3ra-551/23 — anularea actului administrativ defavorbail, obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

La 04 iunie 2018, SRL „Gergef-Agro” s-a adresat în judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură, terț Gospodăria Țărănească „Berezan Dmitri Vasili” cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

În motivarea acțiunii reclamata a indicat că la 31 octombrie 2017 a depus cererea nr.XXXXX, prin care a solicitat acordarea sprijinului financiar în formă de subvenții în mărime de 310567 de lei pentru defrișarea plantațiilor pe suprafața de XXXXX ha. Dat fiind faptul că în temeiul Actului de inspecție au fost constatate iregularități, conform procesului-verbal nr.XXXXX din 12 februarie 2018 dosarul de subvenționare nr.XXXXX a fost declarat neeligibil. Drept temei de refuz a servit faptul că în anul 2016 o parte din masivul XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate GȚ „Berezan Dmitri Vasili”, deja a fost subvenționat.

Reclamanta a susținut că potrivit pct.156 din Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în cazul în care, în procesul de examinare a dosarelor au fost stabilite unele neclarități în documentele justificate ce stau la baza calculelor subvenției, subdiviziunea responsabilă, în baza unei notificări expediate prin scrisoare recomandată solicită din oficiu prezentarea, în termen de 10 zile, a documentelor suplimentare explicative. Iar, dispozițiile pct.157 din același Regulament statuează că, notificarea și actele prezentate suplimentare de către solicitantul de subvenții se anexează la dosar printr-un borderou al documentelor anexate la dosar.

Din dispozițiile pct.158 din Regulament rezultă că neprezentarea documentelor suplimentare în termenele stabilite la pct.157, poate duce la respingerea parțială sau totală a sumei solicitate în cadrul procedurii de calcul.

Reținând normele citate, reclamanta a precizat că o astfel de notificare nu i-a fost expediată, prin urmare nu pot fi aplicate prevederile pct.146 din Regulament, deoarece nu a cunoscut că o parte din plantații arendate deja au fost subvenționate. 1

În viziunea reclamantei actele contestate contravin prevederilor pct.156-158 din Regulament, or, autoritatea publică emitentă putea să respingă parțial solicitarea în temeiul pct.157, dar nu integral.

În contextul enunțat, SRL „Gergef-Agro” a solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat, să fie considerat ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură în satisfacerea cererii privind anularea procesului-verbal nr.XXXXX din 12 februarie 2018 și Actului de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018, anularea procesului-verbal nr.XXXXX din 12 februarie 2018 și a Actului de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018 ca fiind ilegale în fond, emise contrar legii în partea refuzului de a subvenționa înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale, inclusiv a plantațiilor viticole pe suprafața de XXXXX ha, obligarea Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură să elibereze subvenții pentru plantațiile viticole pe suprafața de XXXXX ha pentru defrișare, amplasate pe terenurile cu nr. cadastrale: XXXXXXX.

Pe parcursul examinării cauzei, SRL „Gergef-Agro” a depus cerere de modificare a cerințelor acțiunii, solicitând să fie considerat ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură în satisfacerea cererii privind anularea procesului-verbal nr.XXXXX din 12 februarie 2018 și Actului de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018; anularea procesului-verbal nr.XXXXX din 12 februarie 2018 și a Actului de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018 ca fiind ilegale în fond, emise contrar legii; obligarea Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură să elibereze subvenții pentru defrișarea plantațiilor multianuale și viticole pe suprafața de XXXXX ha amplasate pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX…-XXXXX…, în sumă de 310567 de lei; atragerea în proces în calitate de copârâtă GȚ „Berezan Dmitrii Vasili”; anularea Actului de casare a plantației viticole din 10 mai 2016 despre care a aflat din Actul de constatare nr. XXX din 15 martie 20018 al AIPA în partea inspectării plantațiilor viticole cu nr. cadastrale XXXXX…, …XXX, ….XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX cu suprafața totală de XXXX ha și a Actului de defrișare a plantației viticole din 12 septembrie 2016 în partea defrișării a plantațiilor cu nr. cadastrale XXXXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX cu suprafața totală de XXXXX ha efectuate de Comisia în persoana inginerului cadastral XXXXX, consilierul Primăriei satului Dezghingea, r-nul Comrat, XXXXX și administratorul GȚ „Berzan Dmitri Vasili”, Berzan Dmitri, sigilate cu ștampila Primăriei satului Dezghingea, r-nul Comrat; constatarea faptului că plantațiile viticole cu nr.cadastrale XXXXX, ...XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, cu suprafața totală de XXXXX ha au fost defrișate de către SRL „Gergef-Agro” (f.d.93-94, 137-139, 141, vol.I).

În susținerea acțiunii modificate, SRL „Gergef-Agro” a indicat că nu a cunoscut că anterior GȚ „Berzan Dmitri Vasili” a beneficiat de subvenții pe plantațiile cu nr.cadastrale: XXXXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, 2 …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX cu suprafața totală de XXXXX ha, care au fost defrișate de SRL „Gergef-Agro”, în perioada 02 octombrie 2017 – 27 octombrie 2017, aceste terenuri i-au fost date în arendă în temeiul contractului de arendă din 30 septembrie 2016.

De asemenea, a reținut reclamanta că din Actul de constatare nr. XXX din 15 martie 2018 al AIPA a aflat că în privința GȚ „Berzan Dmitri Vasili” a fost înaintată o sesizare privind rambursarea benevolă a subvenției acordate pentru numele cadastrale, date în arendă SRL „Gergef-Agro” cu suprafața de XXXXX ha, în sumă de 19690 de lei ca primite ilegal.

În acest scop a fost întocmit acordul de rambursare benevol a sprijinului financiar din 21 aprilie 2018 și tot în aceiași zi (21 aprilie 2018) suma de 19690 de lei a fost rambursată în bugetul de stat, ceea ce confirmă prin extrasul din conturile curente al AIPA.

Reclamanta a precizat că în procesul examinării cererii de acordare a subvențiilor de către AIPA, nu au fost stabilite circumstanțe ce ar demonstra vina sa în faptul că pe terenurile defrișate de către SRL „Gergef-Agro”, neîntemeiat și ilegal deja au fost alocate subvențiile GȚ „Berzan Dmitri Vasili”, din care motiv la caz, sunt aplicabile prevederile art.602-603 din Codul civil, care exclud culpa sa.

La 11 septembrie 2021, SRL „Gergef-Agro”, reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu a depus cerere, prin care a solicitat atragerea în proces în calitate de copârâți, Primăria satului Dezghingea, r-nul Comrat și a funcționarilor publici, XXXXXX (f.d.213, vol.I).

La 24 noiembrie 2021, SRL „Gergef-Agro”, reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu a mai depus cerere de modificare a pretențiilor din acțiune, solicitând să fie considerate ca fiind ilegale și neîntemeiate refuzul AIPA în satisfacerea cererii privind anularea procesului-verbal nr.XXXXX din 12 februarie 2018 și Actul de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018; emiterea unei hotărâri judecătorești prin care să fie anulat procesul-verbal nr.XXXXX din 12 februarie 2018 al AIPA și a Actului de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018 ca ilegale în fond, adoptate contrar legii; obligarea AIPA să examineze cererea SRL „Gergef-Agro” privind eliberarea subvenției pentru defrișarea plantațiilor multianuale și viticole pe suprafața de XXXXX ha, amplasate pe terenurile cu nr. cadastrale: XXXXX…; XXXXX…, în sumă de 310567 de lei. Totodată, reclamanta a indicat că renunță la pretenția prin care a solicitat nulitatea actului de casare a plantației viticole din 10 mai 2016 întocmit de Comisia în componența: XXXXX, aprobat de GȚ „Berezan Dmitrii Vasilii”; constatarea dreptului că plantațiile viticole cu nr. cadastral XXXXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, cu suprafața de XXXXX ha, au fost defrișate de SRL „Gergef-Agro”; atragerea în proces în calitate de copârâți Primăria satului Dezghingea, r-nul Comrat și a 3 funcționarilor publici, XXXXX, cu încetarea procesului pe aceste capete de cereri (f.d.215-217, 226-227, vol.I).

Prin hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Gergef-Agro”.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, a motivat soluția de respingere, prin faptul că actele contestate sunt perfect legale și că nu există temeiuri pentru anularea acestora.

Instanța de fond a remarcat că la 16 septembrie 2016, GȚ „Berezan Dmitri Vasili” a solicitat sprijin financiar pentru defrișarea plantației viticole cu suprafața de XXXXX ha în mărime de 633964 lei, dosar de subvenționare nr.XXXXX (f.d.32).

Potrivit actului de casare a plantației viticole (f.d.31) se constată că GȚ „Berezan Dmitri Vasili” a beneficiat de subvenționare pentru defrișarea plantației viticole inclusiv și pentru terenurile cu numerele cadastrale: XXXXXX, aflate în proprietate ultimului.

Prima instanță a dedus că la caz se constată cu certitudine că o parte din terenurile înaintate spre subvenționare din masivul XXXXX, au fost subvenționate ca fiind defrișate încă în anul 2016 de către GȚ „Berezan Dmitri Vasili”, conform dosarului de subvenționare nr.XXXXX.

La acest aspect, prima instanță a concluzionat că SRL „Gergef- Agro” a indicat în dosarul de subvenționare informații neveridice.

Afară de aceasta s-a constatat că SRL „Gergef-Agro” a întocmit o declarație pe propria răspundere în care a declarat că toate informațiile din cererea de acordarea a sprijinului financiar, precum și documentele anexate la dosarul de subvenționare, sunt veridice. 4

Mai mult ca atât, dosarul de subvenționare se întocmește de către solicitant, astfel, în speță se atestă culpa reclamantului în indicarea informațiilor neveridice în dosarul de subvenționare nr.XXXXX.

La caz, se constată că SRL „Gergef-Agro” în dosarul de subvenționare nr.XXXXX a indicat informații neveridice, care fac imposibilă achitarea mijloacelor financiare solicitate. Prin urmare, acțiunile relatate sunt mai mult decât suficiente și confirmă un impediment în acordarea sprijinului financiar.

Din aceste considerente, și având în vedere că cu certitudine că s-a stabilit că activitatea administrativă contestată a fost realizată cu respectarea legislației în vigoare, iar soluția contestată este justificată de circumstanțele de fapt și de drept al cauzei, și lipsesc temeiuri de anulare, prima instanță a concluzionat de a respinge acțiunea înaintată de SRL „Gergef-Agro” ca neîntemeiată

Hotărârea integrală a fost expediată la 09 martie 2022, recepționată la 13 aprilie 2022, iar apelul motivat a fost depus la 03 mai 2022. Astfel, exercitarea căii de atac a fost efectuată în interiorul termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ.

Pentru a respinge acțiunea, instanța de apel a reținut că potrivit art.11 din Legea nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, toți solicitanții/beneficiarii de subvenții sunt obligați să-și asume responsabilitatea drept condiție obligatorie pentru obținerea și menținerea subvenției. Pentru prezentarea datelor false, denaturate, neveridice, cererile solicitanților de subvenții se declară neeligibile, iar solicitantul de subvenție se introduce în Lista de interdicție a beneficiarilor de subvenții, gestionată de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, conform procedurii stabilite de Guvern. 5

Instanța de apel a remarcat că în conformitate cu prevederile pct.132, subpct.1) din Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 455/2017, la 05 februarie 2018 a fost efectuat verificarea pe teren a obiectului investiției pentru care s-a solicitat sprijin financiar. Iar, ca urmare a fost întocmit actul de inspecție nr.XXXXX, prin care s-a constatat: „XXXXXXX”.

Instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe de respingere a acțiunii, motivând că informațiile conținute în documentele anexate la cererea de solicitare a subvenției nu corespundeau realității, iar SRL „Gergef- Agro” în mod intenționat și cu rea-credință a prezentat date neveridice la materialele dosarului de subvenționare nr.XXXXX.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 februarie 2023 și a notificat dispozitivul participanților la proces prin poștă electronică la 02 februarie 2023, recursul nemotivat fiind depus prin oficiul poștal la 04 martie 2023. Totodată, decizia motivată a fost notificată la 27 aprilie 2023, iar motivarea recursului a fost depusă la 21 mai 2023. În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus în interiorul termenilor legali prevăzuți la art.245 din Codul administrativ. 6

Potrivit art.246 alin.(1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023) a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art.XI alin.(3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art.195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la examinarea admisibilității recursului va aplica prevederile Codului administrativ în redacția legii în vigoare la data declarării recursului

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, dar urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție retine că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data declarării recursului - 04 martie 2023). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile, pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), 8 pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, pct.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Gergef-Agro”.

Din aceste motive, în conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Gergef-Agro”, reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9