3r-6/25 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- persoanele atrase in proces de instanta de judecata
3r-6/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Ghimp Dumitru,
reprezentat de avocatul Sorin Corceac,
în cauza de contencios administrativ înaintată de Zaporojan Angela către
Autoritatea Națională de Integritate privind contestarea actului administrativ,
împotriva încheierii din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-6/25
NR. PIGD 2-24053555-01-3r-09012025)
Persoanele atrase în proces de instanța de judecată. Cererea atragerii în proces a terțului
nu se încadrează în prevederile art. 205 Cod administrativ
Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)
07 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Ghimp Dumitru,
reprezentat de avocatul Sorin Corceac,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 mai 2024 Zaporojan Angela a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu
acțiunea în contencios administrativ întreptată către Autoritatea Națională de
Integritate, prin care a solicitat anularea Actului de constatare nr.53/18 din 17 aprilie
2024.
Prin cererea din 27 noiembrie 2024 Ghimp Dumitru a solicitat atragerea sa
în calitate de terț în prezenta cauză, pe motiv că el a depus sesizarea la Autoritatea
Națională de Integritate, menționând că a fost parte a procedurii administrative și că
Autoritatea Națională de Integritate l-a informat despre fiecare etapă a procedurii
administrative, cât și despre actul de constatare emis.
Prin încheierea din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea lui Ghimp Dumitru de atragere a sa în calitate de terț.
La 26 decembrie 2024 Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul Sorin
Corceac, a depus recurs împotriva încheierii din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea acesteia și dispunerea atragerii sale în proces în calitate
de terț.
În motivarea recursului a invocat că prin prisma art. 28 alin. (1), art. 30 alin.
(1), art. 36 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea națională de Integritate,
art. 44 alin. (1) Cod administrativ, procedura de control a averii și intereselor
personale în privința Angelei Zaporojan a fost inițiat în baza sesizării sale, astfel
încât consideră că el a fost parte la procedura administrativă gestionată de
Autoritatea Națională de Integritate, însă în procesul de contencios administrativ nu
a fost atras în calitate de terț.
A susținut că în contradictoriu cu normele citate, instanța de apel a respins
solicitarea sa de atragere în proces în calitate de terț, invocând dispozițiile art. 36
alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/2016, doar
în partea ce se referă la persoanele nemijlocit afectate de actul de control, deși norma
dată face referire la 3 categorii de persoane: persoana supusă controlului; autorul
sesizării; sau alte persoane afectate nemijlocit de actul de control. Totodată, alte
norme ce reglementează calitatea sa de participant la procedura respectivă și,
corespunzător, calitatea sa de terț în procesul de contencios administrativ, au fost
neglijate. Consideră că în contextul depunerii sesizării, dânsul este îndreptățit de a-
și apăra argumentele și în instanța de judecată la contestația persoanei supuse
controlului în vederea realizării dreptului de a nu admite eludarea de către acesta din
1
urmă a răspunderii legale, caz în care s-ar admite o situație abuzivă în nesoluționarea
sau soluționarea eronată a sesizării sale.
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel
Chișinău a adoptat încheierea contestată la 10 decembrie 2024, fiind notificată
recurenuluii la data de 12 decembrie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 107). Astfel, recursul depus la 26 decembrie
2024 este în termen.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,
în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ :
„recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis
încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic”
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a
încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 205 alin. (1) - (3) Codul administrativ:
„(1) La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în
proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.
(2) Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de
judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces.
Această prevedere se aplică, în special, cînd:
a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere
constatarea nulității acestuia;
b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere
constatarea nulității acestuia;
c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice
să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț;
d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice
să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai
o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane.
(3) Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei
autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită
încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces”.
Art. 17 din Codul administartiv:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce
atingere prin activitate administrativă”.
2
Art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
nr. 132/17.06.2016 :
„Autoritatea inițiază controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea
unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale
metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor”.
Art. 34 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
nr. 132/17.06.2016 :
„Dacă inspectorul de integritate constată că averea și interesele personale nu au fost
declarate în mod corespunzător sau că între averea dobândită în timpul deținerii mandatelor, a
funcției publice sau de demnitate publică și veniturile obținute și cheltuielile realizate în aceeași
perioadă există o diferență substanțială, acesta emite un act prin care constată încălcarea regimului
juridic al declarării averii și intereselor personale, aplică sancțiunea contravențională și alte măsuri
prevăzute de lege.
Art. 36 alin. (1) din aceeași lege:
„Actele de constatare menționate la art.34 alin.(1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel
Chișinău, în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana supusă controlului, de către
autorul sesizării sau de către alte persoane ale căror drepturi au fost afectate nemijlocit prin actul
de constatare.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din prevederile art. 205 Cod administrativ rezultă că pot fi atrase în proces
doar persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.
După cum denotă actele cauzei, obiectul acțiunii în speță constituie
anularea Actului de constatare nr.53/18 din 17 aprilie 2024, prin care s-a constatat
încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către dna
Angela Zaporojan, primar al s. Colonița, mun. Chișinău, exprimată prin includerea
unor date incomplete în declarațiile de avere și interese personale depuse pentru anii
2019- 2022. S-a constatat existența unei diferențe substanțiale între avere, venituri
și cheltuielile dnei Angela Zaporojan, primar al s. Colonița, mun. Chișinău, pentru
perioada 31.10.2019- 02.03.2023 și deținerea averii cu caracter nejustificat în
mărime totală de - 802.692,02 mdl (89,28 salarii medii pe economie).
Ținând cont de prevederile citate supra și conținutul actului administrativ
contestat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că din obiectul
litigiului nu se denotă că, drepturile lui Ghimp Dumitru ar putea fi afectate printr-o
eventuală hotărâre judecătorească, precum și faptul că în speță nu se atestă situația
obligării unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea
acestuia necesită încuviințarea lui Ghimp Dumitru. Or, nu au fost înaintată nicio
pretenție în raport cu acesta. Iar, în situația în care Ghimp Dumitru ar fi fost afectat
nemijlocit prin Actul de constatare nr.53/18 din 17.04.2024, art. 36 alin. (1) din
Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/17.06.2016, invocată
de recurent, îi oferă prerogativa de a-l contesta în instanța de contencios
administrativ.
3
În acest context, nu pot fi reținute argumentele recurentului cu referire la
art. 44 alin. (1) Cod administrativ și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132/2016, or
normele vizate prevăd participanții la procedura administrativă și nu participanții la
procesul judiciar, iar natura juridică a acestor proceduri este diferită, persoanele
implicate având scopuri și roluri diferite.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
la caz Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererea înaintată de Dumitru
Ghimpu privind antrenarea în proces în calitate de terț, întrucât argumentele invocate
de către solicitant nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ și
nu se atestă la caz, nici calitatea sa de terț obligatoriu, nici calitatea de terț facultativ.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului și menținerii încheierii
contestate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul cu art.243 alin.(1) lit. b) și alin.(2)
din Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Ghimp Dumitru, reprezentat de avocatul
Sorin Corceac, împotriva încheierii din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
4