3ra-1101/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1101/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

DECIZIE

cu privire la admiterea recursului depus de Tamara Oleniuk (Uvarova),

reprezentată de avocatul Ghenadie Tatarciuc,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Tamara Oleniuk (Uvarova) împotriva Primăriei comunei Trușeni

și Consiliului comunei Trușeni, terț Agenția Servicii Publice și Carolina Marcova cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-1101/23

NR. PIGD 2-19106687-01-3ra-15112023)

Neaplicarea legii ce urma a fi aplicată. Neaprecierea și ignorarea probelor de către instanța de apel.

Drepturile asupra bunurilor imobile apărute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1543 din 28.02.1998

și neînscrise în registrul bunurilor imobile se consideră valabile, art. 59 alin. (1) Legea nr. 1543/1998.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Sîrbu)

Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

19 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Tamara

Oleniuk (Uvarova), reprezentată de avocatul Ghenadie Tatarciuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei comunei

Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, terț Agenția Servicii Publice cu privire la

anularea deciziei nr. 4/9 din 11 august 2010 și titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0776ha, situat în

intravilanul localității, care a fost atribuit lui Isac Liubovi.

la data de 27 martie 2019, ea, cetățean al Federației Ruse, s-a prezentat la notar cu

scopul de a înstrăina imobilul din mun. xxxxx care îi aparține cu drept de proprietate

în baza contractului de donație din anul 1994, înregistrat la Oficiul cadastral Călărași

cu nr.333 din 14 ianuarie 1994.

com. Trușeni, str. G. Madan 43, aparține cu drept de proprietate lui Isac Liubovi,

care deținea titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral

xxxxx din 01 septembrie 2010, eliberat în baza deciziei Primăriei com. Trușeni nr.

9/4 din 11 august 2010.

Primăria comunei Trușeni, prin care a solicitat anularea titlului deținătorului de teren

a decedatei Isac Liubovi, prezentând actele corespunzătoare care atestă dreptul său

de proprietate asupra bunului menționat.

despre refuzul anulării titlului nominalizat din motiv că, apare conflict de interese

asupra bunului menționat și că urmează să se adreseze în instanța de judecată întru

soluționarea litigiului.

Isac Alexandra i-a donat bunul imobil din mun. xxxxx, care, în conformitate cu

legislația în vigoare, l-a înregistrat la oficiul cadastral Călărași. Bunul imobil

menționat i-a fost repartizat Alexandrei Isac în baza deciziei Primăriei com. Trușeni

nr. 22/20 din 01 iunie 1993.

9/4, a eliberat titlul de autentificare a dreptului de proprietate asupra pământului pe

numele lui Liubovi Isac, motivele eliberării acestui titlu nefiind cunoscute.

2019, reclamanta a fost informată despre faptul că, Primăria com. Trușeni, mun.

2

Chișinău a examinat cererea înregistrată cu nr. R-213 din 08 aprilie 2019, referitor

la anularea titlului de proprietate a deținătorului de teren cu nr. 1.1064 din 20 mai

1993, nr. cadastral xxxxx, din com. xxxxx, pe numele lui Liubovi Isac,

comunicându-i că titlul respectiv a fost elaborat și eliberat în baza informației din

Registrele de evidență a populației și a informației înregistrate la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, însă o decizie va fi adoptată în urma hotărârii definitive și

irevocabile pe cazul unui dosar civil, prin care instanța va decide cui îi aparține acest

imobil. Motiv din care reclamanta s-a adresat în instanță cu prezenta acțiune.

publică locală în persoana primarului și a inginerului cadastral, cât și Consiliul local

nu au ținut cont de faptul că terenul cu nr. cadastral xxxxx este proprietate privată

din 14 ianuarie 1994, trecut în Registrul bunurilor imobile pe numele Tamarei

Uvarova (Oleniuk) în baza contractului de donație și nu putea fi atribuit altui

cetățean. Or, conform Legii cu privire la administrația publică locală, Consiliul local

decide atribuirea și schimbarea destinației terenurilor proprietate a satului

(comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii.

a propus spre aprobare consiliului local o listă de beneficiari, cu date denaturate, în

partea ce ține de transmiterea în proprietate a bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx,

teren ce la acel moment nu era proprietatea administrației publice locale, ci a

Tamarei Uvarova (Oleniuk).

Consiliul comunei Trușeni, prin decizia nr. 4/9 din 11 august 2010, a decis eliberarea

titlului de autentificare a dreptului deținătorilor de teren lui Liubovi Isac, prin ce i-

au fost aduse atingeri dreptului său de proprietate.

Trușeni și titlului de autentificare a dreptului de proprietate eliberat pe numele lui

Liubovi Isac asupra terenului nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0.0776 ha, situat în

intravilanul localității Trușeni, mun. Chișinău (f.d. 2-5).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

(Uvarova) a depus apel împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 12 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apeluluil, casarea

hotărârii cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

proces în calitate de persoană terță Karolina Markov, care deține calitatea de

moștenitor legal al averii ce a aparținut lui Liubovi Isac.

3

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 12 februarie 2021 și s-a emis o

nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎNORDINE DE RECURS

avocatul Ghenadie Tatarciuc, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 iunie 2023

a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii. La data de 07 decembrie 2023 a prezentat motivarea

recursului.

legea care urma a fi aplicată, precum și că au fost apreciate eronat probele

administrate la materialele cauzei.

fapt necontestat de pârât la examinarea procedurii prealabile. Contrar art. 82 din

Codul funciar, în redacția legii din 1971 - care prevedea atribuirea loturilor de

pământ de pe lângă casă din intravilan proprietarilor casei - terenul litigios a fost

transmis în proprietate altei persoane decât proprietarului casei de locuit.

imperiul legislației vechi, iar dreptul asupra terenului a apărut în virtutea art.82 din

Codul funciar încă din anul 1994. Or, este inadmisibilă privatizarea terenului aferent

unei case de locuit a altei persoane decât proprietarului casei de locuit.

părților copia recursului cu informarea despre posibilitatea depunerii referinței.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din

oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din

3 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.”

Art. 219 alin. (1) din Codul administrativ

4

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți

„Hotărârile curții de apel că instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

reglementează că:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează

jurisprudența Curții Supreme de Justiție”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la

proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 7 alin.(1) lit. b) și d). Completul

poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la

recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare

în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.”

„(1) Circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de

probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

(2) Admisibilitatea probelor se determină în conformitate cu legea în vigoare la momentul

eliberării lor”.

„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită

fără aprecierea lor.

(3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

(4) Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în

hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum

5

și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

(5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare

cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității”.

34.Art. 7 din Codul civil

„Legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de

constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații

juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja

produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare”.

momentul emiterii actului administrativ contestat):

„Autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberîndu-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de

case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația;

februarie 1998,

„drepturile asupra bunurilor imobile apărute anterior intrării în vigoare a prezentei legi și

neînscrise în registrul bunurilor imobile se consideră valabile. Aceste drepturi se înscriu în

procesul înregistrării primare masive sau selective și se consideră născute din ziua legalizării

documentelor ce confirmă drepturile”.

Dreptul de proprietate (dreptul de administrare operativă) se naște la dobînditorul de bază

de contract al bunurilor din momentul transmiterii obiectului, dacă legea sau contractul nu prevede

altceva.

Dacă contractul de înstrăinare a lucrului trebuie să fie înregistrat, dreptul de proprietate ia

naștere din momentul înregistrării.

Contractul de înstrăinare a imobilului proprietate a persoanelor fizice sau juridice trebuie

să fie autentificat pe cale notarială și înregistrat în decurs de trei luni la biroul teritorial de

inventariere tehnică.

În baza contractului de donație o parte (donator) transmite cu titlu gratuit celeilalte părți

(donatarului) un bun în proprietate.

Contractul de donație se consideră încheiat în momentul, cînd bunul a fost transmis

donatarului.

Contractul de donație a bunurilor imobile se autentifică pe cale notarială și, în cazurile

prevăzute de lege, se înregistrează în Cadastrul bunurilor imobile.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

pronunțat decizia la 28 iunie 2023 și la 08 septembrie 2023 a notificat dispozitivul

deciziei reprezentantului recurentei, avocatului Ghenadie Tatarciuc, iar la 07

noiembrie 2023 a expediat copia deciziei motivate. Prin urmare, recursul din 04

octombrie 2023 și motivarea din 07 decembrie 2023 au fost depuse cu respectarea

6

termenului.

participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității recurente au fost expuse

cu suficientă claritate, iar intimatul și reprezentantul acestuia nu au depus diligență

și nu a prezentat instanței de recurs opinia asupra recursului înaintat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale.

MOTIVAREA INSTANTEI

de Justiție consideră recursul declarat de către Tamara Oleniuk (Uvarova),

reprezentată de avocatul Ghenadie Tatarciuc, este întemeiat și care urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel.

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de

instanțe și confirmată de părți.

de 13 ianuarie 1994 a fost încheiat contractul de donație, prin care Isac Alexandra a

donat fiicei sale Uvarova Tamara casa de locuit cu suprafața de 82,0 m.p., anexa,

verandă, șura, beci, veceu, două garduri, fiind amplasate pe teren cu suprafața de

788 m.p., din str. xxxxx, cu înregistrarea la Biroul de Inventariere Tehnică (BIT) la

data de 14 ianuarie 1994 – conform adeverinței în drept de proprietate nr. 10 din 13

ianuarie 1994 (f.d.12, 17-18).

Trușeni a aprobat planul geometric, fiind atribuite terenurile în proprietate privată

proprietarilor caselor de locuit, inclusiv și suprafața de 0,0776 ha din str. xxxxx lui

Isac Iubovi. Scopul repartizării pământului - pentru construcții, trecută în Registrul

cadastral al deținătorilor de teren nr. 11064 din 20 mai 1993, în baza căreia a fost

eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.xxxxx din

01.09.2010, fiind înregistrat în RBI la data de 30.11.2010 nr. cadastral xxxxx (f.d.

19-22, 160).

pentru a înstrăina imobilul situat în com. xxxxx. Notarul i-a comunicat că terenul

aferent acestui imobil este înregistrat în proprietatea lui Isac Liubovi, motiv pentru

care, la data de 7 aprilie 2019, Oleniuk (Uvarova) Tamara a depus o cerere la

Primăria comunei Trușeni, solicitând anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. 11064, aferent terenului cu nr. cadastral xxxxx, eliberat pe

numele defunctei Isac Liubovi din com. xxxxx.

comunicat reclamantei că titlul de autentificare a dreptului asupra terenului cu nr.

cadastral xxxxx, având suprafața de 0,0776 ha, a fost întocmit și eliberat în baza

informațiilor din Registrele de evidență a populației, precum și a datelor înregistrate

la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău (referitoare la moșteniri și donații). Având

în vedere că, în acest caz, există un conflict de interese în ceea ce privește imobilul

situat în com. xxxxx, Primăria a informat-o că trebuie să se adreseze instanței de

judecată pentru soluționarea litigiului (f.d. 11).

7

iunie 2019, Oleniuk (Uvarova) Tamara s-a adresat instanței de judecată cu o acțiune

împotriva Primăriei comunei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, având ca terț

Agenția Servicii Publice, solicitând anularea deciziei nr. 9/4 din 11 august 2010, în

temeiul căreia a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului de proprietate asupra

terenului cu nr. cadastral xxxxx, având suprafața de 0,0776 ha, atribuit lui Isac

Liubovi și situat în intravilanul localității xxxxx.

prin hotărârea din 12 februarie 2021 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea.

din 28 iunie 2023, a casat integral hotărârea primei instanțe și a emis o nouă decizie

cu privire la respingerea acțiunii. Instanța de apel a considerat de a admite apelul din

alte motive, casând hotărârea primei instanțe.

cuvenită art. 206, 207, 93 Cod administrativ, însă a omis atragerea în proces a terțului

Karolina Markova, din care motiv a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii.

judecată, nu au fost prezentate probe care să confirme ilegalitatea atât a deciziei nr.

