3ra-498/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea inregistrarii dreptului de proprietate si eliberarii extrasului din Registrul bunurilor imobile, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea inregistrarii dreptului de proprietate si eliberarii extrasului din Registrul bunurilor imobile, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-498/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea inregistrarii dreptului de proprietate si eliberarii extrasului din Registrul bunurilor imobile, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Larisa Savva,
reprezentată de avocatul Natalia Ctitor și Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă de Larisa Sava împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii
Publice” cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
obligarea înregistrării dreptului de proprietate și eliberării extrasului din
Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-498/23
NR. PIGD 2-21095175-01-3ra-25052023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din
Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud.: V. Chisilița
Curtea de Apel Chișinău, jud.: G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău
02 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor depuse de
Larisa Savva, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor și Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice”.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 iunie 2021, Larisa Savva, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice” (în continuare IP „Agenția Servicii Publice”) cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea înregistrării
dreptului de proprietate și eliberării extrasului din Registrul bunurilor
imobile, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că, la
06 aprilie 2021 s-a adresat pârâtei cu cererea nr 0100/21/51445, la care a
anexat Procesul-verbal de recepție finală nr.7 din 03 septembrie 2020 și
raportul de expertiză nr. 015 din 28 februarie 2019 asupra construcției, prin
care a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcției,
identificată cu nr. cadastral XXXXXX, cota parte 1.0, în baza Procesului-
verbal de recepție finală nr. 7 din 03 septembrie 2020 și eliberarea extrasului
din Registrul bunurilor imobile privind înregistrările existente la moment
asupra imobilelor cu nr. cadastral XXXXXX, din str. XXXXXX,
mun. XXXXXX, servicii prestate de IP „Agenția Servicii Publice”, pentru
care a achitat costul cuvenit.
Prin decizia din 20 aprilie 2021, i-a fost refuzată înregistrarea bunului
imobil (construcției) și a drepturilor asupra acestuia, din motivele expuse în
Actul administrativ individual contestat, nefiind expuse temeiurile de
neeliberare a extrasului din Registrul bunurilor imobile, solicitat prin cererea
din 06 aprilie 2021.
Prin cererea prealabilă din 19 mai 2021, înregistrată cu nr 218/21, a
contestat decizia din 20 aprilie 2021, solicitând anularea acesteia și
înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului său de proprietate
asupra construcției identificată cu nr. cadastral XXXXXX, din
str. XXXXXX, mun. XXXXXX, în baza Procesului-verbal de recepție finală
nr. 7 din 03 septembrie 2020 și eliberarea extrasului din Registrul bunurilor
imobile solicitat.
1
Prin decizia pârâtei nr 11/S/218/2021/47/2021 din 31 mai 2021 a fost
completată decizia din 20 aprilie 2021 și refuzată înregistrarea dreptului său
de proprietate asupra construcției identificată cu nr. cadastral XXXXXX, din
str. XXXXXX, mun. XXXXXX, fiind invocate prevederile art. 33 alin. (1)
lit. b1), e) a Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din
25 februarie 1998, fără a se expune în privința neeliberării extrasului din
Registrul bunurilor imobile, solicitat prin cererea adresată la 06 aprilie 2021.
În motivarea refuzului de a înregistra dreptul de proprietate, expusă în
deciziile contestate, pârâta a constatat că construcția nominalizată este
înregistrată cu drept de proprietate pe numele său în cota-parte de 1/2,
cealaltă 1/2 cotă-parte, nu este înscrisă în Registrul bunurilor imobile,
respectiv nu există un coproprietar, iar în Procesul-verbal de recepție finală
nr. 7 din 03 septembrie 2020, în calitate de investitor este doar Larisa Savva.
În atare circumstanțe, în opinia reclamantei, pârâta condiționează
neîntemeiat înregistrarea dreptului de proprietate solicitat cu prezentarea
acordului de recalculare a cotelor părți, conform prevederilor art. 40 alin. (3)
a Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.
Astfel, impunerea de către pârâtă de a fi prezentat un Acord de
recalculare a cotelor părți, este aberantă, or, nu există un alt coproprietar,
respectiv, un oarecare act juridic civil, nu poate fi încheiat cu nimeni, pe de
o parte. Pe de altă parte, motivarea descrisă nu se încadrează în prevederile
art. 33 alin. (1) lit. b1), e) a Legii 1543/1998, la care se face trimitere în
deciziile contestate. Or, prevederile legale enunțate, reglementează refuzul
pentru înregistrarea drepturilor numai dacă lipsesc documentele pentru
înregistrare și datele din documentele prezentate nu corespund datelor din
cadastru. La caz, nu este clar care acte pentru înregistrare lipsesc și ce date
nu corespund cu cele din cadastru.
De altfel, reclamanta a notat că nu poate fi invocată lipsa documentelor
pentru înregistrare, în condițiile în care a prezentat pârâtei Procesul-verbal
de recepție finală nr.7 din 03 septembrie 2020, al cărui regim juridic este
determinat prin Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea
Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente nr. 285
din 23 mai 1996 (cap. III1), iar acest document constituie temei de
înregistrare a dreptului de proprietate a construcției recepționate conform
prevederilor art. 404 a Legii 1543/1998. Iar, deoarece în privința refuzului
de a elibera extrasul din Registrul bunurilor imobile, solicitat prin cererea
din 06 aprilie 2021, serviciu, pentru care a fost încasată taxa corespunzătoare,
pârâta nu s-a expus nici într-un mod, nu cunoaște temeiul refuzului și nici
alte modalități de a primi un extras din Registrul bunurilor imobile autentic,
nu are.
Așadar, având în vedere cele enunțate și întemeindu-și cererea de
chemare în judecată pe prevederile art.17, 19, 162, 165, 20, 24 alin.(2),
art.189, 39, 206 alin.(1) ale Codului administrativ, art.53 alin.(1) din
2
Constituția Republicii Moldova, art.16, 19, 2036, 2037 din Codul civil,
Larisa Savva, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a solicitat anularea
deciziei IP „Agenția Servicii Publice” Serviciului cadastral teritorial
Chișinău din 20 aprilie 2021; a deciziei IP „Agenția Servicii Publice”
Departamentului cadastru nr 11/S/218/2021/47/2021 din 31 mai 2021 de
refuz în înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcției identificată
cu nr. cadastral XXXXXX, din str. XXXXXX, mun. XXXXXX; obligarea
pârâtei să-i înregistreze dreptul de proprietate, cota 1.0, asupra construcției
cu nr. cadastral XXXXXX, din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, în baza
Procesului-verbal de recepție finală nr. 7 din 03 septembrie 2020 și să-i
elibereze extrasul din Registrul bunurilor imobile privind imobilul cu
nr. cadastral XXXXXX, precum și încasarea sumei de 50000 de lei, cu titlu
de compensare a prejudiciului moral, și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a declarat inadmisibilă pretenția Larisei Savva privind repararea
prejudiciului material cauzat în mărime de 50000 de lei (f.d.77-82).
Prin hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Larisa Savva.
S-a obligat IP „Agenția Servicii Publice” să-i elibereze Larisei Savva
extrasul din Registru bunurilor imobile, solicitat prin cererea depusă la
20 aprilie 2021.
În partea pretențiilor cu privire la anularea refuzului Serviciului
Cadastral Teritorial Chișinău din 20 aprilie 2021 de înregistrare a bunului
imobil și a dreptului de proprietate asupra lui și a deciziei Agenției Servicii
Publice nr. 11/S/218/2021/47/2021 din 31 mai 2021, emisă la soluționarea
cererii prealabile, și obligarea înregistrării dreptului de proprietate a Larisei
Savva, cota 1,0, asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat
în str. XXXXXX, mun. XXXXXX, acțiunea s-a respins (f.d.83, 98-106).
La 06 ianuarie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul
administrativ, Larisa Savva, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a depus
apel, iar la 03 mai 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii
din 27 decembrie 2021 și a hotărârii suplimentare din 18 aprilie 2022 ale
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii în partea
respingerii revendicărilor înaintate cu emiterea unei noi decizii de admitere
integrală a pretențiilor sale din cererea de chemare în judecată, modificarea
hotărârii suplimentare, prin admiterea revendicării sale de compensare de
către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5000 de lei suportate
la examinarea cauzei în prima instanță și încasarea cheltuielilor de judecată
în sumă de 3000 de lei pentru examinarea cauzei în ordine de apel
(f.d.86-87, 119-123).
La 13 ianuarie 2022, Larisa Savva, reprezentată de avocatul Natalia
Ctitor a depus cerere, prin care a solicitat emiterea hotărârii suplimentare
3
privind soluționarea chestiunii cu privire la compensarea cheltuielilor de
judecată suportate și dispunerea încasării acestora în sumă de 5000 de lei din
contul IP „Agenția Servicii Publice” (f.d.88).
Totodată, la 13 ianuarie 2022, Larisa Savva, reprezentată de avocatul
Natalia Ctitor a depus recurs împotriva încheierii din 27 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând anularea acesteia și
emiterea unei noi încheieri privind dispunerea admisibilității pretenției sale
de compensare a prejudiciului moral, cu remiterea cauzei primei instanțe
pentru examinarea fondului pretenției nominalizate (f.d.89-91).
Prin hotărârea suplimentară din 18 aprilie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis pretenția de compensare a cheltuielilor
de judecată, formulată în cauza de contencios administrativ la acțiunea
Larisei Savva împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea
actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea
emiterii actului administrativ favorabil, eliberarea informației din Registrul
bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată.
