3ra-303/23 — anularea autorizatiei de construire

3ra-303/23 — anularea autorizatiei de construire (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Andrei Bragarenco,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Andrei Bragarenco și Natalia Bragarenco împotriva

Primăriei comunei Tohatin cu privire la anularea autorizației de construire și

anularea deciziei emisă în procedura prealabilă,

împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-303/23

NR. PIGD 2-21132805-01-3ra-16032023)

Recursul declarat până la 1 septembrie 2023. Art. 246 din Codul administrativ (în redacția

în vigoare până la 1 septembrie 2023). Argumentele invocate nu determină admisibilitatea

recursului în raport cu motivele invocate. Dezacordul recurentului cu actele judecătorești

contestate, nu constituie temei de casare a acestora conform solicitării din recurs.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, A. Minciuna,

2 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Andrei

Bragarenco,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus acțiune în contencios administrativ, concretizată prin cererea din 15

octombrie 2021, împotriva Primăriei comunei Tohatin, solicitând anularea

răspunsului (deciziei) nr. 80 din 13 septembrie 2021 și anularea autorizației

de construire nr. 78 din 15 decembrie 2020.

Primăria comunei Tohatin a emis autorizația de construire nr. 78, prin care

s-a autorizat edificarea unei stații de așteptare a pasagerilor pe terenul situat

în mun. Chișinău, comuna Tohatin, satul Nou Tohatin, str. Nucarilor.

Aceasta a fost construită în nemijlocita apropiere a proprietății lor private,

prin ce li se lezează drepturile la un trai decent, sigur, viață privată, precum

și siguranța personală la trafic.

au solicitat lista tuturor actelor ce au stat la baza edificării stației de așteptare

amplasată în nemijlocita apropiere de poarta casei lor, cu eliberarea copiilor

autentificate ale acestora. Iar prin răspunsul Primarului comunei Tohatin nr.

206 din 8 iulie 2021, li s-a prezentat copia planului de încadrare și autorizația

de construire nr. 78 din 15 decembrie 2020.

prealabilă depusă la 30 iulie 2021, au solicitat anularea acesteia. Iar prin

răspunsul (decizia) nr. 252 din 13 septembrie 2021, recepționată la 15

septembrie 2021, s-a respins cererea prealabilă.

planului anexat la autorizație, stația de așteptare urma a fi edificată într-un

alt loc decât cel care este amplasată. Stația este amplasată paralel cu calea de

acces către proprietatea lor privată, ceea ce creează dificultăți accesului spre

proprietate, dar și riscuri majore privind siguranța traficului rutier, inclusiv a

tuturor membrilor familiei. Staționarea transportului public paralel cu calea

de acces creează situație de accident și obstacole în deplasarea normală atât

a transportului oprit în stație, cât și a transportului care circulă și urmează a

efectua în zona respectivă depășire din motivul staționării transportului

public, dar și al transportului privat al familiei lor. Situațiile de accident

atentează la viața și sănătatea familiei lor, dar și a tuturor participanților la

trafic, inclusiv a persoanelor aflate la stația de așteptare.

reclamanții au afirmat că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept și

urmează a fi anulată. Prin prisma noțiunilor: „autorizație de construire”,

certificat de urbanism pentru proiectare”, „construcții cu caracter

provizoriu”, „documentație de proiect”, „schiță de proiect” redate în art. 2

din Legea privind autorizarea lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie

2010, precum și prevederilor art. 12 alin.(1) din aceeași Lege, au reiterat că

autorizația a fost emisă cu încălcarea prevederilor legale enunțate, și anume,

în lipsa documentației de proiect și a certificatului de urbanism. Din textul

autorizației de construire se constată că aceasta a fost emisă fără proiect,

lipsind numărul și data certificatului de urbanism.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Natalia

Bragarenco și Andrei Bragarenco împotriva Primăriei comunei Tohatin cu

privire la anularea autorizației de construire nr. 78 din 15 decembrie 2020 și

a deciziei nr. 80 din 13 septembrie 2021 emisă la soluționarea cererii

prealabile.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

depus cerere de apel nemotivată, iar la 6 noiembrie 2022, Andrei Bragarenco

a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 5 octombrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi decizii de admitere a

cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

temeiul art. 236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, s-a declarat

inadmisibil apelul declarat de Natalia Bragarenco împotriva hotărârii din 5

octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

respins apelul declarat de Andrei Bragarenco și s-a menținut hotărârea din 5

octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

instanțe este una legală și întemeiată, iar argumentele expuse în cererea de

apel au un caracter declarativ.

și Natalia Bragarenco este admisibilă, a supus dezbaterii fondul cauzei.

construire și certificat de urbanism pentru proiectare în sensul art. 2 din

Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, precum și cu prevederile art. 3 alin. (1) și (2), art.12 alin. (1), (2)

din aceeași Lege, ale art. 6, art.12 din Legea nr. 835-XII din 17 mai 1996

privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, instanța de apel a

conchis asupra temeiniciei soluției fondului privind respingerea acțiunii, or,

argumentele expuse în acțiune și în apel au un caracter declarativ și

neîntemeiat.

Bragarenco și Natalia Bragarenco au contestat o autorizație de construire,

prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire a trei stații de

așteptare pentru pasageri, pe terenul situat în mun. Chișinău, s. Cheltuitor, s.

Tohatin (cartierul nou), s. Buneț. Însă prin acțiune și-au manifestat

dezacordul cu autorizația de construire eliberată doar pentru stația de

așteptare pentru pasageri ce urmează a fi amplasată în comuna Tohatin, str.