9/4 din 11 august 2010, cât și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren privind imobilul cu nr. cadastral xxxxx, având suprafața de 0,0776 ha, situat în

intravilanul localității și atribuit lui Isac Liubovi.

atribuirea terenului unei alte persoane, deși aceasta invocă contractul de donație din

13.01.1994. Instanța a reținut că, potrivit acelui contract, Tamara Uvarova a primit

doar construcțiile – casa și anexele – amplasate pe un teren de 788 m.p., în timp ce

prin decizia contestată lui Liubovi Isac i-a fost atribuit un teren de 0,0776 ha. În

aceste condiții, instanța de apel a constatat că apelanta nu a prezentat niciun act care

să confirme dreptul său de proprietate asupra terenului în cauză.

la pretinsa încălcare a dreptului său de proprietate, motivând că apelanta nu a

prezentat nicio probă care să confirme înregistrarea dreptului său de proprietate

asupra casei de locuit și a terenului aferent în Registrul bunurilor imobile.

publice la emiterea deciziei deciziei nr. 9/4 din 11 august 2010, aceasta fiind

fundamentată prin prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile, pentru ce a

respins acțiunea.

Tamara, completul de judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel este

una eronată și deci, nu poate fi menținută. Or, instanța de apel nu a furnizat o

motivare adecvată și clară și nu a dat o apreciere amplă a probelor, precum și nu a

aplicat normele de drept care ar guverna speța.

aplice legea valabilă la data emiterii actului administrativ, încheierii actului juridic,

apariției/constituirii raportului juridic.

XII din 20.02.1991, reglementa dreptul cetățenilor de a dobândi în proprietate

8

privată terenurile aferente caselor de locuit, terenuri pe care anterior le dețineau doar

în folosință perpetuă sau temporară.

prevedea ca autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără

plată, eliberîndu-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de

teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în

conformitate cu legislația.

funciar al RM, nr. 828 din 25.12.1991 din 01 ianuarie 1992 și a abrogat Codul

funciar al RSSM din 22 decembrie 1970, în afară de art. 82 care, în redacția Legii

nr. 514-XII din 20.02.1991, timp de 4 ani a acționat în paralel cu noul Cod funciar,

fiind abrogate prin Legea nr. 369 din 10.02.1995 pentru modificarea și completarea

noului Cod funciar.

cadastral xxxxx se află casa de locuit ce aparține apelantei Uvarova Tamara, în

temeiul contractului de donație din 30.01.1994, prin care mama sa Isac Alexandra i-

a donat imobilul, cu înregistrarea la Biroul de Inventariere Tehnică (BIT Călărași,

filiala Strășeni) la data de 14 ianuarie 1994 (f.d.12, 17-18 vol. I).

Biroul Interraional de Inventariere Tehnică Călărași, Filiala Strășeni la 14 ianuarie

1994, imobilul din s. xxxxx este înregistrat cu drept de proprietate pe numele

Tamarei Uvarova, temeiul înregistrării – contractul de donație din 13 ianuarie 1994

și e însemnat în registrul BIT sub nr. 307 la 14 ianuarie 1994 (f. 12-13 vol. I).

Caracteristicile construcției: A. Casa de locuit, A1 Anexă, a veranda, 1 șura, 2 beci,

3 veceu, I Gard, II Poartă; III gard; în folosirea nelimitată ca proprietate de uz

complet lot de pământ cu suprafața de 788 m.p., în temeiul adeverinței nr. 10 din 13

ianuarie 1994.

