3ra-1005/21 — anularea actului administrativ.

3ra-1005/21 — anularea actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1005/21

2-18155247-01-3ra-27092021

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: M. Gandrabur)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, I. Muruianu, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Aliona Miron

examinând recursul depus de Tatiana Dragan, reprezentată de avocatul Victor

Durleșteanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Dragan Tatiana împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, terți

Societatea cu Răspundere Limitată „Cartierul Galben”, Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii cu

privire la anularea actelor administrative individuale,

împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul depus de Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii, s-a casat hotărârea din 03 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o deciziei nouă de respingere a

acțiunii în contencios administrativ depusă de Tatiana Dragan ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 14 mai 2018, Tatiana Dragan a depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, împotriva Primăriei și Consiliului mun.Chișinău, solicitând

anularea autorizației de construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018 și certificatului de

urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie 2013.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara casei de locuit din

str.XXXXX. În vecinătate pe terenul cu numărul cadastral XXXXX, situat în XXXXX, se

intenționează ridicarea a unui bloc de locuit cu minim 7 nivele, iar executarea lucrărilor în

perimetrul indicat are drept consecință afectarea liniștii și curățeniei în zonă,

supraaglomerarea căilor de acces în zonă pentru locatarii care locuiesc deja aici, riscul

surpării construcțiilor din vecinătate ca urmare a efectuării lucrărilor de sondare a

pământului în zona noii construcții.

În vederea curmării lucrărilor de construcții, pe care le consideră vădit ilegale, s-a

adresat la 25 aprilie 2018 Primăriei mun.Chișinău cu cerere prealabilă, solicitând

1

informarea cu privire la legalitatea lucrărilor de construcție, suspendarea lucrărilor de

construcție până la etapa definitivării situației enunțate și după caz, în urma controlului

intern efectuat, anularea actelor care constituie temeiul executării lucrărilor.

Prin răspunsul nr.21/884 din 11 mai 2018 a Direcției generale arhitectură, urbanism

și relații funciare a Primăriei mun.Chișinău, i s-a comunicat că în baza certificatului de

urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie 2013 a fost eliberată autorizația

de construire nr.40 din 27 februarie 2015 pentru construcția casei de locuit multifamiliale

în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Ulterior, a fost emisă autorizația de

construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018. Totodată, s-a explicat că controlul de stat al

calității construcției este una din componentele sistemului calității, stabilit prin lege, se

efectuează de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică.

În opinia reclamantei certificatul de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22

octombrie 2013 și autorizația de construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018 sunt ilegale și

pasibile anulării, or, autorizația de construire a fost eliberată în baza certificatului de

urbanism cu termenul de valabilitate expirat de 4 ani.

Tatiana Dragan a susținut că certificatul de urbanism nr.504i/13 din 22 octombrie

2013 nu prevedea ridicarea construcțiilor multietajate în această zonă. În lista materialelor

prezentate de solicitanți lipsesc documente, care ar atesta existența unei schițe de proiect

avizate de arhitectorul-șef, acest lucru fiind obligatoriu, deoarece zona respectivă avea un

regim special la etapa emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare.

De asemenea, autorizația de construire trebuie să fie în concordanță cu certificatul

de urbanism, neîntrunind condițiile obligatorii stipulate la art.6 și art.16 din Legea nr.163

din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. Or, autorizația de

construire contestată nu conține numărul cadastral al terenului, perimetrul adreselor din

zonă, nu sunt specificate condițiile speciale de executare a lucrărilor de construcție și nici

numărul licenței proiectantului nu este valid.

Prin încheierea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, au fost atrași

în proces în calitate de terți SRL ,,Cartierul Galben”, Valeriu Cotelnic și Iurii Vrabii.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de Tatiana Dragan. A fost

anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie 2013 și

autorizația de construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018 eliberate de Primăria

mun.Chișinău, În rest, acțiunea, în partea pretențiilor formulate împotriva Consiliului

mun.Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 24 decembrie 2019 Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii, reprezentați de avocatul

Marian Bucătaru, au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe,

iar la 25 februarie 2020 a fost prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia,

casarea parțială a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

în partea admiterii acțiunii în contencios administrativ depusă de Tatiana Dragan, cu

emiterea în această parte a unei decizii noi de respingere a acțiunii integral.

La 09 ianuarie 2020 Primăria mun.Chișinău a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 27 martie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând

casarea integrală a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii integral.

2

Prin decizia din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral

hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emis o

hotărâre nouă, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Tatiana Dragan a

fost declarată inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(1), (2) lit.e) și (3) din Codul

administrativ.

Prin decizia din 03 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Tatiana Dragan, reprezentată de avocatul Victor Durleașteanu. S-a casat decizia

din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.236

alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Primăria

mun.Chișinău, din motiv că apelantul a depus cererea de apel după expirarea termenului

stabilit la art.232 alin.(1) din Codul administrativ și nu a cerut repunerea în termen a

apelului.

Prin decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de

Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii, s-a casat hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă de respingere a acțiunii în contencios

administrativ depusă de Tatiana Dragan ca neîntemeiată.

La 08 iunie 2021, cu respectarea art.245 alin.(1) din Codul administrativ, prin

intermediul poștei electronice, Dragan Tatiana, reprezentată de avocatul Victor

Durleșteanu, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 01 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Concomitent,

recurenta a menționat că motivarea recursului o va prezenta după ce îi va fi notificată

decizia integrală a instanței de apel.

La 20 august 2021, cu respectarea art.245 alin.(2) din Codul administrativ, prin

intermediul poștei electronice, și ulterior la 24 august 2021, prin intermediul oficiului

poștal, Dragan Tatiana, reprezentată de avocatul Victor Durleșteanu, a depus la Curtea

Supremă de Justiție recursul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi prin care să fie menținută hotărârea din 03

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea recursului Tatiana Dragan a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea

eronată a normelor de drept material.

Recurenta a indicat că la examinarea cauzei, instanța de apel nu a ținut cont că bunul

său imobil se află în imediată apropiere de viitoarea construcție multietajată, care îi poate

afecta propriul teren sau construcție.

Consideră că actele administrative contestate prin finalitatea lor afectează nemijlocit

dreptul ei de proprietate.

Prin urmare, este îndreptățită să ceară interzicerea ridicării sau exploatării unor

construcții sau instalații, despre care se poate afirma cu certitudine că prezența și

utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.

3

La fel, recurenta a menționat că autorizația de construire nr.132-c/l8 din 26 martie

2018 a fost eliberată în baza certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 504i/13 din

22 octombrie 2013, care avea termenul de valabilitate expirat, precum și, certificatul de

urbanism pentru proiectare nu conține elementele obligatorii și nici nu au fost anexate

actele necesare prevăzute la art.6 alin.(1) și (2) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție. De asemenea, certificatul de urbanism nr.504i/13 din 22

octombrie 2013 prevede că nu este posibilă ridicarea construcțiilor multietajate în această

zonă dat fiind amplasarea acestora în zona cu codul urbanistic de reglementare „R1-b”

(rezidențială individuală), care cuprinde funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate

redusă, iar autorizația de construire contestată nu conține numărul cadastral al terenului,

perimetrul adreselor din zonă, nu sunt specificate condițiile speciale de executare a

lucrărilor de construcție.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 iunie 2021, în ședință

publică.

Actele cauzei nu atestă date când a fost notificat participanților la proces dispozitivul

deciziei instanței de apel.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 17 august 2021 Tatianei Dragan și

avocatului acesteia Victor Durleșteanu le-a fost notificată, prin intermediul oficiului

poștal, decizia integrală din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din

avizele de recepție DS8003392083AS și DS8003392077AS (f.d. 179-180, vol.II).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 07 iunie 2021 și cel motivat depus

la 20 august 2021, sunt în termen.

La 27 septembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei

mun.Chișinău, Consiliului mun.Chișinău, SRL „Cartierul Galben”, Valeriu Cotelnic și

Iurie Vrabii copia recursului depus de Tatiana Dragan, cu înștiințarea despre necesitatea

prezentării referințelor, notificată ultimilor, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție

(f.d.82, 84-87, vol.III), însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au

depus referințe.

Prin încheierea din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Tatiana Dragan, reprezentată de avocatul Victor Durleșteanu, a fost numit în complet de

cinci judecători.

Se reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art.257 alin.(1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

4

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate doar a noilor reglementări procedurale.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de

Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută

decizia instanței de apel, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2) din

Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art.22 și art.219 alin.(1) din Codul

administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt

din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, în special din extrasul din Registrul

bunurilor imobile, terenul nr.cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX, cu destinația

pentru construcții, situat în XXXXX, aparține cu drept de proprietate privată, în cote-păți

egale, lui Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii (f.d. 17, 113, vol.I).

Totodată, din extrasul din Registrul bunurilor imobile rezultă că, terenul nr.cadastral

XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, și casa individuală de locuit nr.cadastral XXXXX,

cu suprafața de XXXXX m.p., situate în XXXXX, aparține cu drept de proprietate privată

Tatianei Dragan (f.d. 11, vol.I).

