, informarea ultimului despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și despre drepturile prevăzute în art. 33 din Legea nr. 132/2016 (f.d. 6-7, dos. administrativ). Prin scrisoarea nr. 04-10/872 din 14 mai 2019, Inspectorul de integritate, Ion Crețu, a solicitat Comisiei Electorale Centrale, comunicarea în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, dacă Ghimp Dumitru, a exercitat sau exercită mandatul de ales local (f.d.

38, dos. administrativ). Prin scrisoarea nr. 04-10/870 din 14 mai 2019, Inspectorul de integritate, Crețu Ion, a solicitat Primăriei s. Colonița, mun. Chișinău, comunicarea în termen de 15 zile de la recepționarea prezentei solicitări, dacă: - Ghimp Dumitru, este până în prezent consilier local al s. Colonița, mun. Chișinău; - Ghimp Dumitru a participat la includerea chestiunii pe ordinea de zi cât și la luarea deciziilor în cadrul Consiliului s. Colonița, mun. Chișinău, în privința Marianei Barburoș (în caz afirmativ cu anexarea actelor confirmative, copia deciziei, procesul verbal al ședinței cu numirea nominală a consilierilor la votare etc); - Ghimp Dumitru a întreprins careva măsuri de a se abține și a sesiza în modul stabilit de legislație în momentul cât a fost chestionat să rezolve o cerere/demers a Marianei Barburoș (sora lui Dumitru Ghimp) (f.d.

52, dos. administrativ). La 21 mai 2019, Comisia Electorală Centrală, a expediat scrisoarea nr. CEC8/625, înregistrată în cancelaria Autorității Naționale de Integritate cu nr. 1535, prin care a comunicat că, Dumitru Ghimp deține în prezent mandatul de consilier în Consiliul sătesc Colonița, mun. Chișinău, fiind validat prin hotărârea din 23 iunie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (f.d. 39, dos. administrativ). 10 Prin scrisoarea nr. 02/1-24-112, înregistrată în cancelaria Autorității Naționale de Integritate cu nr. 1680, Consiliul sătesc Colonița, mun.

Chișinău, a comunicat inspectorului de integritate, Crețu Ion, că Ghimp Dumitru la moment este consilier în Consiliul sătesc Colonița; a participat la includerea pe ordinea de zi și adoptarea deciziilor în cadrul ședinței Consiliului sătesc Colonița din 24 noiembrie 2017 pe chestiunea cu privire la cererea prealabilă repetată depusă de Mariana Barburoș și Lilian Darii; a votat „pro” atât pentru includerea pe ordinea de zi a chestiunii sus indicate cât și a votat „pro” pentru decizia adoptată, care în esență o favorizează pe Barburoș Mariana (sora lui Dumitru Ghimp); nu a sesizat despre existența conflictului de interese pe chestiunea sus indicată, a participat la adoptarea deciziei Consiliului sătesc Colonița nr. 8/1 din 24 noiembrie 2017 prin care a fost soluționată o cerere a Marianei Barburoș (f.d.

43, dos. administrativ). La 25 iulie 2019, contra semnătură Ghimp Dumitru, a fost informat repetat, despre inițierea în temeiul prevederilor art. 19 lit. b), art. 28 alin. (1) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în privința sa, a procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese. Totodată a fost informat și despre drepturile persoanei supuse controlului prevăzute la art. 33 din Legea 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Or scrisorile de informare expediate anterior nu au fost recepționate de către Dumitru Ghimp, și anume, scrisorile nr. 04-10/871 din 14 mai 2019, nr. 04- 10/1123 din 17 iunie 2019, nr. 04- 10/1236 din 28 iunie 2019, nr. 04-10/1399 din 11 iulie 2019 (f.d.

9-25, dos. administrativ). La 12 august 2019, prin notificarea nr. 04-10/1693 recepționată de către Ghimp Dumitru la data de 14 august 2019, în conformitate cu art. 37 alin. (3) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Ghimp Dumitru a fost invitat la sediul Autorității Naționale de Integritate, pentru a-și prezenta punctul de vedere (în scris) sau prin orice alt mijloc care confirmă informarea, asupra eventualei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese, ce formează obiectul controlului. Totodată, solicitându-i-se expunerea punctului de vedere, dacă fiind subiect al declarării, a declarat sau nu conflictele de interese reale, care au apărut în momentul participării la luarea deciziei Consiliului local s. Colonița, mun.

Chișinău nr. 8/1 din 24 noiembrie 2017, chestiune în care era vizată sora sa, Mariana Barburoș (f.d. 128-129, dos. administrativ). În rezultatul examinării înscrisurilor administrate în cursul procedurii de control, la 20 septembrie 2019, inspectorul de integritate Ion Crețu a emis actul de constatare nr. 94/10, prin care a decis: