3ra-499/23 — contestarea actulului administrativ

3ra-499/23 — contestarea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ana Verdeș, Natalia

Verdeș și Valentina Jenerenco

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco

împotriva Primăriei satului Cruglic, Consiliului sătesc Cruglic, r-nul

Criuleni, terți Ion Verdeș și Aliona Verdeș cu privire la contestarea actelor

administrative, obligarea eliberării actului administrativ favorabil și

încasarea cheltuielilor de judecată.

împotriva deciziei din 1 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-499/23

NR. PIGD 2-21024991-01-3ra-25052023)

Motivarea recursului nu a fost depusă în interiorul termenului prevăzut la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin

Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), în vigoare 01.09.2023).

Judecătoria Criuleni, sediul Central: A. Motricală

Curtea de Apel Chișinău: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

24 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Ana

Verdeș, Natalia Verdeș și Valentina Jenerenco,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Jenerenco au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului

Cruglic, Consiliului sătesc Cruglic, r-nul Criuleni, terți Ion Verdeș și Aliona

Verdeș cu privire la anularea parțială a Deciziei nr.1/16 din 9 aprilie 2013 a

Consiliului sătesc Cruglic, r-nul Criuleni „Cu privire la aprobarea planului

geometric, atribuirea terenurilor în proprietate privată proprietarilor caselor

de locuit”, în partea aprobării listei terenurilor transmise în proprietate

privată conform anexei 2, prin care a fost transmis în proprietate privată

terenul cu nr. cadastral XXXX lui Ion Verdeș, anularea Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXX eliberat lui Ion

Verdeș la data de 17 mai 2013, obligarea Consiliului sătesc Cruglic să

includă în lista terenurilor transmise în proprietate privată conform anexei 2

și pe copiii lui Ion Verdeș și Aliona Verdeș, Natalia Verdeș, Valentina

Jenerenco (Verdeș) și Ana Verdeș ca deținători a cotelor părți egale între toți

membrii familiei Verdeș, câte 1/5 cotă parte din bunul imobil cu nr. cadastral

XXXX pentru fiecare din ei, obligarea Primăriei satului Cruglic să elibereze

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.XXXX pentru toți

membrii familiei Verdeș cu indicarea cotei părți care îi revine fiecărui

membru de familie Verdeș și anume câte 1/5 cotă parte din terenul cu nr.

cadastral XXXX, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/5 cotă parte

din terenul cu nr. cadastral XXXX, asupra casei de locuit construită pe

terenul respectiv și asupra tuturor construcțiilor auxiliare construite pe acest

teren, încasarea în contul reclamantelor din contul pârâților în mod solidar

cheltuielile pentru asistență juridică în suma de 5000 lei.

născut prima dintre ele, Natalia, părinții lor fiind Ion Verdeș și Aliona

Midori, care la acel moment nu erau căsătoriți.

căsătoria, iar mama lor și-a schimbat numele de familie din Midori în Verdeș.

r-nul Criuleni, familiei Verdeș, care constituia la acel moment, 3 membri,

1

fiind-ui repartizat un teren de pământ pentru construcția case de locuit, cu nr.

cadastral XXXX.

(Jenerenco), iar la 30 ianuarie 1997 s-a născut reclamanta Ana Verdeș.

73/03) căsătoria între Ion Verdeș și Aliona Verdeș a fost desfăcută, iar

domiciliul copiilor minori a fost stabilit cu tatăl lor.

lui Ion Verdeș în proprietate privată lotul cu o suprafață de 0,1387 ha în

hotarele indicate în plan, iar la 17 mai 2013 Primăria satului Cruglic, r-nul

Criuleni i-a eliberat Titlul de autentificare a dreptului asupra pământului cu

nr. XXXX, pe care era construită casa de locuit și alte construcții auxiliare,

care la data de 11 martie 2014 a fost înregistrat în Registrul cadastral al

bunurilor imobile.

judecată către Ion Verdeș și prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 6 iunie

2019 a fost admisă acțiunea și partajată averea în devălmășie, care era

constituită din terenul de pământ și casa de locuit construită pe acest teren.

Verdeș, iar prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020 și Decizia

Curții Supreme de Justiție din 28 octombrie 2020, a căror revizuire s-a cerut,

au fost respinse apelul și recursul, menținându-se hotărârea atacată.

octombrie 2020, în prima jumate a lunii decembrie 2020 Aliona Verdeș le-a

spus reclamantelor, că nu vor mai trăi în casa de locuit respectivă, doar în

partea partajată al tatălui lor Ion Verdeș, dacă nu-i v-or achita 12000 euro

pentru partea sa din casă. Apelându-l pe tata lor, care se afla la muncă în

Rusia l-au întrebat ce se întâmplă și acela le-a povestit despre acțiunea

privind partajarea averii și hotărârea judecătorească rămasă în vigoare,

decizia Consiliului local al satului Cruglic privind repartizarea în proprietate

privată a pământului, pe care a fost construită casa și Titlul de autentificare

a dreptului asupra pământului, înregistrat la oficiul cadastral, spunând-le că

a considerat că el a acționat pentru binele lor și despre hotărârile judecătorești

pronunțate, nu a dorit să le spună pentru a nu le trauma psihologic.

Cruglic r-nul Criuleni și Primăria satului Cruglic r-nul Criuleni, cerând

informații și prin răspunsul din 14 ianuarie 2021 al primarului satului

Cruglic, le-a fost comunicat, că conform Deciziei nr.1/16 din 9 aprilie 2013

lui Ion Verdeș i-a fost repartizat în proprietate privată terenul de pământ, în

lipsa cererii din partea acestuia și în listă la Consiliul a fost indicat doar capul

familiei, deoarece nu era necesar să fie menționați toți membrii familiei, pe

când conform subpct.2) pct.11 din Anexa nr.1 la HG 750 din 13 octombrie

2

2020, pentru aprobarea Regulamentului privind modelele unice ale titlurilor

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, modul de completare,

eliberare și păstrare a acestor titluri de drept: „proprietate” sau

„administrare” și/sau „folosință”, în cazul în care terenul se află în

proprietatea a doi sau mai mulți proprietari, se înscrie „proprietate comună”

cu indicarea cotei-părți, dacă aceasta este stabilită.

Consiliul sătesc Cruglic, r-nul Criuleni și către Primăria satului Cruglic, r-

nul Criuleni. La 28 ianuarie 2021 au expirat 30 de zile pentru examinarea

cererii prealabile de către organele emitente care au emis actele contestate,

însă nu au primit nici un răspuns, fapt care le acordă dreptul să conteste actele

acestora direct în judecată.

au depus cerere de concretizare solicitând suplimentar anularea Deciziei

nr.1/5 din 2 martie 2021 a Consiliului sătesc Cruglic, adoptată asupra cererii

prealabile din 28 decembrie 2020.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a separat din prezenta cauză de contencios administrativ pretenția

de drept civil formulată de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Jenerenco

Valentina împotriva lui Ion Verdeș și Aliona Verdeș cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra a 1/5 cotă parte din bunul

imobil cu nr. cadastral XXXX după Natalia Verdeș, Valentina Jenerenco

(Verdeș) și Ana Verdeș.

Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Natalia

Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco împotriva Primăriei satului

Cruglic, Consiliul sătesc Cruglic, r-nul Criuleni terți Ion Verdeș și Aliona

Verdeș cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea eliberării

actului administrativ favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Jenerenco au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29 decembrie 2021

a Judecătorie Criuleni, sediul Central, iar la 5 iulie 2022 au depus apel

motivat solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate

și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel înaintată de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina

3

Jenerenco. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din

29 decembrie 2021.

deciziei nr.1/16 din 9 aprilie 2013, pârâtul/intimat și-a exercitat dreptul

discreționar în conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar

duce la nulitatea acesteia nu au fost constatate.

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.XXXX, prin decizia

Consiliului local Cruglic, r-nul Criuleni fără număr din 20 februarie 1992 lui

Ion Verdeș i-a fost repartizat în proprietate privată terenul de pământ

înregistrat cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de 0,1387 ha cu destinația

pentru construcții amplasat în intravilanul satului Cruglic r-nul Criuleni. Iar

din pct.2 din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr.XXXX eliberat lui Ion Verdeș la data de 17 mai 2013, rezultă că, decizia

inițială prin care s-a transmis în proprietate privată terenul, este din 20

februarie 1992, iar în punctul 4 din același titlu, este indicat că terenul a fost

trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri sub nr.39 la data de

15 aprilie 1993.

