3r-6/25 — anularea actului administrativ

La 17 mai 2024 Zaporojan Angela a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu acțiunea în contencios administrativ întreptată către Autoritatea Națională de Integritate, prin care a solicitat anularea Actului de constatare nr.53/18 din 17 aprilie 2024.

Prin cererea din 27 noiembrie 2024 Ghimp Dumitru a solicitat atragerea sa în calitate de terț în prezenta cauză, pe motiv că el a depus sesizarea la Autoritatea Națională de Integritate, menționând că a fost parte a procedurii administrative și că Autoritatea Națională de Integritate l-a informat despre fiecare etapă a procedurii administrative, cât și despre actul de constatare emis.

Prin încheierea din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea lui Ghimp Dumitru de atragere a sa în calitate de terț.

La 26 decembrie 2024 Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, a depus recurs împotriva încheierii din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și dispunerea atragerii sale în proces în calitate de terț.

În motivarea recursului a invocat că prin prisma art. 28 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 36 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea națională de Integritate, art. 44 alin. (1) Cod administrativ, procedura de control a averii și intereselor personale în privința Angelei Zaporojan a fost inițiat în baza sesizării sale, astfel încât consideră că el a fost parte la procedura administrativă gestionată de Autoritatea Națională de Integritate, însă în procesul de contencios administrativ nu a fost atras în calitate de terț.

A susținut că în contradictoriu cu normele citate, instanța de apel a respins solicitarea sa de atragere în proces în calitate de terț, invocând dispozițiile art. 36 alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/2016, doar în partea ce se referă la persoanele nemijlocit afectate de actul de control, deși norma dată face referire la 3 categorii de persoane: persoana supusă controlului; autorul sesizării; sau alte persoane afectate nemijlocit de actul de control. Totodată, alte norme ce reglementează calitatea sa de participant la procedura respectivă și, corespunzător, calitatea sa de terț în procesul de contencios administrativ, au fost neglijate. Consideră că în contextul depunerii sesizării, dânsul este îndreptățit de a- și apăra argumentele și în instanța de judecată la contestația persoanei supuse controlului în vederea realizării dreptului de a nu admite eludarea de către acesta din 1 urmă a răspunderii legale, caz în care s-ar admite o situație abuzivă în nesoluționarea sau soluționarea eronată a sesizării sale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 10 decembrie 2024, fiind notificată recurenuluii la data de 12 decembrie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 107). Astfel, recursul depus la 26 decembrie 2024 este în termen.

Art. 242 din Codul administrativ : „recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 205 alin. (1) - (3) Codul administrativ: „(1) La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză. (2) Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. (3) Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces”.

Art. 17 din Codul administartiv: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”. 2 13. Art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/17.06.2016 : „Autoritatea inițiază controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor”.

Art. 34 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/17.06.2016 : „Dacă inspectorul de integritate constată că averea și interesele personale nu au fost declarate în mod corespunzător sau că între averea dobândită în timpul deținerii mandatelor, a funcției publice sau de demnitate publică și veniturile obținute și cheltuielile realizate în aceeași perioadă există o diferență substanțială, acesta emite un act prin care constată încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, aplică sancțiunea contravențională și alte măsuri prevăzute de lege.

Art. 36 alin. (1) din aceeași lege: „Actele de constatare menționate la art.34 alin.(1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana supusă controlului, de către autorul sesizării sau de către alte persoane ale căror drepturi au fost afectate nemijlocit prin actul de constatare.

După cum denotă actele cauzei, obiectul acțiunii în speță constituie anularea Actului de constatare nr.53/18 din 17 aprilie 2024, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către dna Angela Zaporojan, primar al s. Colonița, mun. Chișinău, exprimată prin includerea unor date incomplete în declarațiile de avere și interese personale depuse pentru anii 2019- 2022. S-a constatat existența unei diferențe substanțiale între avere, venituri și cheltuielile dnei Angela Zaporojan, primar al s. Colonița, mun. Chișinău, pentru perioada 31.10.2019- 02.03.2023 și deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime totală de - 802.692,02 mdl (89,28 salarii medii pe economie).

Ținând cont de prevederile citate supra și conținutul actului administrativ contestat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că din obiectul litigiului nu se denotă că, drepturile lui Ghimp Dumitru ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească, precum și faptul că în speță nu se atestă situația obligării unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea lui Ghimp Dumitru. Or, nu au fost înaintată nicio pretenție în raport cu acesta. Iar, în situația în care Ghimp Dumitru ar fi fost afectat nemijlocit prin Actul de constatare nr.53/18 din 17.04.2024, art. 36 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/17.06.2016, invocată de recurent, îi oferă prerogativa de a-l contesta în instanța de contencios administrativ. 3

În acest context, nu pot fi reținute argumentele recurentului cu referire la art. 44 alin. (1) Cod administrativ și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132/2016, or normele vizate prevăd participanții la procedura administrativă și nu participanții la procesul judiciar, iar natura juridică a acestor proceduri este diferită, persoanele implicate având scopuri și roluri diferite.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererea înaintată de Dumitru Ghimpu privind antrenarea în proces în calitate de terț, întrucât argumentele invocate de către solicitant nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ și nu se atestă la caz, nici calitatea sa de terț obligatoriu, nici calitatea de terț facultativ.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului și menținerii încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul cu art.243 alin.(1) lit. b) și alin.(2) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, împotriva încheierii din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 4