Se reține că la 22 octombrie 2013 Primăria mun.Chișinău a eliberat solicitanților

Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii certificatul de urbanism nr.504i/13 pentru elaborarea

5

documentației de proiect pentru construcția unei case de locuit multifamiliale

D+P+4E+M, pe terenul situat în XXXXX, str.XXXXX, valabil pe un termen de 12 luni

de la data emiterii (f.d. 13-14, 126-127, vol.I).

Ca urmare a cererii adresate de către Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii, la 26 martie

2018 Primăria mun.Chișinău a emis în baza certificatului de urbanism pentru proiectare

nr.504i/13 din 22 octombrie 2013, autorizația de construire nr.132-c/18, prin care s-a

autorizat executarea lucrărilor de construcție a unei casei de locuit multifamiliale

S+D+P+4E+M în XXXXX (f.d. 15, 111, vol.I).

Din Planul de organizare a șantierului (anexă la autorizația de construire nr.132-1/18

din 26 martie 2018) și Planul lotului (anexă la decizia Consiliului mun.Chișinău nr.9/25

din 13 noiembrie 2014), eliberate de Direcția Generală arhitectură, urbanism și relații

funciare a Consiliului mun.Chișinău rezultă că, terenul nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de XXXXX ha, care aparține cu drept de proprietate lui Cotelnic Valeriu și

Vrabii Iurie, pe care s-a autorizat construcția în litigiu, se află în preajma terenului

nr.XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, ce aparține cu drept de proprietate Tatianei

Dragan (f.d. 112, 116-117, vol.I).

La 25 aprilie 2018, Tatiana Dragan s-a adresat Primăriei mun.Chișinău, Consiliului

mun.Chișinău și Preturii sect. Buiucani mun.Chișinău cu cererea prealabilă nr.D-4556/18,

solicitând anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22

octombrie 2013 și autorizației de construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018 ca fiind emise

contrar legii, concomitent, solicitând sistarea lucrărilor de construcție pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX amplasat pe XXXXX, până la etapa de finalizare a verificării actelor

deținute de beneficiari, cu sesizarea organelor de resort cu privire la încălcările depistate

și măsurile legale care se impun, precum și eliberarea copiilor actelor administrative

contestate (f.d. 9, vol.I).

Prin răspunsul nr.21/884 din 11 mai 2018, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism

și Relații Funciare a comunicat Tatianei Dragan că Primăria mun.Chișinău a eliberat

certificatul de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie 2013 și ulterior

autorizația de construire nr.40 din 27 februarie 2015, pentru construcția casei de locuit

multifamiliale, cu regimul pe înălțime S+D+P+4E+M pe terenul cu nr.cadastral XXXXX

din str. XXXXX, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare inclusiv și decizia

nr. 9/25 din 13 noiembrie 2014 a Consiliului mun.Chișinău, prin care a fost aprobat

Planul urbanistic de detaliu (în volum redus) privind valorificarea unei porțiuni de cartier

între străzile XXXXX, prin care s-a operat modificări în Regulamentul local de urbanism

aprobat prin decizia nr.22/40 din 25 decembrie 2008 a Consiliului mun.Chișinău și

anume, în loc de zona cu codul „Re” (revitalizare urbanistică în perspectivă), zonele

„R2”, și „R1-b” (rezidențială individuală) și zona „C7” (comercială cu trafic intens)

cuprinse în porțiunea de cartier între străzile XXXXX se va scris „zona cu codul„R7”

(rezidențială locuințe colective înalte)”. Totodată, reclamanta a fost înștiințată că

actualmente Primăria mun.Chișinău a eliberat lui Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii o nouă

autorizație nr.132-c/18 din 26 martie 2018 pentru construcția casei de locuit

multifamiliale cu regimul pe înălțime S+D+P4E+M. Le fel, s-a menționat că conform

Hotărârii Guvernului nr.360 din 25 iunie 1996 „Cu privire la controlul de stat al calității

în construcții”, controlul de stat al calității în construcții este una din componentele

6

sistemului calității, stabilite prin lege și se efectuează de către Agenția pentru

Supraveghere Tehnică (Inspecția de Stat în Construcții) diferențiat, la fazele de concepere,

proiectare, autorizare, executare, exploatare, postutilizare a construcțiilor și la producerea

materialelor și articolelor pentru construcții, inclusiv controlul respectării procedurii de

eliberare a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire care în caz de depistare

a unor încălcări, prin prescripție proprie, sistează valabilitatea respectivelor acte. În acest

context, Primăria a transmis Agenției pentru Supraveghere Tehnică copia autorizației de

construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018 (f.d. 12, vol.I).