precum că, prin decizia Consiliului local Cruglic, r-nul Criuleni nr.1/16 din

9 aprilie 2013 a fost anulată decizia Consiliului local Cruglic, r-nul Criuleni

fără număr din 20 februarie 1992, or prin decizia Consiliului local Cruglic,

r-nul Criuleni fără număr din 20 februarie 1992, lui Ion Verdeș i-a fost

repartizat în proprietate privată terenul de pământ cu suprafața de 0,1387 ha

cu destinația pentru construcții amplasat în intravilanul satul Cruglic r-nul

Criuleni, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr.39 la

data de 15 aprilie 1993. Însă, potrivit pct.1 din Decizia nr.1/16 din 9 aprilie

2013 a Consiliului sătesc Cruglic, r-nul Criuleni „Cu privire la aprobarea

planului geometric, atribuirea terenurilor în proprietate privată proprietarilor

caselor de locuit”, în urma efectuării măsurărilor masive în intravilanul

localității a fost aprobată lista terenurilor transmise în proprietate privată

locuitorilor satul Cruglic conform anexei 2, iar potrivit acestei liste sub

nr.302 se regăsește terenul cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de 0,1387 ha

a cărui proprietar este indicat Ion Verdeș.

actelor contestate intimatul nu a ținut cont că terenul era deținut de fapt în

coproprietate de către toți membrii familiei Verdeș, corespunzător ele fiecare

aveau dreptul de proprietate asupra a câte o 1/5 cotă parte din bunul imobil

cu nr. cadastral XXXX, Completul de judecată la considerat ca fiind

neîntemeiat, or potrivit hotărârii Judecătoriei Criuleni din 6 iunie 2019

(devenită irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28

octombrie 2020), s-a recunoscut casa de locuit și terenul aferent casei din

satul Cruglic, r-nul Criuleni, cu nr. cadastral XXXX proprietate comună în

4

devălmășie a soților Aliona Verdeș și Ion Verdeș. Concomitent bunurile au

fost partajate în cote-părți egale conform variantei de partaj stabilită prin

Raportul de constatare a variantelor de partajare a bunului imobil nr. 15 din

6 decembrie 2018.

Judecătoriei Criuleni din 6 iunie 2019, că casa de locuit și terenul aferent

casei din satul Cruglic, r-nul Criuleni, cu nr. cadastral XXXX proprietate

comună în devălmășie a soților Aliona Verdeș și Ion Verdeș, este un fapt

constatat care nu mai poate fi discutat.

de pământ înregistrat cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de 0,1387 ha de

către Ion Verdeș și Aliona Verdeș, ambii cu ½ cotă parte ideală, constatată

prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Criuleni din 6 iunie 2019, care

constituie puterea lucrului judecat, iar instanța de fond într-un mod întemeiat

a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată.

6 iunie 2019, a fost emisă fără ca apelantele să fie atrase în proces, Completul

de judecată la considerat ca fiind neîntemeiat și nu este temei de admitere a

prezentei acțiunii, însă în cazul în care nu sunt de acord cu hotărârea

menționată supra sunt în drept să-și apere drepturile sale print-o altă cale

prevăzută de lege.

respins acțiunea ca fiind neîntemeiată, în cazul în care argumentele de

ilegalitate invocate de reclamante/apelante nu și-au găsit confirmare.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Natalia Verdeș și Valentina Jenerenco au depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 1 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei contestate cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă

acțiunea înaintată.

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 zile după recepționarea deciziei

integrale a instanței de apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

5

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.”

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Justiție la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile

Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 01 septembrie 2023) prevede că:

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),

în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.”

„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.” 80. Articolul

113 din Codul de procedură civilă indică că: „Dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de

judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și

numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se

realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

6

vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

„(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă

electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

„(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care

urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din

cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica

este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

(5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor

mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este

echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată.

Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau

de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”

„Dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi

probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare,

atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana

care urma să fie notificată.”

privind identificarea electronică și serviciile de încredere prevede că:

„(2) Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și

utilizarea acestuia de către destinatar.

