3ra-441/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului,
3ra-441/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului or.
Durlești, terț Lupu Emilia privind anularea actului administrativ individual
defavorabil,
împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 3ra-441/23
NR. PIGD 2-20165634-01-3ra-18042023
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din Codul administrativ (în
vigoare până la 01 septembrie 2023). Neprezentarea motivării recursului în termenul prevăzut de art. 245
alin. (2) Cod administrativ
Judecătoria Criuleni, sediul central (A. Motricală)
Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)
23 iulie 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău
al Cancelariei de Stat,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 decembrie 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
depus cerere de chemare în judecată către Consiliul or. Durlești, terț Lupu Emilia cu
privire la anularea deciziei nr. 4.6.1 din 21.09.2020 a Consiliului or. Durlești.
Prin hotărârea din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul central
s-a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
La 11 martie 2022, în interiorul termenului de atac instituit de art. 232 alin.
(1) Cod administrativ, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat
cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 08 februarie 2022,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei
noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea înaintată.
Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a mențint
hotărârea primei instanțe.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 20 ianuarie 2023 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
Prin referința din 23 iulie 2024 intimatul Consiliul or. Durlești a solicitat
declararea recursului ca inadmisibil, din motivul nedepunerii motivării recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.
”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
2
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023)
prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din
cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în
vigoare la data declarării recursului):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel”.
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
„ Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în
special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost după expirarea termenului prevăzut
la art. 245 alin. (2)”.
Art. 195 Cod administrativ:
„procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169-171”.
Art. 102 alin. (2), (7) Cod de procedură civilă,
„(1) (1) Instanța înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și
interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de
procedură.
(7) Citațiile și înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la
expirarea termenelor de reclamare se consideră înmînate la data expirării termenului de reclamare chiar
dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal.”
Art. 110 Cod de procedură civilă
„termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul
căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.
Art. 111 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă:
„actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de
procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de
procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În
ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul
curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe
parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului
sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii
termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen”
Art. 113 Cod de procedură civilă
3
„dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de
lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 223 Cod administrativ:
„hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea
ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114”.
Art. 96 alin. (1) Cod administrativ:
„notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în
orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării
și acceptată de participantul la procedură”.
Art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ:
„notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită
de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)
notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin
mijloace electronice de comunicație dedicate”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Codul administrativ stipulează că în cererea de recurs se indică instanța la
care a fost depusă; numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul
sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele
bancare și codul fiscal; numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit
și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; denumirea
pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; pretențiile reclamantului;
circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;
enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; datele
despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută
de lege.
Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că recursul depus împotriva hotărârii emise de Curtea de Apel Chișinău
este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție
contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care sunt de natură să
facă vizibile ilegalitatea deciziei contestate.
Recurentul Oficiul teritorial Chișinău nu s-a conformat prevederilor legale
și a formulat o simplă cerere de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și
netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față
de soluția pronunțată de instanța inferioară. Această circumstanță face imposibilă
exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.
Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția
instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de
ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Condiția
legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume
imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează.
4
Prin prisma art. 223 din Codul administrativ rezultă că notificarea
hotărârilor și a altor acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, are loc conform
art. 96–114.
Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ notificările și
comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice
formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
În același timp art.33 din Codul administrativ prevede că comunicarea
interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul
procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă
electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare
eficiență, rapiditate și economie de costuri.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la data de 22
noiembrie 2022 (f.d.100).
La 17 ianuarie 2023 Curtea de Apel Chișinău, prin poșta electronică la
adresa otcs_chisinau@gov.md, a expediat recurentului Oficiului teritorial Chișinău
copia dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2022 (f.d.
105).
La data de 20 ianuarie 2023 recurentul Oficiul teritorial a depus recurs
împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 106).
Materialele cauzei atestă, că la data de 14 martie 2023 decizia motivată
a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului Oficiului
teritorial Chișinău, prin intermediul poștei electronice la aceeași adresă:
otcs_chisinau@gov.md (f.d.109). Adresa respectivă este indicată în cererea de
chemare în judecată (f.d.2), în cererea de apel (f.d. 55), precum și în cererea de recurs
nemotivat (f.d. 106), fapt care atestă că aceasta și-a dat consimțământul la expedierea
actelor de procedură de către instanțele de judecată prin intermediul poștei
electronice.
Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor
judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca
acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii
lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea
interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În
mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau
neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații
cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj
separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul
de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele
care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este
informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită
sau ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe
portalul poștei electronice a instanței de apel, care atestă că recurentului i-a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, se demonstrează incontestabil faptul
că, decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost adusă la cunoștință
5
recurentului Oficiului teritorial Chișinău și această modalitate de notificare a actului
judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art.96 alin. (1) din Codul administrativ.
Astfel, termenul de depunere a motivării recursului împotriva deciziei din
22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, notificată recurentului la data de 14
martie 2023, a expirat la data de 13 aprilie 2023.
Până la data examinării admisibilității recursului, Oficiul teritorial
Chișinău, nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 16 noiembrie
2022 a Curții de Apel Chișinău.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul
temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea
cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor
și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către
participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.
La caz, decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată recurentului la data de 14 martie 2023, iar lipsa unor acțiuni concrete de a
prezenta motivarea recursului în termenul stabilit de lege demonstrează că recurentul
său nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-și proteja
drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).
Nerespectarea termenului de depunere a motivării recursului a fost admis
în întregime de comportamentul recurentului.
Mai mult, hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău la data de 15 martie 2023
Respectiv, recurentul a avut posibilitatea reală de a lua cunoștință cu hotărârea Curții
de Apel Chișinău de pe portalul instanțelor de judecată www.instante.justice.md.
Din aceste motive, recursul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea
oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul
când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o
împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că în
conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute lege, ori termenul de prezentare a motivării recursului este considerat un
termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine
decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Recurentul trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,
interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află prezentul litigiu, în care
are calitatea de recurentă, pentru a depune în termen motivarea recursului.
În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea
din 03 aprilie 2008).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Oficiul
6
teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.
Ținând cont de art. 193, art. 230, art. 245 alin. (2), art. 246 alin. (1) și (2)
lit. e) din Codul administrativ (în vigoare la data declarării recursului), Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Diana Stănilă
7