Nucarilor. Corespunzător fiind constatat că reclamanții și-au manifestat

dezacordul cu autorizația de construire în partea autorizării executării

lucrărilor de construire a stației de așteptare ce urma a fi amplasată în comuna

Tohatin, str. Nucarilor, controlul judecătoresc al actului administrativ

contestat urmează a fi îndreptat exclusiv în limitele argumentelor expuse în

acțiune.

că autorizația de construire a stației de așteptare a fost emisă în lipsa

proiectului de execuție, în textul acesteia lipsind numărul certificatului de

urbanism. Analizând aceste argumente ale reclamanților, instanța le-a

considerat drept neîntemeiate, constatând cert că la emiterea autorizației de

construire au fost respectate dispozițiile legale și procedura stabilită de

legiuitor.

susținut că prin amplasarea stației de așteptare în proximitatea proprietății

lor, le este afectat dreptul la siguranță. Or, din analiza planului de încadrare

în zonă, derivă că stația de așteptare a transportului public se află peste drum

de proprietatea reclamanților, la o distanță de cca 15 m de la sectorul de teren

și 20 m de la casa individuală de locuit. Prin urmare, a conchis că nu există

probe ce ar confirma alegațiile reclamanților privind lezarea dreptului la un

trai decent, sigur și viață privată, acestea având un caracter declarativ și

neîntemeiat.

circulației transportului public și deplasării în siguranță a tuturor

participanților la trafic, îndeosebi al pietonilor, autoritățile administrației

publice locale, având competențe în domeniul siguranței la trafic, au dreptul

de a construi/amplasa obiective de prestare a serviciilor rutiere pe drumurile

și străzile localităților.

reclamanți, a fost emisă anume pentru realizarea competenței autorității

publice locale în vederea asigurării siguranței la trafic, în special, pentru a

asigura siguranța deplasării locuitorilor cu ajutorul transportului public.

fond a respins acțiunea, pe motiv că reclamanții nu ar fi indicat dreptul

vătămat, or, din analiza hotărârii motivate a instanței de fond derivă că

acțiunea a fost respinsă pentru motive de netemeinicie a argumentelor

invocate.

instanței de fond este neîntemeiată și nemotivată. Analizând conținutul

hotărârii contestate, instanța de apel a reținut că hotărârea primei instanțe

este una legală, motivată și bine argumentată, făcând referire la normele de

drept material și procedural, dând o apreciere probelor prezentate de către

părți, determinând circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, care au fost și care n-au fost stabilite, apreciind corect caracterul

raportului juridic dintre părți, aplicând legea aplicabilă soluționării cauzei și

admisibilitatea acțiunii, având o motivație și o analiză clară.

precum că instanța de fond nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor

cauzei, ori, rolul activ exercitat de instanță, în deslușirea corectă a raportului

dintre părți, este evident manifestat, în condițiile analizei apărărilor

reclamantului exprimate pe cale incidentală, dar, în cadrul fixat de reclamanți

și în limitele obiectului dedus judecății.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

formulat recursul motivat împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere a

cererii de chemare în judecată.

decizia instanței de apel sunt neîntemeiate pasibile de a fi casate integral, din

motiv că instanțele inferioare nu au elucidat și constatat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. Au aplicat eronat

normele de drept material, iar concluziile expuse în actele judecătorești sunt

în contradicție cu circumstanțele cauzei.

echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care prezumă dreptul la

o hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care

instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate

în privința cauzei diferite spre soluționare.

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor

hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un

proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a

se pronunța în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și

argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau

respingerea acestora (Garcia Ruiz contra Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie

1999).

necesitatea motivării hotărârilor judecătorești, unde funcția unei decizii

motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi

auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar, de

asemenea, obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse

(Fomin contra Moldovei, hotărârea din 11 octombrie 2011). Actul

judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al

Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite

pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de

Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei). La deliberarea hotărârii,

instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite,

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei

și admisibilitatea acțiunii. Instanța judecătorească adoptă hotărârea în

limitele pretențiilor înaintate de reclamant. Potrivit recomandărilor Avizului

nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în atenția

Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor

judecătorești se invocă că o motivație și o analiză clară, sunt cerințele

fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului

la un proces echitabil.

încălcat prin prisma art. 17, art. 20 din Codul administrativ, însă instanța

contrar acestora a motivat hotărârea precum că nu au demonstrat dreptul

lezat.

judecată, recurenții au menționat drepturile garantate prin prisma art. 36

alin.(1), art.37 alin.(1), (2), art. 47 alin.(1), art. 24 alin.(1) din Constituție.

copia recursului, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d.104).

comunei Tohatin a depus referință la recurs, solicitând respingerea acestuia.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura

contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile

cu privire la temeiurile recursului.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la

1 septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

2023):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

2023):

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1)

și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 15

februarie 2023. Prin intermediul poștei electronice (f.d.95, 96), la 16

februarie 2023 instanța ierarhic inferioară a notificat dispozitivul deciziei

instanței de apel, iar la 23 februarie 2023 -decizia motivată. Astfel, recursul

depus de Andrei Bragarenco, a fost înaintat cu respectarea prevederilor art.

245 din Codul administrativ.

deși în partea introductivă a recursului sunt indicați în calitate de recurenți

Andrei Bragarenco și Natalia Bragarenco, însă, în final, acesta este semnat

doar de către Andrei Bragarenco. Astfel, recursul se consideră a fi depus doar

de către Andrei Bragarenco, or, ultimul conform materialelor cauzei nu

deține împuterniciri în vederea reprezentării intereselor Nataliei Bragarenco

la depunerea recursului și semnării în numele acesteia.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1

septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la

art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Andrei Bragarenco.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Andrei Bragarenco.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc