3ra-551/23 — anularea actului administrativ defavorbail, obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ defavorbail, obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului, dezacordul recurentului cu decizia contestata nu constituie temei de casare a actului judecatoresc.
3ra-551/23 — anularea actului administrativ defavorbail, obligarea emiterii actului administrativ favorabil. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere
Limitată „Gergef-Agro”, reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de SRL „Gergef-Agro” împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru
Agricultură, terț Gospodăria Țărănească „Berezan Dmitri Vasili” cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Gergef-
Agro” și menținută hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani,
(Dosarul nr. 3ra-551/23
NR. PIGD 2-18161488-01-3ra-25052023)
Recursul depus până la 01 septembrie 2023. Temeiurile inadmisibilității
recursului. Nu s-a constatat încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casarea a actului
judecătoresc.
Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: (jud. A. Paniș)
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
05 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de SRL
„Gergef-Agro”, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Diana Stănilă
Ion Malanciuc Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 iunie 2018, SRL „Gergef-Agro” s-a adresat în judecată cu
acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției de Intervenții și Plăți
pentru Agricultură, terț Gospodăria Țărănească „Berezan Dmitri Vasili” cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
emiterii actului administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii reclamata a indicat că la 31 octombrie 2017 a
depus cererea nr.XXXXX, prin care a solicitat acordarea sprijinului financiar în
formă de subvenții în mărime de 310567 de lei pentru defrișarea plantațiilor pe
suprafața de XXXXX ha. Dat fiind faptul că în temeiul Actului de inspecție au
fost constatate iregularități, conform procesului-verbal nr.XXXXX din 12
februarie 2018 dosarul de subvenționare nr.XXXXX a fost declarat neeligibil.
Drept temei de refuz a servit faptul că în anul 2016 o parte din masivul XXXXX,
ce aparține cu drept de proprietate GȚ „Berezan Dmitri Vasili”, deja a fost
subvenționat.
Reclamanta a susținut că potrivit pct.156 din Regulamentul privind
condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de
Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în cazul în care, în procesul de
examinare a dosarelor au fost stabilite unele neclarități în documentele justificate
ce stau la baza calculelor subvenției, subdiviziunea responsabilă, în baza unei
notificări expediate prin scrisoare recomandată solicită din oficiu prezentarea, în
termen de 10 zile, a documentelor suplimentare explicative. Iar, dispozițiile
pct.157 din același Regulament statuează că, notificarea și actele prezentate
suplimentare de către solicitantul de subvenții se anexează la dosar printr-un
borderou al documentelor anexate la dosar.
Din dispozițiile pct.158 din Regulament rezultă că neprezentarea
documentelor suplimentare în termenele stabilite la pct.157, poate duce la
respingerea parțială sau totală a sumei solicitate în cadrul procedurii de calcul.
Reținând normele citate, reclamanta a precizat că o astfel de
notificare nu i-a fost expediată, prin urmare nu pot fi aplicate prevederile pct.146
din Regulament, deoarece nu a cunoscut că o parte din plantații arendate deja au
fost subvenționate.
1
În viziunea reclamantei actele contestate contravin prevederilor
pct.156-158 din Regulament, or, autoritatea publică emitentă putea să respingă
parțial solicitarea în temeiul pct.157, dar nu integral.
În contextul enunțat, SRL „Gergef-Agro” a solicitat admiterea
acțiunii în sensul formulat, să fie considerat ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul
Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură în satisfacerea cererii privind
anularea procesului-verbal nr.XXXXX din 12 februarie 2018 și Actului de
inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018, anularea procesului-verbal nr.XXXXX
din 12 februarie 2018 și a Actului de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018
ca fiind ilegale în fond, emise contrar legii în partea refuzului de a subvenționa
înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale, inclusiv a
plantațiilor viticole pe suprafața de XXXXX ha, obligarea Agenției de Intervenții
și Plăți pentru Agricultură să elibereze subvenții pentru plantațiile viticole pe
suprafața de XXXXX ha pentru defrișare, amplasate pe terenurile cu nr.
cadastrale: XXXXXXX.