Strășeni, păstrează complet/ sau parțial/lotul de pământ în mărime de 800/8 ari după

Uvarova Tamara, în legătură cu înstrăinarea casei de locuit de către Isac Alexandra

(f.d. 200). Adeverința este semnată de primarul Corghencea D.I.

deciziei Primăriei com. Trușeni nr. 22/20 din 01 iunie 1993 ,prin care s-a hotărât de

întărit listele despre atribuirea loturilor auxiliare cetățenilor comunei Trușeni

conform art. 82 al Codului funciar (f.d. 185, 186, 187 vol. I).

hotărârea Consiliului comunal Trușeni nr. 22.2 din mai 1993, unde este prevăzută

Lista cetățenilor comunei Trușeni cărora li s-a atribuit loturi auxiliare conform Legii

cu privire la modificarea art. 82 din Codul funciar, la poziția 1862 figurează Isac

Alexandra – donatorul casei de locuit (f.d. 186, 187 vol. I). Nu s-a găsit numele Isac

Liubovi.

Liubovi în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat în

baza deciziei nr. 9/4 din 11 august 2010 a Primăriei Trușeni, emisă în baza

propunerii comunei Trușeni și în conformitate cu art. 11 Cod funciar al RM și art.

82 Cod funciar al RSSM , Legii Cadastrului bunurilor imobile și deciziilor respective

ale primăriei cu privire la transmiterea în proprietate a loturilor de pe lângă casă.

9

de teren în favoarea lui Isac Liubovi, în baza deciziei nr. 9/4 din 11 august 2010 a

Primăriei Trușeni, autoritatea publică a ignorat informațiile existente în actele

anterioare: Adeverința de înregistrare a dreptului de proprietate emisă de Biroul

Interraional de Inventariere Tehnică Călărași, Filiala Strășeni, la 14 ianuarie 1994;

contractul de donație autentificat la BIT în anul 1994; precum și extrasul din contul

de gospodărie pentru anul 2007, în care figura deja Uvarova Tamara în calitate de

cap al gospodăriei (f.d. 211 vol. I). Instanța de apel nu a examinat acest aspect.

potrivit Codului civil din 1964, în temeiul contractului de donație înregistrat la BIT

în anul 1994, iar dreptul asupra terenului este confirmat prin adeverința menționată.

probelor, ce ar confirma înregistrarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit

în Registrul bunurilor imobile de către reclamantă. Or, drepturile asupra bunurilor

imobile apărute anterior și neînscrise în Registrul bunurilor imobile se consideră

valabile.

unui imobil aflat în proprietatea persoanelor fizice sau juridice trebuie autentificat

notarial și înregistrat, în termen de trei luni, la biroul teritorial de inventariere

tehnică.

a fost dobândit anterior instituirii sistemului cadastral modern și în conformitate cu

cerințele legale aplicabile la acel moment, acesta se prezumă valabil, chiar dacă nu

a fost înscris în Registrul bunurilor imobile. Totuși, valabilitatea dreptului este

condiționată de respectarea normelor în vigoare la data dobândirii, inclusiv celor

prevăzute de art. 240/2 din Codul civil din 1964 privind obligația de autentificare

notarială și de înregistrare în termenul de trei luni la biroul teritorial de inventariere

tehnică.

reclamanta poate invoca protecția art. 59 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor

imobile și poate combate argumentul instanței de apel privind lipsa dovezilor de

înregistrare.

acțiunilor autorităților publice la emiterea deciziei contestate, instanța de recurs a

stabilit că în decizia instanței de apel nu s-au abordat în mod corespunzător aspectul

vădit al responsabilității organelor corespunzătoare în solicitarea și verificarea

tuturor informațiilor despre toate drepturile înregistrate asupra imobilului în litigiu.

