3ra-308/24 — obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- caracterul imperativ al normelor procedurale incidente la data efecturii formalitatilor de înregistrare a constructiei în registru
3ra-308/24 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Instituția Publică
„Cadastrul Bunurilor Imobile”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Margareta Mangîr împotriva Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice” (succesor în drepturi Instituția Publică „Cadastrul
Bunurilor Imobile”), cu privire la obligarea emiterii actului administrativ,
împotriva deciziei din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-308/24
NR. PIGD 2-22191134-01-3ra-02042024)
Ignorarea de către instanța de apel a caracterului imperativ al normelor procedurale
incidente la data efectuării formalităților de înregistrare.
Aplicarea normelor legale privind documentele justificative necesare pentru înregistrarea
primară a unei construcții în registrul bunurilor imobile, în funcție de momentul depunerii
cererii.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,
22 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de IP „Cadastrul
Bunurilor Imobile”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 decembrie 2022, avocatul Vasile Geru, în numele și interesele
Margaretei Mangîr, a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP
„Agenția Servicii Publice”, solicitând obligarea Serviciului cadastral
teritorial de a înregistra bunurile imobile și drepturile asupra blocului locativ
cu nr. cadastral 0111.108.310.01, număr de etaje - 3 (D+P+E), conform
procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 11 februarie 2022, pe numele
beneficiarului Mangîr Margareta, amplasat pe terenul cu nr. cadastral
0111.108.310 situat în mun. Chișinău, or. Sângera, str. 31 August 1989, 5.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin decizia din 26
decembrie 2022, ASP a respins cererea nr. 0101/22/60541 din 22 decembrie
2022 de înregistrare a bunului imobil și a drepturilor asupra acestuia,
invocând lipsa unui act permisiv de construire.
În context a relatat că, anterior, la 21 mai 2019 a fost depusă cerere
pentru eliberarea certificatului de urbanism, iar la 24 mai 2019, Primăria or.
Sângera a eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 032, în
vederea edificării unui bloc locativ cu spații comerciale și parcări subterane,
cu regim D+P+7E+2M.
La 6 iunie 2019, reclamanta a solicitat autorizația de construire,
anexând actele necesare, inclusiv schița-proiect, acordul vecinilor, avizele
verificatorilor de proiect și contractul de supraveghere tehnică. Prin
scrisoarea nr. 446 din 18 iulie 2019, Primăria or. Sîngera a condiționat
eliberarea autorizației de prezentarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD),
iar prin scrisoarea nr. 414 din 8 iulie 2019 a suspendat examinarea cererii din
cauza neprezentării acestuia.
La 26 iulie 2019, Mangîr Margareta a solicitat eliberarea
necondiționată a certificatului constatator, argumentând că elaborarea și
prezentarea PUD nu intră în sarcina solicitantului. Totuși, cererea a fost
respinsă.
1
În consecință, lucrările de construcție au fost suspendate la nivelul de
trei etaje (D+P+E).
Reclamanta a apreciat că, în contextul expirării termenului de emitere
a autorizației și a nejustificării cerințelor suplimentare, a operat aprobarea
tacită, conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 163/2010.
La 15 august 2019, Mangîr Margareta a înaintat acțiune împotriva
refuzului de eliberare a certificatului constatator, însă prin hotărârea din 13
iulie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a respins acțiunea ca
neîntemeiată. Hotărârea a fost menținută prin decizia din 21 aprilie 2021 a
Curții Supreme de Justiție.
La 11 februarie 2022, a fost întocmit procesul-verbal de recepție finală
nr. 1, iar anterior, la 1 februarie 2022, fusese emis certificatul despre
rezultatele inspectării nr. 2022-024. Conform acestor acte și raportului de
expertiză tehnică, lucrările de construcție au fost executate corespunzător și
în conformitate cu reglementările tehnice.
Cu toate acestea, prin decizia din 26 decembrie 2022, registratorul
Agenției Servicii Publice a refuzat înregistrarea, motivând că „actul de
recepție finală identifică un bloc locativ ce nu este autorizat nici printr-un act
permisiv”. De asemenea, a reținut că procesul-verbal nu identifică autorizație
de construire sau alt act permisiv, precum și că nu indică valoarea de
investiție, contrar cerințelor pct. 89 din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul
nr. 112/2005.
Reclamanta a contestat refuzul, susținând că actul de recepție a fost
emis anterior modificărilor Instrucțiunii și, potrivit art. 423 Cod civil, legea
aplicabilă este cea în vigoare la data întocmirii actului juridic. A mai
menționat că blocul a fost edificat în baza unui proiect avizat și că prin
decizia Consiliului orășenesc Sângera nr. 3/18 din 4 noiembrie 2022 s-a
recomandat darea în exploatare și înregistrarea construcției.
Prin încheierea din 16 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani, s-au atras în proces în calitate de terți Primăria or. Sângera și
Consiliul or. Sângera.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Margareta Mangîr împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu
privire la obligarea emiterii actului administrativ.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 12 aprilie 2023, Mangîr Margareta a depus apel nemotivat, iar la
data de 5 mai 2023 a fost depus apel motivat, prin care apelanta a solicitat
admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
integral hotărârea din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
și s-a emis o decizie nouă, prin care: S-a admis acțiunea înaintată de Mangîr
Margareta împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la obligarea
emiterea actului administrativ. S-a anulat decizia din 26 noiembrie 2022
emisă de registratorul Agenției Servicii Publice, Marin Gabuja cu privire la
refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor. S-a obligat
IP „Agenția Servicii Publice” să înregistreze în registru bunurilor imobile
procesul-verbal de recepție finală nr.1 din 11 februarie 2022 pe numele
beneficiarului Margareta Mangîr prin care sau recepționat lucrările de
construcție a obiectului de pe terenul cu nr. cadastral 0111.108.310, situat în
mun. Chișinău, or. Sângera, str. 31 August 1989, nr. 5.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 martie 2024, Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”, a
declarat recurs împotriva deciziei din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, cu emiterea unei
decizii noi de respingere a apelului cu menținerea hotărârii Judecătoriei
Chișinău sediul Râșcani din 30 martie 2023.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor
Imobile” a solicitat în prealabil înlocuirea IP „Agenția Servici Publice” cu
succesorul său în drepturi, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 959 din 6
decembrie 2023. Conform acesteia, atribuțiile privind cadastrul bunurilor
imobile au fost transferate de la Agenția Servicii Publice către noua instituție,
iar IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” a preluat inclusiv obligațiile aferente
înregistrării bunurilor imobile și soluționării cererilor în acest domeniu.
În continuare, recurenta a invocat că decizia din este arbitrară,
adoptată cu aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și cu interpretarea
greșită a normelor legale incidente.
3
A susținut că instanța de apel a ignorat împrejurarea esențială potrivit
căreia, la data depunerii cererii de înregistrare, reclamanta nu a prezentat
documentația completă prevăzută de lege, necesară pentru înregistrarea
primară în registrul bunurilor imobile a construcției indicate.
A subliniat că, în conformitate cu art. 28 alin. (11) din Legea
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, precum și cu pct. 221 din
Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor
asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru
nr.112/2005, înregistrarea primară a unei construcții este condiționată de
prezentarea planului geometric recepționat conform procedurii legale,
document care nu a fost anexat cererii depuse de Margareta Mangîr.
Totodată, recurenta a menționat că procesul-verbal de recepție finală
nr.1 din 11 februarie 2022 nu conține nicio referință la existența unei
autorizații de construire, rubrica destinată acestor informații fiind
necompletată. Această lipsă este contrară cerințelor prevăzute la pct. 89 alin.
(6) din Instrucțiunea 112/2005, în vigoare la data depunerii cererii, care
impunea registratorului obligația de a verifica menționarea în actul de
recepție a numărului și datei actului de autorizare a construcției.
Recurenta a criticat interpretarea instanței de apel cu privire la
aplicarea dispozițiilor art. 423 din Codul civil și art. 18 din Legea nr.
1125/2002, susținând că acestea prevăd expres aplicarea normelor legale
materiale în vigoare la data producerii faptului juridic (edificarea
construcției), iar normele procedurale aplicabile sunt cele în vigoare la data
depunerii cererii de înregistrare. Or, la data de 22 decembrie 2022, în vigoare
erau modificările aduse pct. 89 din Instrucțiunea 112/2005, care impuneau
în mod expres obligația prezentării autorizației de construire.
În opinia recurentei, interpretarea instanței de apel este formalistă și
favorizează o practică ilegală de edificare a construcțiilor fără actele
permisive necesare, în contradicție cu scopul reglementărilor din Legea nr.
163/2010 și Legea nr. 1543/1998, care condiționează înscrierea în registru
de respectarea cadrului legal privind autorizarea construcțiilor.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților cererea de recurs,
informând-ui despre necesitatea depunerii referinței la recurs.
Prin referința depusă la 30 aprilie 2024, avocatul Geru Vasile în
numele și interesele intimatei Margareta Mangîr, a solicitat respingerea
recursului.
4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.
d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile
contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării
corecte a dreptului material.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
5
Art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: b) casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.”
Art. 25 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25
februarie 1998:
„Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează după executarea
lucrărilor cadastrale și după întocmirea planului cadastral al teritoriului și a dosarului
cadastral al bunului imobil.”
Art. 26 alin. (1) din Legea nr. 1543/1998:
„Înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu excepția
cazurilor prevăzute de prezenta lege. Cererea de înregistrare și documentele anexate se
depun pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice de comunicație. În ultimul caz,
cererea de înregistrare și documentele anexate se depun în formă de documente
electronice.”
Art. 28 alin. (1), (11) din Legea nr. 1543/1998:
„(1) Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor
documente: a) actele administrative emise de autoritățile publice abilitate în modul stabilit
de legislație, în vigoare la data adoptării lor, precum și certificatele constatatoare emise
în conformitate cu prevederile Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcție, în procedura de aprobare tacită; b) contractele asupra bunului imobil,
încheiate conform legislației în vigoare la data adoptării lor; b1) antecontractele și
declarațiile de exercitare a opțiunii, autentificate notarial, cu confirmarea comunicării
către promitent; c) certificatele de moștenitor; d) hotărârile instanței de judecată; e)
procesele-verbale privind procurarea bunului imobil la licitație, întocmite de executorul
judecătoresc și confirmate de către instanța de judecată, sau procesele-verbale de
transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului imobil, întocmite de către executorul
judecătoresc; e1) procesele-verbale ale licitației, actele de ridicare a bunurilor imobile
adjudecate și certificatele de achitare integrală, eliberate de lichidator, sau actele de
ridicare a bunurilor imobile neadjudecate la licitație și certificatele de achitare integrală,
eliberate de lichidator, ori actele de separare a bunului imobil din masa debitoare,
întocmite de către administratorul de insolvabilitate/lichidator, și actele ce confirmă
dreptul real sau personal al persoanei care a solicitat separarea bunului imobil din masa
debitoare; f) titlurile de autentificare a drepturilor deținătorului de teren și alte acte
(adeverințe) privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autoritățile publice
abilitate, în modul stabilit de legislația în vigoare la data eliberării lor; g) alte documente
privind nașterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor imobile, eliberate conform
legislației în vigoare la data nașterii sau transmiterii acestor drepturi.
(11) La înregistrarea primară a bunului imobil și a drepturilor asupra lui în temeiul
documentelor indicate la alin.(1) este obligatorie prezentarea planului bunului imobil.
Prezentarea planului nu este necesară în cazul în care organul cadastral teritorial îl deține
deja.”
Art. 33 alin. (1) lit. b1), (3) din Legea nr. 1543/1998:
6
„Înregistrarea drepturilor poate fi refuzată numai dacă: b1) lipsesc documentele
pentru înregistrare;
Decizia privind refuzul înregistrării drepturilor se comunică solicitantului în scris,
iar un exemplar al deciziei se îndosariază în dosarul cadastral. În cazul dosarului cadastral
electronic, decizia se emite într-un exemplar pe suport de hârtie, care se eliberează
solicitantului, și unul sub formă de document electronic, care se îndosariază în dosarul
cadastral electronic. Refuzul înregistrării drepturilor poate fi soluționat prin acțiunea în
efectuarea înregistrării, prin acțiunea în justificare sau, după caz, prin acțiunea în
rectificare dacă sunt prezente temeiurile indicate în Codul civil. În celelalte cazuri, decizia
de refuz poate fi atacată în instanța de judecată sau la registratorul Agenției Servicii
Publice, iar decizia acestuia poate fi atacată în instanța de judecată.”
Punctul 89 din Instrucțiunea privind înregistrarea bunurilor imobile și
a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și
Cadastru nr. 112/2005 (în redacția în vigoare la data cererii din 22 decembrie
2022) prevedea condițiile de înregistrare a unei construcții în funcție de
calitatea beneficiarului asupra terenului, tipul dreptului (proprietate,
superficie, folosință) și momentul apariției acestuia (anterior sau ulterior
datei de 1 martie 2019).
(...) „Registratorul verifică ca actul de recepție (procesul-verbal de recepție la
terminarea lucrărilor sau procesul-verbal de recepție finală) să conțină: data întocmirii,
numele investitorului (după caz, și al beneficiarului), referirea la numărul și data actului
prin care a fost autorizată construirea, sursa de finanțare a lucrărilor de construcție,
descrierea bunului, numărul și data certificatului despre rezultatele inspectării,
semnăturile comisiei de recepție, după caz, ștampilele de rigoare.”
Punctul 221 din aceeași Instrucțiune (nr. 112/2005):
„La înregistrarea primară a bunului imobil și a drepturilor asupra lui, este
obligatorie prezentarea planului bunului imobil recepționat conform procedurii stabilite.
Prezentarea planului nu este necesară, în cazul în care organul cadastral teritorial îl deține
deja.”
Art. 423 din Codul civil:
„Cererile de înregistrare, înregistrare provizorie, notare sau radiere, indiferent de
data depunerii lor, sînt soluționate potrivit dispozițiilor legale de drept material în vigoare
la data încheierii actului sau, după caz, la data săvîrșirii ori producerii faptului juridic
generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus înregistrării, înregistrării
provizorii, notării sau radierii, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în
momentul depunerii cererii conform legii.”
Art. 18 din Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil
al Republicii Moldova nr. 1125/2002:
„ Formalitățile de publicitate sînt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data
efectuării acestora.”
7
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că, decizia motivată a fost notificată părților, în mod electronic
(f.d.161), la 16 februarie 2024, iar cererea de recurs a fost depusă la 25
martie 2024, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Cu privire la fondul cauzei, Completul de judecată reține că litigiul are
ca obiect refuzul înregistrării în registrul bunurilor imobile a blocului locativ
cu nr. cadastral 0111.108.310.01, amplasat în mun. Chișinău, or. Sângera,
str. 31 August 1989, nr. 5, construcție executată până la nivelul D+P+E.
Prin decizia din 26 decembrie 2022, Agenția Servicii Publice a respins
cererea de înregistrare depusă de reclamantă, motivând că procesul-verbal
de recepție finală nu identifică existența unei autorizații de construire sau alt
act permisiv și nici valoarea de investiție, încălcând cerințele prevăzute la
pct. 89 din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și
Cadastru nr. 112/2005, în vigoare la momentul examinării cererii.
În susținerea acțiunii, reclamanta a invocat că procesul-verbal de
recepție finală a fost emis anterior modificării Instrucțiunii nr. 112/2005 și
că, în temeiul art. 423 din Codul civil, se impune aplicarea dispozițiilor
legale materiale în vigoare la data producerii faptului juridic, respectiv la
momentul întocmirii actului de recepție.
A susținut că edificarea construcției s-a efectuat în baza unui proiect
avizat, iar prin decizia Consiliului orășenesc Sângera nr. 3/18 din 4
noiembrie 2022 s-a recomandat darea în exploatare și înregistrarea acesteia
în registrul bunurilor imobile.
Examinând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 30 martie 2023,
a constatat că refuzul Agenției Servicii Publice de a înregistra blocul locativ
este legal, iar acțiunea formulată de reclamantă este neîntemeiată, motiv
pentru care a respins-o.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a reținut că registratorul a
acționat în limitele competențelor legale și a exercitat dreptul său
discreționar în mod justificat, respectând cadrul normativ aplicabil în materia
înregistrării bunurilor imobile.
În acest sens, instanța a invocat prevederile art. 28 alin. (1) și alin. (11)
din Legea nr. 1543/1998, art. 33 alin. (1) lit. b1), precum și dispozițiile
Instrucțiunii nr. 112/2005, reținând că procesul-verbal de recepție finală nr.
1 din 11 februarie 2022 nu conține mențiuni referitoare la existența unui act
permisiv de construire și nici la sursa de finanțare, încălcând cerințele legale.
8
Totodată, instanța a reținut că certificatul de urbanism prezentat de
reclamantă viza un proiect diferit, iar reclamanta nu a obținut autorizație de
construire, neputând pretinde aprobarea tacită a acesteia, în condițiile în care,
printr-o hotărâre judecătorească anterioară, se constatase lipsa acestui drept.
În concluzie, instanța a considerat că, în absența actelor prevăzute de
legislație, respectiv, autorizație de construire, sursa de finanțare indicată în
procesul-verbal și alte documente obligatorii, nu era întrunit cadrul legal
necesar pentru admiterea acțiunii, iar registratorul era îndreptățit să refuze
înregistrarea construcției în registrul bunurilor imobile.
Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 29 noiembrie 2023, a admis
apelul reclamantei, a casat hotărârea primei instanțe și a obligat instituția
pârâtă să înregistreze procesul-verbal de recepție finală nr. 1 din 11 februarie
2022.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că procesul-verbal de
recepție finală constată executarea completă și corespunzătoare a lucrărilor
de construcție și recomandă darea în exploatare a obiectului „Clădire cu
funcții comasate”, iar acest act, conform pct. 89 din Instrucțiunea nr.
112/2005 în redacția aplicabilă la acel moment, era suficient pentru
justificarea înregistrării construcției în folosul investitorului.
A subliniat că, la data emiterii procesului-verbal (11 februarie 2022),
modificările aduse pct. 89, care impun menționarea expresă a autorizației de
construire și a sursei de finanțare, nu erau încă aplicabile, intrând în vigoare
ulterior, la 14 februarie 2022, astfel că registratorul nu putea impune cerințe
neprevăzute de actele normative în vigoare la acel moment.
Instanța de apel a apreciat că autoritatea publică a ignorat principiul
neretroactivității legii, prevăzut la art. 73 alin. (3) din Legea cu privire la
actele normative nr. 100/2017, și că dreptul discreționar al acesteia nu a fost
exercitat în mod corespunzător, rezultând un refuz nejustificat al
înregistrării.
De asemenea, a considerat că prima instanță nu a apreciat corect
ansamblul probelor administrate și nu a analizat integral circumstanțele
cauzei, omițând să coreleze procesul-verbal de recepție cu cadrul legal
aplicabil la data emiterii acestuia.
În consecință, Curtea de Apel a concluzionat că pretențiile reclamantei
sunt întemeiate și că procesul-verbal de recepție finală constituie temei
valabil pentru înregistrare, dispunând anularea actului administrativ de refuz
și obligarea pârâtului la înregistrarea construcției în registrul bunurilor
imobile.
9
Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”, în calitate de
succesoare a IP „Agenția Servicii Publice” în temeiul Hotărârii Guvernului
nr. 959 din 6 decembrie 2023, a declarat recurs împotriva deciziei din 29
noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, invocând aplicarea greșită a legii
de către instanța de apel și ignorarea caracterului imperativ al cerințelor
privind documentele obligatorii pentru înregistrarea construcțiilor.
În esență, recurenta a susținut că, la data depunerii cererii de
înregistrare, 22 decembrie 2022, erau aplicabile prevederile modificate ale
pct. 89 din Instrucțiunea nr. 112/2005, care impuneau expres ca procesul-
verbal de recepție să conțină mențiuni privind existența unui act permisiv de
construire și sursa de finanțare a lucrărilor.
De asemenea, a invocat că instanța de apel a aplicat în mod eronat art.
423 din Codul civil, întrucât această normă reglementează legea aplicabilă
raporturilor juridice materiale, în timp ce înregistrarea drepturilor în registrul
bunurilor imobile reprezintă o procedură administrativă guvernată de
normele procedurale în vigoare la data depunerii cererii.
Recurenta a subliniat că lipsa, în procesul-verbal de recepție, a
mențiunilor referitoare la autorizația de construire atrage incidența art. 33
alin. (1) lit. b1) din Legea nr. 1543/1998, constituind temei justificat pentru
refuzul înregistrării dreptului de proprietate asupra construcției.
Examinând recursul declarat, Completul de judecată constată că acesta
este admisibil, întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele
considerente.
Așadar, instanța de recurs reiterează că litigiul vizează refuzul
registratorului de a înregistra o construcție finalizată, motivat prin lipsa unor
mențiuni esențiale din procesul-verbal de recepție finală, anume, inexistența
referinței la un act permisiv de construire și omisiunea indicării sursei de
finanțare, așa cum impuneau dispozițiile pct. 89 din Instrucțiunea nr.
112/2005 în redacția în vigoare la data examinării cererii.