Pe parcursul examinării cauzei, SRL „Gergef-Agro” a depus cerere
de modificare a cerințelor acțiunii, solicitând să fie considerat ca fiind ilegal și
neîntemeiat refuzul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură în
satisfacerea cererii privind anularea procesului-verbal nr.XXXXX din 12
februarie 2018 și Actului de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018; anularea
procesului-verbal nr.XXXXX din 12 februarie 2018 și a Actului de inspecție
nr.XXXXX din 12 februarie 2018 ca fiind ilegale în fond, emise contrar legii;
obligarea Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură să elibereze
subvenții pentru defrișarea plantațiilor multianuale și viticole pe suprafața de
XXXXX ha amplasate pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX…-XXXXX…, în
sumă de 310567 de lei; atragerea în proces în calitate de copârâtă GȚ „Berezan
Dmitrii Vasili”; anularea Actului de casare a plantației viticole din 10 mai 2016
despre care a aflat din Actul de constatare nr. XXX din 15 martie 20018 al AIPA
în partea inspectării plantațiilor viticole cu nr. cadastrale XXXXX…, …XXX,
….XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX cu
suprafața totală de XXXX ha și a Actului de defrișare a plantației viticole din 12
septembrie 2016 în partea defrișării a plantațiilor cu nr. cadastrale XXXXX,
…XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX
cu suprafața totală de XXXXX ha efectuate de Comisia în persoana inginerului
cadastral XXXXX, consilierul Primăriei satului Dezghingea, r-nul Comrat,
XXXXX și administratorul GȚ „Berzan Dmitri Vasili”, Berzan Dmitri, sigilate cu
ștampila Primăriei satului Dezghingea, r-nul Comrat; constatarea faptului că
plantațiile viticole cu nr.cadastrale XXXXX, ...XXX, …XXX, …XXX, …XXX,
…XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, cu suprafața totală de XXXXX
ha au fost defrișate de către SRL „Gergef-Agro” (f.d.93-94, 137-139, 141, vol.I).
În susținerea acțiunii modificate, SRL „Gergef-Agro” a indicat că
nu a cunoscut că anterior GȚ „Berzan Dmitri Vasili” a beneficiat de subvenții pe
plantațiile cu nr.cadastrale: XXXXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX,
2
…XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX cu suprafața totală de XXXXX ha, care au
fost defrișate de SRL „Gergef-Agro”, în perioada 02 octombrie 2017 – 27
octombrie 2017, aceste terenuri i-au fost date în arendă în temeiul contractului
de arendă din 30 septembrie 2016.
De asemenea, a reținut reclamanta că din Actul de constatare nr.
XXX din 15 martie 2018 al AIPA a aflat că în privința GȚ „Berzan Dmitri Vasili”
a fost înaintată o sesizare privind rambursarea benevolă a subvenției acordate
pentru numele cadastrale, date în arendă SRL „Gergef-Agro” cu suprafața de
XXXXX ha, în sumă de 19690 de lei ca primite ilegal.
În acest scop a fost întocmit acordul de rambursare benevol a
sprijinului financiar din 21 aprilie 2018 și tot în aceiași zi (21 aprilie 2018) suma
de 19690 de lei a fost rambursată în bugetul de stat, ceea ce confirmă prin
extrasul din conturile curente al AIPA.
Reclamanta a precizat că în procesul examinării cererii de acordare
a subvențiilor de către AIPA, nu au fost stabilite circumstanțe ce ar demonstra
vina sa în faptul că pe terenurile defrișate de către SRL „Gergef-Agro”,
neîntemeiat și ilegal deja au fost alocate subvențiile GȚ „Berzan Dmitri Vasili”,
din care motiv la caz, sunt aplicabile prevederile art.602-603 din Codul civil,
care exclud culpa sa.
La 11 septembrie 2021, SRL „Gergef-Agro”, reprezentată de
avocatul Isiumbeli Valeriu a depus cerere, prin care a solicitat atragerea în proces
în calitate de copârâți, Primăria satului Dezghingea, r-nul Comrat și a
funcționarilor publici, XXXXXX (f.d.213, vol.I).
La 24 noiembrie 2021, SRL „Gergef-Agro”, reprezentată de
avocatul Isiumbeli Valeriu a mai depus cerere de modificare a pretențiilor din
acțiune, solicitând să fie considerate ca fiind ilegale și neîntemeiate refuzul
AIPA în satisfacerea cererii privind anularea procesului-verbal nr.XXXXX din 12
februarie 2018 și Actul de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie 2018; emiterea
unei hotărâri judecătorești prin care să fie anulat procesul-verbal nr.XXXXX din
12 februarie 2018 al AIPA și a Actului de inspecție nr.XXXXX din 12 februarie
2018 ca ilegale în fond, adoptate contrar legii; obligarea AIPA să examineze
cererea SRL „Gergef-Agro” privind eliberarea subvenției pentru defrișarea
plantațiilor multianuale și viticole pe suprafața de XXXXX ha, amplasate pe
terenurile cu nr. cadastrale: XXXXX…; XXXXX…, în sumă de 310567 de lei.
Totodată, reclamanta a indicat că renunță la pretenția prin care a solicitat
nulitatea actului de casare a plantației viticole din 10 mai 2016 întocmit de
Comisia în componența: XXXXX, aprobat de GȚ „Berezan Dmitrii Vasilii”;
constatarea dreptului că plantațiile viticole cu nr. cadastral XXXXX, …XXX,
…XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, cu
suprafața de XXXXX ha, au fost defrișate de SRL „Gergef-Agro”; atragerea în
proces în calitate de copârâți Primăria satului Dezghingea, r-nul Comrat și a
3
funcționarilor publici, XXXXX, cu încetarea procesului pe aceste capete de
cereri (f.d.215-217, 226-227, vol.I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani s-a încetat procesul civil, intentat la acțiunea de contencios
administrativ depusă de SRL „Gergef-Agro” împotriva Agenției de Intervenții
și Plăți pentru Agricultură, în partea capetelor de cerere privind nulitatea actului
de casare a plantației viticole din 10 mai 2016 precum și cerința privind
constatarea faptului că plantațiile viticole cu nr. cadastrale XXXXX, …XXX,
…XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, …XXX, cu
suprafața totală de XXXXX ha au fost defrișate de către SRL „Gergef-Agro”
(f.d.228, 230-232, vol.I).
Prin hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios
administrativ depusă de SRL „Gergef-Agro”.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, fiind învestită cu judecarea
cauzei în prima instanță, a motivat soluția de respingere, prin faptul că actele
contestate sunt perfect legale și că nu există temeiuri pentru anularea acestora.
Instanța de fond a remarcat că la 16 septembrie 2016, GȚ „Berezan
Dmitri Vasili” a solicitat sprijin financiar pentru defrișarea plantației viticole cu
suprafața de XXXXX ha în mărime de 633964 lei, dosar de subvenționare
nr.XXXXX (f.d.32).
Potrivit actului de casare a plantației viticole (f.d.31) se constată că
GȚ „Berezan Dmitri Vasili” a beneficiat de subvenționare pentru defrișarea
plantației viticole inclusiv și pentru terenurile cu numerele cadastrale: XXXXXX,
aflate în proprietate ultimului.
Prima instanță a dedus că la caz se constată cu certitudine că o parte
din terenurile înaintate spre subvenționare din masivul XXXXX, au fost
subvenționate ca fiind defrișate încă în anul 2016 de către GȚ „Berezan Dmitri
Vasili”, conform dosarului de subvenționare nr.XXXXX.
La acest aspect, prima instanță a concluzionat că SRL „Gergef-
Agro” a indicat în dosarul de subvenționare informații neveridice.
Afară de aceasta s-a constatat că SRL „Gergef-Agro” a întocmit o
declarație pe propria răspundere în care a declarat că toate informațiile din
cererea de acordarea a sprijinului financiar, precum și documentele anexate la
dosarul de subvenționare, sunt veridice.
4
Mai mult ca atât, dosarul de subvenționare se întocmește de către
solicitant, astfel, în speță se atestă culpa reclamantului în indicarea informațiilor
neveridice în dosarul de subvenționare nr.XXXXX.
La caz, se constată că SRL „Gergef-Agro” în dosarul de
subvenționare nr.XXXXX a indicat informații neveridice, care fac imposibilă
achitarea mijloacelor financiare solicitate. Prin urmare, acțiunile relatate sunt
mai mult decât suficiente și confirmă un impediment în acordarea sprijinului
financiar.