înregistrarea are un caracter deschis. Organul care efectuează înregistrarea este

obligat să elibereze, în termen de 7 zile lucrătoare sau într-un alt termen stabilit de

lege, oricărei persoane care s-a legitimat și a depus o cerere scrisă ori ca document

electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată și oricărei autorități

sau instituții publice care l-a sesizat oficial informațiile solicitate despre toate

drepturile înregistrate asupra oricărui bun imobil. Nu se eliberează extrase

referitoare la bunurile imobile ale căror date constituie secret de stat”

emiterea deciziei contestate din 2010 a solicitat informații de la Organul cadastral

10

teritorial pentru a verifica valabilitatea drepturilor anterioare asupra imobilului. Or,

titularii pot demonstra cu acte legale că au un drept valabil din trecut.

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de superficialitate,

or, instanța de apel nu trebuia să se limiteze la simpla constatare a lipsei înscrierii în

Registrul bunurilor imobile (RBI), ci să verifice existența valabilă a dreptului de

proprietate dobândit anterior în baza documentelor mai vechi în anul 1992, nu doar

formalitatea publicității în registru, care și-a început activitatea din anul 1998 fiind

instituit prin Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998. Or,

dreptul reclamantei asupra construcției de pe teren a apărut în baza prevederilor

Codului Civil din 1964, în temeiul contractului de donație înregistrat la BIT

Călărași. În acest context, urma a fi analizată situația dacă dreptul de proprietate

asupra terenului aferent casei de locuit se înscrie în prevederile art. 82 Cod funciar

al RSSM și art. 11 Cod funciar (în redacția legii din 25.12.1991), așa cum afirmă

reclamanta.

etc.), ca fiind „nevalabile”, or multe drepturi anterioare se bazează exact pe astfel de

documente.

situației juridice, ignorând faptul că dreptul reclamantei asupra construcțiilor de pe

teren exista și era perfect valabil, chiar dacă terenul a fost înregistrat ulterior pe altă

persoană.

evidențiază succesiunea legală a dreptului de proprietate asupra terenului și

construcțiilor aferente: Isac Simion – 1980–1982, Isac Alexandra – 1991–1996,

Uvarova Tamara – 2007–2011, la gospodăria din str. Gheorghe Madan 43 (f.d. 210-

212 vol. I).

respins sau au ignorat probele reclamantei fără a examina în mod corespunzător

documentele cadastrale și înscrisurile existente la dosar, contrar prevederilor legale

aplicabile. Documentele în cauză – Adeverința BIT din 1994, extrasele REG, decizia

Primăriei din 1993 și contractul de donație – conțin informații esențiale privind

dreptul de proprietate al reclamantei asupra casei de locuit, succesiunea legală a

proprietății și modalitatea de atribuire a loturilor auxiliare.

imobile aferente casei au fost atribuite și utilizate de reclamantă în conformitate cu

dispozițiile art. 82 din Codul funciar și ale Codului civil din 1964, ignorând

documentele care confirmă dreptul de proprietate efectiv și legal al acesteia.

Totodată, instanța nu a analizat dacă atribuirea terenului către Isac Liubovi, în baza

titlului de autentificare emis în anul 2010, a încălcat drepturile preexistente ale

reclamantei.

poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei decizii. În lipsa unei motivări

clare, există incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței și modul în care

a fost aplicată legea în acest caz. În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele

legale citate anterior, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de

către instanța de apel este nemotivată,

11

garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o

parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune

concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare. Conform unei

jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una

dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea

sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie

1999).

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la

un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport

cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și

art. 6 § 1 din Convenție.

neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea acestor lacune

în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție concluzionează necesitatea admiterii recursului depus

și casării deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași

instanță.

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de către Tamara Oleniuk (Uvarova), reprezentată de

avocatul Ghenadie Tatarciuc.

Casează integral decizia din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

12

de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Tamara Oleniuk (Uvarova) împotriva Primăriei comunei Trușeni și Consiliului

comunei Trușeni, terț Agenția Servicii Publice și Carolina Marcova cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil, cu remiterea cauzei la

rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

13