S-a încasat din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul
Larisei Savva cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2500 de lei. În
rest pretenția s-a respins (f.d.111-114).
La 16 mai 2022 IP „Agenția Servicii Publice” a depus apel împreună
cu motivarea apelului împotriva hotărârii suplimentare din 18 aprilie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea parțială a
acesteia și emiterea unei noi decizii privind diminuarea la latitudinea
instanței a cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 2500 de lei,
încasate din contul său în beneficiul Larisei Savva (f.d.126-130).
Prin decizia din 03 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins recursul declarat de Larisa Savva împotriva încheierii din
27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.144-149).
Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au
respins apelurile depuse de Larisa Savva și IP „Agenția Servicii Publice” cu
menținerea hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani (f.d.160-166).
Pentru a decide astfel, referitor la apelul depus de Larisa Savva, Curtea
de Apel Chișinău invocând dispozițiile art. 2, art. 4 alin. (1)-(3), art. 5
alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. f) și f1), art. 33 alin. (1) lit. e),
art. 40 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din
25 februarie 1998, a notat reiterând concluzia primei instanțe că înregistrarea
în Registrul bunurilor imobile ce vizează fie un bun imobil, fie un drept
asupra acestuia, poate avea loc inclusiv în temeiul procesului-verbal de
recepție finală.
4
Subsecvent, constatând din materialele cauzei existența unor
necorespunderi din datele cadastrului bunurilor imobile cu actele prezentate
pentru înregistrarea dreptului de proprietate a Larisei Savva, instanța de apel
a apreciat ca fiind întemeiată poziția primei instanțe cu referire la faptul că,
refuzul Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău din 20 aprilie 2021 de
înregistrare a bunului imobil și a dreptului de proprietate asupra lui, și decizia
IP „Agenției Servicii Publice” nr. 11/S/218/2021/47/2021 din 31 mai 2021,
emisă la soluționarea cererii Larisei Savva, sunt întemeiate și legale,
rezultate din aplicarea corectă a normelor de drept material. Iar, în cursul
judecării cauzei nu s-au constatat temeiuri pentru anularea actelor
administrative contestate și obligarea emiterii actului administrativ favorabil
prin care să fie dispusă înregistrarea dreptului de proprietate a Larisei Savva,
cota 1,0, asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în
str. XXXXXX, mun. XXXXXX.
Aici, instanța ierarhic inferioară cu referire la dispozițiile art. 40
alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din
25 februarie 1998, a relevat că Larisa Savva este menționată în calitate de
proprietar al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în
str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu cota parte de 1/2, în temeiul hotărârii
Judecătoriei Râșcani din 13 decembrie 2021. Dreptul de proprietate în
privința celeilalte cote părți, nu este înscris în Registrul bunurilor imobile,
deși din textul hotărârii indicate supra rezultă că această construcție
nefinalizată a fost realizată de Întreprinderea Individuală „Centrul
Taekwon-Do (Itf) Bolbocean”. Astfel, deși, în procesul-verbal de recepție
finală nr. 7 din 03 septembrie 2020, prezentat pentru înregistrarea dreptului
de proprietate, în calitate de investitor unic este menționată doar Larisa
Savva, legea condiționează înregistrarea dreptului de proprietate solicitat de
prezentarea actelor juridice ce atestă recalcularea cotelor părți.
De altfel, relevând prevederile art. 36 alin. (2), (5) și (6) din Legea
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, instanța de apel
a reținut poziția primei instanțe cu referire la faptul netemeiniciei refuzului
IP „Agenției Servicii Publice” de a-i elibera Larisei Savva extrasul din
Registru bunurilor imobile, solicitat prin cererea depusă la 20 aprilie 2021.
Or, Larisa Savva a solicitat autorității publice pârâte, eliberarea Extrasului
din Registrul bunurilor imobile, pentru acest serviciu fiind achitată taxa
corespunzătoare, revendicare reiterată și în cererea prealabilă din
19 mai 2021.
În continuare, referitor la apelul depus de IP „Agenției Servicii
Publice”, instanța de apel invocând dispozițiile art. 96 alin. (1)-(11) din Codul
de procedură civilă, art. 63 alin. (1)-(2) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002
cu privire la avocatură, precum și prevederile pct. 15-17 din Recomandarea
privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele
de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia
5
Consiliului Uniunii Avocaților nr.2 din 30 martie 2012 și reieșind din
materialele cauzei, a notat că Larisa Savva a fost asistată de avocatul Natalia
Ctitor, în baza mandatului MA nr. 1401284, cheltuielile pentru asistență
juridică fiind confirmate prin bonul de plată nr QL 913762 din
01 noiembrie 2021.