Nefiind de acord cu refuzul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare a Consiliului mun. Chișinău expus în răspunsul nr.21/884 din 11 mai 2018, la 14

mai 2018 Dragan Tatiana s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune împotriva Primăriei

mun. Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, terți SRL „Cartierul Galben”, Valeriu

Cotelnic și Iurie Vrabii, solicitând anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

nr.504i/13 din 22 octombrie 2013 și autorizației de construire nr.132-c/18 din 26 martie

2018 emise de Primăria mun.Chișinău.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin

hotărârea din 03 decembrie 2019 a admis parțial acțiunea depusă de Tatiana Dragan, a

anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie 2013 și

autorizația de construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018 eliberate de Primăria

mun.Chișinău, în rest, acțiunea, în partea pretențiilor formulate împotriva Consiliului

mun.Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată, fiind înaintată împotriva unui pârât

necorespunzător.

Prima instanță, cu referire la art.1, art.3 alin.(1) și (2), art.4, art.5 alin.(3) și (4), art.6,

art.13, art.21 și art.22 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție și art.13 alin.(1) din Legea nr.721 din 02 februarie 1996 privind

calitatea în construcții, a concluzionat că pretențiile reclamantei înaintate împotriva

Primăriei mun.Chișinău sunt întemeiate, deoarece autorizația de construire nr.132-c/18

din 26 martie 2018 a fost eliberată în baza certificatului de urbanism pentru proiectare

nr.504i/13 din 22 octombrie 2013, care avea termenul de valabilitate expirat, fapt care

contravine prevederilor art.5 alin.(3) și (4) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție. Mai mult, certificatul de urbanism nr.504i/13 din 22 octombrie

2013 prevedea că nu este posibilă ridicarea construcțiilor multietajate în această zonă dat

fiind amplasarea acestora în zona cu codul urbanistic de reglementare „R1b” (rezidențială

individuală), care cuprinde funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate redusă. În lista

materialelor prezentate de solicitanții actelor permisive lipsesc documente care ar atesta

existența unei schițe de proiect avizate de arhitectorul-șef, acest lucru fiind obligatoriu,

deoarece zona respectivă avea un regim special la etapa emiterii certificatului de urbanism

pentru proiectare

Referitor la ilegalitatea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22

octombrie 2013, prima instanță a reținut că la acesta emitentul nu a anexat actele expres

prevăzute la art.6 alin.(2) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție.

Cât privește pretențiile reclamantei înaintate față de Consiliul mun.Chișinău, prima

instanță le-a considerat neîntemeiate, deoarece sunt înaintate față de un pârât

7

necorespunzător, având în vedere faptul că autoritatea emitentă a certificatului de

urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire, contestate de Tatiana Dragan,

este Primăria mun.Chișinău.

Judecând apelul declarat de pârâții Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii, Curtea de Apel

Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 decembrie

2019 și a emis o deciziei nouă de respingere integrală a acțiunii depusă de Tatiana Dragan

ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că acțiunea depusă de Tatiana Dragan în

instanța de contencios administrativ la 14 mai 2018, a fost depusă în termen și cu

respectarea procedurii prealabile.

Referitor la fondul cauzei, instanța de apel, cu trimitere la art.46 din Constituția

Republicii Moldova, art.6 și 10 din Legea privind principiile urbanismului și amenajării

teritoriului nr.835 din 17 mai 1996, art.1-5, art.12, 21, 22 din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr.163 din 09 iulie 2010 (în vigoare la momentul

eliberării certificatului de urbanism), a stabilit că în urma adresării lui Valeriu Cotelnic și

Iurie Vrabii cu cerere, Primăria mun.Chișinău la 22 octombrie 2013 a eliberat certificatul

de urbanism pentru proiectare nr.504i/13, în vederea elaborării documentației de proiect

pentru construcția unei case de locuit multifamiliale D+P+4E+M amplasată în XXXXX

(f.d. 13, 111,vol.I).

