3r-146/25 — Contestarea actului administrativ

La 17 mai 2024 Zaporojan Angela a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu acțiunea în contencios administrativ întreptată către Autoritatea Națională de Integritate, prin care a solicitat anularea Actului de constatare nr.53/18 din 17 aprilie 2024.

Prin cererea din 16 decembrie 2024 Onofrei Rodica, Milicenco Angela, Urâtu Daniela, Umaneț Mihail, Scurtu Viorica, Tofan Mariana, Foiu Constantin, Garama Veronica, Braghiș Vasile au solicitat atragerea sa în calitate de terți în prezenta cauză, invocând că în calitate de locuitori și consilieri ai satului Colonița aleși, ei apără interesele legitime ale comunității. În acest sens au indicat că la caz se urmărește crearea condițiilor favorabile pentru a se obține în proprietate la un preț derizoriu a unui teren de circa 5 ha situat în mun. Chișinău, s. Colonița, iar Zaporojan Angela, în calitatea sa de primar al satului Colonița, se opune acestui fapt prin metode legale din anul 2011 de când a venit în această funcție și în consecință, pe această cale poate fi prejudiciat bugetul local. Iar, în confirmarea celor expuse servește decizia CSJ din 17 aprilie 2024, la care ca răspuns, la aceeași dată a fost emis Actul de constatare nr. 53/18 de către ANI. Pentru susținerea acestor argumente, pentru apărarea drepturilor lor în calitate de locuitori ai satului Colonița și pentru a prezenta probe în vederea constatării ilegalității actului administrativ contestat, solicită participarea în calitate de terți la examinarea acestei cauze.

Prin încheierea din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea depusă de Onofrei Rodica, Milicenco Angela, Urâtu Daniela, Umaneț Mihail, Scurtu Viorica, Tofan Mariana, Foiu Constantin, Garama Veronica, Braghiș Vasile de atragere a lor în calitate de terți.

La 02 ianuarie 2025 Onofrei Rodica, Milicenco Angela, Scurtu Viorica, Tofan Mariana, Foiu Constantin, Garama Veronica, Braghiș Vasile au depus recurs împotriva încheierii din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea ei.

În motivarea recursului au invocat că la data de 15 decembrie 2024 a avut loc Adunarea Generală a locuitorilor satului Colonița, în cadrul căreia au aflat despre faptul că, în scopul realizării intereselor financiare personale, un grup de persoane, în mod repetat, prin intermediul Agenției Naționale de Integritate, încearcă înlăturarea din funcția legal deținută a Primarului satului Colonița, mun. Chișinău, Zaporojan Angela, care de la începutul activității sale din anul 2011, încearcă să se opună unor acțiuni ilegale, care ar afecta bugetul localității și drepturile lor de a beneficia de dezvoltarea acesteia. 1

Susțin că, interesul intervenției lor, în această cauză, este faptul că în calitate de locuitori ai satului Colonița, percep că pe această cale, prin înlăturarea din funcția de Primar al satului Colonița, mun. Chișinău, a lui Zaporojan Angela, se urmărește, crearea condițiilor favorabile pentru înstrăinarea la un preț derizoriu, a unui teren de circa 5 ha, situat în mun. Chișinău, sat. Colonița, iar pe această cale poate fi prejudiciat bugetul local, cu peste 30 000 000 lei, confirmare a celor expuse, servește chiar decizia Curții Supreme de Justiție din 17 aprilie 2024, care fiind adoptată în favoarea intereselor lor, în aceiași zi a urmat emiterea Actului de constatare Nr.53/18, de către Agenția Națională de Integritate.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 17 decembrie 2024. Astfel, recursul depus la 02 ianuarie 2025 este în termen.

Art. 242 din Codul administrativ : „recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 205 alin. (1) - (3) Codul administrativ: „(1) La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză. (2) Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. (3) Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces”. 2

Art. 17 din Codul administartiv: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”.

Art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/17.06.2016 : „Autoritatea inițiază controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor”.

Art. 34 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/17.06.2016 : „Dacă inspectorul de integritate constată că averea și interesele personale nu au fost declarate în mod corespunzător sau că între averea dobândită în timpul deținerii mandatelor, a funcției publice sau de demnitate publică și veniturile obținute și cheltuielile realizate în aceeași perioadă există o diferență substanțială, acesta emite un act prin care constată încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, aplică sancțiunea contravențională și alte măsuri prevăzute de lege.

Art. 36 alin. (1) din aceeași lege: „Actele de constatare menționate la art.34 alin.(1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana supusă controlului, de către autorul sesizării sau de către alte persoane ale căror drepturi au fost afectate nemijlocit prin actul de constatare.

Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, completul Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererea înaintată de Onofrei Rodica, Milicenco Angela, Scurtu Viorica, Tofan Mariana, Foiu Constantin, Garama Veronica, Braghiș Vasile cu privire la atragerea în proces, în calitate de persoane terțe, or, argumentele invocate de aceștia nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ, deoarece transpunerea normei legale din Codul administrativ, ce prevede instituția atragerii în proces a terților, nu poate fi apreciată ca argumentare logico-juridică a solicitării formulate. Instanța de recurs notează că, fiecare participant are obligația de a-și argumenta solicitările înaintate în fața instanței și să le probeze.

După cum denotă actele cauzei, obiectul acțiunii în speță constituie anularea Actului de constatare nr.53/18 din 17 aprilie 2024, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Angela Zaporojan, primar al s. Colonița, mun. Chișinău, exprimată prin includerea unor date incomplete în declarațiile de avere și interese personale depuse pentru anii 2019- 2022. S-a constatat existența unei diferențe substanțiale între avere, veniturile și cheltuielile Angelei Zaporojan, primar al s. Colonița, mun. Chișinău, pentru perioada 31.10.2019- 02.03.2023 și deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime totală de - 802.692,02 mdl (89,28 salarii medii pe economie). 3

Ținând cont de prevederile citate supra și conținutul actului administrativ contestat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că din obiectul litigiului nu se denotă că, drepturile solicitanților Onofrei Rodica, Milicenco Angela, Scurtu Viorica, Tofan Mariana, Foiu Constantin, Garama Veronica, Braghiș Vasile, ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească, precum și faptul că în speță nu se atestă situația obligării unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea lui Onofrei Rodica, Milicenco Angela, Scurtu Viorica, Tofan Mariana, Foiu Constantin, Garama Veronica, Braghiș Vasile. Or, nu au fost înaintată nicio pretenție în raport cu aceștia. Iar, în situația în care Onofrei Rodica, Milicenco Angela, Scurtu Viorica, Tofan Mariana, Foiu Constantin, Garama Veronica, Braghiș Vasile ar fi fost afectați nemijlocit prin Actul de constatare nr.53/18 din 17.04.2024, art. 36 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/17.06.2016, le oferă prerogativa de a-l contesta în instanța de contencios administrativ.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererea înaintată de Onofrei Rodica, Milicenco Angela, Scurtu Viorica, Tofan Mariana, Foiu Constantin, Garama Veronica, Braghiș Vasile privind antrenarea în proces în calitate de terț, întrucât argumentele invocate de către solicitanți nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ și nu se atestă la caz, nici calitatea sa de terț obligatoriu, nici calitatea de terț facultativ.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea Curții de Apel Chișinpu este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului și menținerii încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul cu art.243 alin.(1) lit. b) și alin.(2) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Onofrei Rodica, Milicenco Angela, Scurtu Viorica, Tofan Mariana, Foiu Constantin, Garama Veronica, Braghiș Vasile împotriva încheierii din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Diana Stănilă 4