Astfel, odată ce acțiunea reclamantei a fost admisă parțial,
compensarea parțială a cheltuielilor de asistență juridică, în sumă de 2500 de
lei, sunt necesare și poartă un caracter rezonabil. Iar, prima instanță corect a
stabilit că IP „Agenției Servicii Publice”, urmează să achite cheltuielile de
asistență juridică în mărime de 2500 de lei, or, instanța a ținut cont de
complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de
speță, aportul avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de
către acesta. Altfel spus, instanța de apel nu a constatat încălcări la emiterea
hotărârii contestate de IP „Agenției Servicii Publice”, care ar impune
instanța să diminueze cheltuielile de asistență juridică.
Reieșind din cele expuse și stabilind întrunirea în speță a condițiilor
de admitere parțială a acțiunii în contencios administrativ înaintate de Larisa
Savva, respectiv legalitatea hotărârii primei instanțe, instanța ierarhic
inferioară a respins apelurile declarate de Larisa Savva și IP „Agenției
Servicii Publice”.
La 31 ianuarie 2023 IP „Agenției Servicii Publice” a depus recurs, iar
la 18 mai 2023 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din
24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a
acesteia cu emiterea unei noi decizii, prin care suma cheltuielilor de asistență
juridică în mărime de 2500 de lei, încasată din contul său în beneficiul Larisei
Savva să fie diminuată la latitudinea instanței de judecată
(f.d.172-173; 181-183).
În motivarea recursului, IP „Agenției Servicii Publice” a reiterat
motivele de fapt și de drept invocate în cererea de apel, suplimentar
menționând dezacordul cu decizia instanței ierarhic inferioare, opinând că
neîntemeiat a fost încasată suma de 2500 de lei, cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică, întrucât reclamanta nu a probat rezonabilitatea acestor
cheltuieli.
La 02 februarie 2023, Larisa Savva, reprezentată de avocatul Natalia
Ctitor a depus recurs, iar la 12 mai 2023 a prezentat motivarea recursului
împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
casarea parțială a acesteia și a hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani în partea pretențiilor sale respinse cu emiterea unei
noi decizii de admitere a revendicărilor sale din cererea de chemare în
judecată, modificarea hotărârii suplimentare din 18 aprilie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin admiterea revendicării sale de
compensare de către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5000
de lei suportate la examinarea cauzei în prima instanță și încasarea
6
cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 de lei pentru examinarea prezentei
cauze în ordine de apel (f.d.168-169; 175-180).
În susținerea cererii de recurs, recurenta a indicat motivele de fapt și
de drept invocate anterior la etapa examinării cauzei în instanțele ierarhic
inferioare, suplimentar menționând dezacordul cu deciziei din
24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, deoarece la emiterea acesteia
instanța de apel a apreciat arbitrar probele și înscrisurile relevante, dar și
argumentele sale.
La 29 mai 2023 în adresa participanților la proces au fost expediate
copiile cererilor de recurs depuse de Larisa Savva, reprezentată de avocatul
Natalia Ctitor și IP „Agenției Servicii Publice” cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor
depuse de Larisa Savva, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor și
IP „Agenției Servicii Publice”, intimatele nu au prezentat referințe în care
să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurente în cererile de
recurs.
Referitor la termenul de depunere a recursurilor, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Larisa Savva, reprezentată
de avocatul Natalia Ctitor și IP „Agenției Servicii Publice”, s-au conformat
dispozițiilor art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrative și au depus în
termen recursul la 31 ianuarie 2023, respectiv 02 februarie 2023 și motivarea
recursului la 12 mai 2023, respectiv 18 mai 2023. Or, decizia Curții de Apel
Chișinău a fost pronunțată la 24 ianuarie 2023, copia dispozitivului deciziei,
fiind expediat avocatului Natalia Ctitor și IP „Agenției Servicii Publice”,
prin e-mail, la 08 februarie 2023, iar decizia motivată la 19 aprilie 2023, fapte
confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar
(f.d.167, 171).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor
intra în vigoare la 1 septembrie 2023.
(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
7
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursurile înaintate de Larisa Savva, reprezentată de avocatul Natalia
Ctitor și IP „Agenției Servicii Publice”, au fost depuse până la data intrării
în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii acestora.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentelor
recursuri, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul
judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în vigoare
până la 01 septembrie 2023):
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale enunțate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de
01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate
la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
9
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
Instanța de recurs menționează că recursurile depuse de Larisa Savva,
reprezentată de avocatul Natalia Ctitor și IP „Agenției Servicii Publice”,
conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării
cauzei în prima instanță și instanța de apel, care au fost analizate de către
Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentelor la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile
depuse de Larisa Savva, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor și
IP „Agenției Servicii Publice”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de Larisa Savva, reprezentată
de avocatul Natalia Ctitor și IP „Agenției Servicii Publice”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
10