(3) În cazul în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul

documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră

expediat dacă: a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de

către un intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în numele

semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul informațional utilizat

de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat în mod corespunzător

sau este direcționat în sistemul informațional indicat de destinatar; c) este redat într-o

formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar; d)

intră într-un sistem informațional ce nu este controlat de către semnatar sau de către

creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a

documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al

creatorului sigiliului electronic.

(4) În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au

convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă

acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă

documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o

formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv.

7

(6) Documentul electronic nu se consideră recepționat dacă persoana care l-a

recepționat nu este destinatarul preconizat al acestuia.”

electronică și serviciile de încredere relevă că:

„(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului

electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se

consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de

către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația

electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului

sau al creatorului sigiliului electronic.

(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului

electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se

consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În

cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional

respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia

în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de

un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului

electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Legii în vigoare până la 01.09.2023) statuează că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).”

„(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate

în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care nu

pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.

stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității

raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate

avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea

anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după

a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Chișinău a pronunțat în ședință publică, dispozitivul deciziei.

8

Natalia Verdeș și Valentina Jenerenco (XXXX), Curtea de Apel Chișinău a

notificat dispozitivul deciziei din 1 februarie 2023, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la lucrările dosarului (f.d.192).

Natalia Verdeș și Valentina Jenerenco au depus cererea de recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei contestate cu emiterea

unei noi decizii prin care să fie admisă acțiunea înaintată. Totodată,

menționând că motivarea recursului va fi prezentată Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 zile după recepționarea deciziei integrale a instanței

de apel.

electronică a recurenților Ana Verdeș, Natalia Verdeș și Valentina

Jenerenco, copia deciziei motivate din 1 februarie 2023, fapt ce rezultă din

extrasul anexată la dosar (f.d.196).

echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către

operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de

identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data

calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul

judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a

actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu

privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj

separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde

mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va

explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De

regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă,

deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

odată cu expedierea a deciziei motivate din 1 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, la adresa electronică a recurenților Ana Verdeș, Natalia Verdeș și

Valentina Jenerenco, lipsesc.

cel mai eficient și rapid mijloc de comunicație, cum ar fi poșta electronică,

și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului

judecătoresc din 1 februarie 2023 recurenților Ana Verdeș, Natalia Verdeș și

Valentina Jenerenco, iar termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la modificările

operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie

9

2023), pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de

21 aprilie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei

motivate a instanței de apel, care a expirat în ziua lucrătoare de 22 mai 2023

(luni) inclusiv.

Valentina Jenerenco, nu s-au conformat prevederilor legale și nu au prezentat

motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul

administrativ (în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin

Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023). Or, fiind

interesați de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurenții, odată ce li s-

a notificat decizia motivată a instanței de apel încă la data de 20 aprilie 2023,

trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea

actului de procedură (prezentarea motivării recursului) până la expirarea

termenului legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul 20 administrativ (în

redacția legii în vigoare până la modificările din 01.09.2023).

prevăzută la art.246 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția legii

în vigoare până la modificările din 01.09.2023), de declarare a recursului

depus de Ana Verdeș, Natalia Verdeș și Valentina Jenerenco, inadmisibil

prevăzut la art.24 din Codul administrativ, prezumă că partea este obligată

să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), este considerat un termen imperativ, astfel că

nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

în interiorul termenului legal, se datorează în exclusivitate comportamentului

pasiv al recurenților Ana Verdeș, Natalia Verdeș și Valentina Jenerenco, care

trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu

bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, în situația în care

încă la data de 20 aprilie 2023, la adresa electronică a ultimilor a fost

notificată decizia integrală a instanței de apel, care la rândul său nu au depus

diligența (de a și verifica poșta electronică) până la expirarea termenului

limită – 22 mai 2023, pentru prezentarea recursului motivat. Or, admiterea

spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului

securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

10

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou

descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de

timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac,

totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de

atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Verdeș, Natalia Verdeș și Valentina Jenerenco, drept inadmisibil, este

compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice.

Supreme de Justiție concluzionează de a declara recursul depus de Ana

Verdeș, Natalia Verdeș și Valentina Jenerenco, ca inadmisibil.

(în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023, în vigoare 01 septembrie 2023),

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Ana Verdeș, Natalia Verdeș și

Valentina Jenerenco.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

11