3r-211/26 — Contestarea actului administrativ

La 18 iunie 2025 G.Ț. „Panteleiciuc Maria Vlad” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice privind contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 decembrie 2025, s-a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul G.Ț. „Panteleiciuc Maria Vlad” împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea deciziei de refuz din 22 mai 2025 (dosar nr. 1024604004861) și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind înregistrarea modificărilor în Registrul de stat al gospodăriilor țărănești (de fermier).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 23 iunie 2026, Ungurean Victor și Ungurean Galina, au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 decembrie 2025.

Prin încheierea din 24 iunie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibilă cererea de apel depusă de Ungurean Victor și Ungurean Galina împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 decembrie 2025, adoptată în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de către G.Ț. „Panteleiciuc Maria Vlad” împotriva Agenției Servicii Publice privind contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, pe motiv că este depus de o persoană neîmputernicită.

Împotriva încheierii instanței de apel au depus recurs Ungurean Victor şi Ungurean Galina, prin care au solicitat admiterea recursului, aplicarea directă a articolului 6 şi 13 din Convenţie, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri prin care să fie restituită cauza spre rejudecare în ordine de apel.

În motivarea recursului Ungurean Victor şi Ungurean Galina, au indicat că încheierea Curții de Apel Centru din 24 iunie 2026, le afectează dreptul de acces la instanță, dreptul la apărare și dreptul la un remediu efectiv, garantate de art. 6 și art. 13 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Recurenții au susținut că neatragerea lor în proces în calitate de participanți nu le este imputabilă, întrucât instanța de fond era obligată să soluționeze problema intervenirii în proces a persoanelor ale căror drepturi și 1 interese legitime puteau fi afectate prin hotărârea ce urma să fie pronunțată. Or, potrivit art. 205 din Codul administrativ, instanța poate atrage din oficiu în proces persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății, iar atunci când un terț participă la raportul juridic litigios în asemenea mod încât hotărârea urmează să intervină direct în drepturile acestuia, persoana respectivă trebuie atrasă în proces.

Au susținut că instanța de fond a omis în mod nejustificat să-i atragă în proces, deși numele acestora figurau în materialele cauzei în calitate de membri ai Gospodăriei Țărănești „Panteleiciuc Maria Vlad”, iar litigiul privea inclusiv calitatea lor de beneficiari efectivi ai gospodăriei. Recurenții au invocat că, nefiind atrași și nefiind informați despre examinarea cauzei, au fost lipsiți de posibilitatea de a participa efectiv la proces, de a fi audiați, de a prezenta probe și explicații și de a-și formula apărările cu privire la circumstanțele care le afectau în mod direct drepturile și interesele legitime.

Consideră recurenții că declararea apelului ca inadmisibil pe motiv că nu aveau calitatea de participanți la proces este eronată, întrucât lipsa acestei calități a fost determinată de omisiunea instanței de fond, și nu de conduita recurenților. Or, apelul constituia calea prin care puteau solicita verificarea legalității și temeiniciei hotărârii care le afecta direct drepturile și interesele, precum și remedierea încălcării procedurale produse în prima instanță.

Cu referire la prevederile art. 6 § 1 și art. 13 din Convenție și au susținut că, prin neatragerea lor în proces, instanța de fond le-a încălcat dreptul la un proces echitabil, precum și că nu le-a fost asigurat un remediu efectiv în fața unei instanțe naționale.

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe şi ale instanţei de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, prevede că: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul. (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, reglementează că: 2 „Instanţa de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special cînd: c) apelul este depus de o persoană neîmputernicită.”

În conformitate cu art. 203 din Codul administrativ: ,, Participanţi la proces sînt: a) părţile; b) persoanele atrase în proces de instanţa de judecată; c) alţi subiecţi investiţi de lege cu drept de sesizare.”

Conform art. 204 din Codul administrativ: „Părţi în procedura de contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice şi autorităţile publice în sensul art.7.„

Ungurean Victor și Ungurean Galina, au depus recursul la data de 13 august 2026 (f.d.71-78). Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recurenții, s-au conformat prevederilor legale și au respectat termenul instituit de legiuitor, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cu referire la situația din speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la originea cauzei se află revendicările formulate de către G.Ț. „Panteleiciuc Maria Vlad” împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea deciziei de refuz din 22 mai 2025 (dosar nr. 1024604004861) și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind înregistrarea modificărilor în Registrul de stat al gospodăriilor țărănești (de fermier).

Prin hotărârea din 01 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul G.Ț. „Panteleiciuc Maria Vlad” împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea deciziei de refuz din 22 mai 2025 (dosar nr. 1024604004861) și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind înregistrarea modificărilor în Registrul de stat al gospodăriilor țărănești (de fermier). 3

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 23 iunie 2026, Ungurean Victor și Ungurean Galina, au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 decembrie 2025.

Prin încheierea din 24 iunie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibilă cererea de apel depusă de Ungurean Victor și Ungurean Galina împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 decembrie 2025, adoptată în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de către G.Ț. „Panteleiciuc Maria Vlad” împotriva Agenției Servicii Publice privind contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, pe motiv că este depus de o persoană neîmputernicită.

Împotriva încheierii instanței de apel au depus recurs Ungurean Victor şi Ungurean Galina, prin care au solicitat admiterea recursului, aplicarea directă a articolului 6 şi 13 din Convenţie, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri prin care să fie restituită cauza spre rejudecare în ordine de apel.

Completul de judecată reține că, potrivit art. 203 din Codul administrativ, participanți la proces sunt părțile, persoanele atrase în proces de instanța de judecată, precum și alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.

Totodată, conform art. 205 alin. (2) din Codul administrativ, persoana terță care participă la raportul juridic litigios în asemenea mod încât hotărârea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile sale urmează a fi atrasă în proces.

În speță, din materialele cauzei rezultă că Ungurean Victor și Ungurean Galina nu au avut calitatea de părți în acțiunea în contencios administrativ inițiată de G.Ț. „Panteleiciuc Maria Vlad” împotriva Agenției Servicii Publice și nici nu au fost atrași în proces în calitate de persoane terțe, în condițiile art. 205 din Codul administrativ.

Respectiv, la momentul declarării apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 01 decembrie 2025, Ungurean Victor și Ungurean Galina nu dețineau calitatea procesuală de participanți la procesul în care a fost pronunțată hotărârea contestată.

În acest context, Completul de judecată reține că, în conformitate cu art. 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel verifică din oficiu admisibilitatea apelului, iar potrivit alin. (2) lit. c) al aceluiași articol, apelul se declară inadmisibil, în special, atunci când este depus de o persoană neîmputernicită.

Astfel, instanța de apel, constatând lipsa calității procesuale a persoanelor care au declarat apelul, a procedat în conformitate cu prevederile legale aplicabile și a declarat apelul inadmisibil.

Referitor la invocarea prevederilor art. 6 § 1 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Completul de judecată reține că aceste dispoziții garantează accesul efectiv la o instanță și existența unui remediu 4 efectiv, însă exercitarea drepturilor procesuale urmează a fi realizată în cadrul condițiilor și procedurilor stabilite de legislația națională.

Dreptul de acces la instanță nu are caracter absolut, putând fi supus unor condiții de exercitare stabilite de lege, cu condiția ca acestea să urmărească un scop legitim și să nu restrângă accesul la instanță într-o asemenea manieră sau măsură încât esența acestui drept să fie afectată.

În prezenta cauză, declararea inadmisibilă a apelului nu a fost întemeiată pe aprecierea temeiniciei hotărârii primei instanțe și nici pe examinarea fondului pretențiilor recurenților, ci pe constatarea lipsei calității procesuale necesare pentru exercitarea căii de atac în cauza respectivă, în condițiile art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Codul administrativ.

Prin urmare, argumentele recurenților referitoare la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la un remediu efectiv nu sunt de natură să conducă la concluzia nelegalității încheierii instanței de apel, întrucât acestea nu înlătură constatările privind lipsa calității procesuale a apelanților și aplicabilitatea dispozițiilor art. 236 din Codul administrativ.

În astfel de circumstanţe, Completul de judecatăp respinge argumentele formulate în recurs, deoarece aceastea sunt doar declarative şi lipsite de suport legal.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 24 iunie 2026 a Curții de Apel Centru este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

Din aceste considerente, în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de Ungurean Victor şi Ungurean Galina, și menține încheierea din 24 iunie 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 5