Cererea de înregistrare a fost depusă la 22 decembrie 2022. La acea
dată, erau deja aplicabile modificările aduse pct. 89 prin Ordinul nr. 8 din 17
februarie 2021 al Agenției Relații Funciare și Cadastru, intrate în vigoare la
14 februarie 2022, care impun, fără echivoc, ca actul de recepție să conțină
mențiuni privind autorizația de construire și sursa de finanțare a lucrărilor.
Potrivit art. 28 alin. (11) și art. 33 alin. (1) lit. b1) din Legea nr.
1543/1998, precum și pct. 221 din Instrucțiunea nr. 112/2005, înregistrarea
primară a unei construcții este condiționată de prezentarea planului
10
geometric al bunului imobil și a documentelor justificative privind
edificarea legală a construcției.
În acest sens, este întemeiat argumentul recurentei potrivit căruia
instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile legale privind aplicabilitatea în
timp. Astfel, art. 423 din Codul civil reglementează aplicarea normelor
materiale, în timp ce art. 18 din Legea nr. 1125/2002 stabilește că
formalitățile de publicitate sunt guvernate de legea procedurală în vigoare la
data efectuării lor.
Importanța momentului întocmirii actului de recepție este relativă,
întrucât cerințele legale aplicabile erau deja în vigoare la data depunerii
cererii. Or, procesul-verbal de recepție finală nr. 1 din 11 februarie 2022 nu
conține referirea la autorizația de construire și nici mențiunea privind sursa
de finanțare, elemente prevăzute imperativ de pct. 89 alin. (6) din
Instrucțiune. În lipsa acestor informații, registratorul nu putea admite cererea
de înregistrare fără a încălca cadrul normativ aplicabil.
În mod justificat, prima instanță a reținut că refuzul de înregistrare este
legal, fiind întemeiat pe lipsa documentelor esențiale, astfel cum prevede art.
33 alin. (1) lit. b1) din Legea nr. 1543/1998. De asemenea, reclamanta nu a
anexat planul geometric al bunului imobil, cerut expres de pct. 221 din
Instrucțiune.
Este de asemenea neîntemeiată referirea instanței de apel la principiul
neretroactivității prevăzut la art. 73 alin. (3) din Legea nr. 100/2017, întrucât
acest principiu se aplică actelor normative de drept material, iar nu celor de
natură procedurală. Înregistrarea drepturilor este o formalitate de publicitate
supusă regulilor procedurale în vigoare la data efectuării acesteia, conform
art. 18 din Legea nr. 1125/2002.
Mai mult ca atât, Completul de judecată reține că și până la 14
februarie 2022, moment în care s-a prevăzut expres în Instrucțiunea nr.
112/2005 necesitatea mențiunii autorizației de construcție în actul de recepție
finală, era interzisă edificarea unei clădiri fără autorizație de construcție. O
clădire ridicată fără autorizație era apreciată ca fiind o construcție
neautorizată. Și aceasta nu putea fi înregistrată în Registrul Bunurilor
Imobile în vederea atribuirii ei a unui caracter legal și introducere în circuitul
civil. Respectiv, prezentarea unui proces-verbal de recepție finală a
construcției în lipsa altor documente justificative privind edificarea legală a
construcției putea avea o singură consecință – refuzul în înregistrare.
Într-o atare situație, dreptul discreționar al registratorului a fost
exercitat în limitele legii. Instanța de fond a apreciat corect că nu erau
11
întrunite condițiile pentru înregistrarea construcției, în lipsa unui act
permisiv de construire, iar argumentele reclamantei privind existența unei
aprobări tacite au fost în mod just înlăturate, pe fundalul unei hotărâri
judecătorești anterioare care a infirmat acest drept.
Prin urmare, decizia instanței de apel a fost pronunțată cu ignorarea
normelor aplicabile și cu o interpretare eronată a raportului dintre norma
materială și cea procedurală. Hotărârea instanței de fond, dimpotrivă, este
legală și temeinică, motiv pentru care se impune menținerea acesteia.
Pentru aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție va admite recursul declarat de IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”,
va casa integral decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei
instanțe.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. c) și alin.
(3) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor
Imobile”.
Casează integral decizia 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Margareta Mangîr împotriva Instituției Publice
„Cadastrul Bunurilor Imobile”, succesoare în drepturi a IP „Agenția Servicii
Publice, cu privire la obligarea emiterea actului administrativ, și emite o
decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 30 martie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
Copia corespunde originalului Ion Malanciuc
12