Din aceste considerente, și având în vedere că cu certitudine că s-a
stabilit că activitatea administrativă contestată a fost realizată cu respectarea
legislației în vigoare, iar soluția contestată este justificată de circumstanțele de
fapt și de drept al cauzei, și lipsesc temeiuri de anulare, prima instanță a
concluzionat de a respinge acțiunea înaintată de SRL „Gergef-Agro” ca
neîntemeiată
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, SRL
„Gergef-Agro”, reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu a declarat apel
nemotivat împotriva hotărârii instanței primei instanțe, iar la 03 mai 2022 a
prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a
hotărârii din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu
emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii (f.d.1-3, 26-28, vol.II).
Hotărârea integrală a fost expediată la 09 martie 2022, recepționată
la 13 aprilie 2022, iar apelul motivat a fost depus la 03 mai 2022. Astfel,
exercitarea căii de atac a fost efectuată în interiorul termenului prevăzut de
art.232 din Codul administrativ.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de SRL „Gergef-Agro” și menținută hotărârea din 17
decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Pentru a respinge acțiunea, instanța de apel a reținut că potrivit
art.11 din Legea nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în
dezvoltarea agriculturii și mediului rural, toți solicitanții/beneficiarii de
subvenții sunt obligați să-și asume responsabilitatea drept condiție obligatorie
pentru obținerea și menținerea subvenției. Pentru prezentarea datelor false,
denaturate, neveridice, cererile solicitanților de subvenții se declară neeligibile,
iar solicitantul de subvenție se introduce în Lista de interdicție a beneficiarilor
de subvenții, gestionată de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură,
conform procedurii stabilite de Guvern.
5
Instanța de apel a remarcat că în conformitate cu prevederile
pct.132, subpct.1) din Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de
acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și
Mediului Rural, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 455/2017, la 05 februarie
2018 a fost efectuat verificarea pe teren a obiectului investiției pentru care s-a
solicitat sprijin financiar. Iar, ca urmare a fost întocmit actul de inspecție
nr.XXXXX, prin care s-a constatat: „XXXXXXX”.
Instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe de
respingere a acțiunii, motivând că informațiile conținute în documentele anexate
la cererea de solicitare a subvenției nu corespundeau realității, iar SRL „Gergef-
Agro” în mod intenționat și cu rea-credință a prezentat date neveridice la
materialele dosarului de subvenționare nr.XXXXX.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 04 martie 2023, prin oficiul poștal, SRL „Gergef-Agro”,
reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu a depus recurs împotriva deciziei din
01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 21 mai 2023 a depus
motivarea acestuia, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere al acțiunii.
SOLICITAREA RECURENTULUI
Recurenta consideră că instanța de apel a soluționat greșit cauza,
aprecierea probelor a fost arbitrară, erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale, iar în susținerea opiniei sale a reiterat
circumstanțele de fapt și de drept din cererea de apel și din cererea de chemare
în judecată.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până
la 01 septembrie 2023) relevă că:
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01
februarie 2023 și a notificat dispozitivul participanților la proces prin poștă
electronică la 02 februarie 2023, recursul nemotivat fiind depus prin oficiul
poștal la 04 martie 2023. Totodată, decizia motivată a fost notificată la 27 aprilie
2023, iar motivarea recursului a fost depusă la 21 mai 2023. În condițiile
enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus în interiorul
termenilor legali prevăzuți la art.245 din Codul administrativ.
6
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Potrivit art.246 alin.(1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până
la 01 septembrie 2023):
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie
2023) a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din
Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.
Totuși, art.XI alin.(3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași
considerente de deduc și din interpretarea art.195 din Codul administrativ în
coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă către
stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară
conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător
prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169-171. Legea
procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile
procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori
stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
la examinarea admisibilității recursului va aplica prevederile Codului
administrativ în redacția legii în vigoare la data declarării recursului
MOTIVAREA INSTANȚEI
În conformitate cu art.246 alin.(l) din Codul administrativ (în
redacția legii în vigoare la data declarării recursului - 04 martie 2023), Curtea
Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu
7
alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în
special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate, dar urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs
de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și
care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție retine că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio
a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245
alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data declarării
recursului - 04 martie 2023). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile, pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
8
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva
Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, pct.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de
SRL „Gergef-Agro”.
Din aceste motive, în conformitate cu art.230 și art.246 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată
„Gergef-Agro”, reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9