Instanța de apel a reținut că prin decizia nr.9/25 din 13 noiembrie 2014 a Consiliului

mun.Chișinău a fost aprobat Planul urbanistic de detaliu (în volum redus) privind

valorificarea unei porțiuni de cartier între străzile XXXXX, prin care s-a operat modificări

în Regulamentul local de urbanism aprobat prin decizia nr. 22/40 din 25 decembrie 2008 a

Consiliului mun.Chișinău și anume, în loc de zona cu codul „Re” (revitalizare urbanistică

în perspectivă), zonele „R2” și R1-b” (rezidențială individuală) și zona „C7” (comercială

cu trafic intens), cuprinse în porțiunea de cartier între străzile XXXXX, se va scrie „zona

cu codul „R7” (rezidențială locuințe colective înalte)” (f.d. 115, vol.I).

În baza certificatului de urbanism menționat, la 27 februarie 2015, Primăria

mun.Chișinău a eliberat lui Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii autorizația de construire nr.40

din 27 februarie 2015, pentru construirea unei case de locuit multifamiliale

S+D+P+4E+M, în XXXXX (f.d. 118, vol.I).

De asemenea, instanța de apel a subliniat că la 26 martie 2018 Primăria

mun.Chișinău a eliberat lui Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii o nouă autorizație de

construire nr.132-c/18 pentru construcția casei de locuit multifamiliale, cu regimul pe

înălțime S+D+P+4E+M (f.d.15, vol.I).

Prin acțiunea înaintată, Dragan Tatiana a invocat că prin edificarea construcției în

litigiu în baza certificatului de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 și a autorizației de

construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018, este afectată liniștea în zonă, sunt

supraaglomerate căile de acces pentru locatarii care deja locuiesc acolo și că există riscul

surpării construcțiilor din vecinătate ca urmare a lucrărilor de sondare a pământului în

zona noii construcții.

La capitolul dat, cu trimitere la prevederile pct.4, pct.6-9, pct.20, pct.23 și pct.27 din

Regulamentului privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în construcții,

Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.360 din 25 iunie 1996, instanța de apel a precizat

8

că controlul de stat al calității în construcție este una din componentele sistemului

calității, stabilit prin lege și se efectuează de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică

(Inspecția de Stat în Construcție) diferențiat, la fazele de concepere, proiectare, autorizare,

executare, exploatare, postutilizare a construcțiilor și la producerea materialelor și

articolelor pentru construcție, inclusiv controlul respectării procedurii de eliberare a

certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire care, în caz de depistare a unor

încălcări, prin prescripție proprie, sistează valabilitatea respectivelor acte.

La fel, prin prisma art.12 alin.(10) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr.163 din 09 iulie 2010, instanța de apel a stabilit că la actele cauzei

lipsesc probe concludente prin care s-ar demonstra faptul că construcția casei de locuit

multifamiliale din str.XXXXX, ar avea loc cu careva încălcări atât în plan de construcții,

cât și în partea ce ține de acte, or, nu se atestă probe că Agenția pentru Supraveghere a

emis în acest sens careva prescripții.

În acest context, instanța de apel a conchis că prima instanță neîntemeiat a dispus

anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie 2013 și

autorizației de construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018 emise de Primăria

mun.Chișinău.

Mai mult, autorizația de construire și certificatul de urbanism pentru proiectare

constituie un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la CEDO, în temeiul cărora

reclamanta dispune de speranța legitimă de a obține un alt „bun”.

Pe final, instanța de apel, stabilind că la materialele cauzei nu se atestă probe

concludente din care ar reieși că construcția casei de locuit multifamiliale din str.XXXXX

ar avea loc cu încălcări atât în plan de construcții, cât și în partea ce ține de acte, de către

Agenția pentru Supraveghere Tehnică nefiind emise careva prescripții în acest sens, a

concluzionat în privința netemeiniciei acțiunii în contencios administrativ depusă de

Dragan Tatiana.

Efectuând controlul judiciar al certificatului de urbanism pentru proiectare nr.504i/13

din 22 octombrie 2013 și autorizației de construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018,

completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că instanța de apel, în limitele obiectului acțiunii, a cercetat în tot starea

de fapt și de drept a speței, dând o calificare corectă raportului juridic litigios, iar actele

administrative individuale constatate au fost emise conform legii, reclamanta Tatiana

Dragan nejustificat revendică încălcarea dreptului de proprietate nestingherită și folosință

netulburată a proprietății sale, din următoarele aspecte.

Potrivit art.1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 (în vigoare la data inițierii procedurii prealabile și procedurii de contencios

administrativ), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut

de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art.3 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului administrativ, obiect al acțiunii

în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

9

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al

unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul

prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile

specificate la lit.a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Reieșind din prevederile art.14 alin.(1)-(3) din Legea contenciosului administrativ,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen

de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în

cazul în care legea nu dispune altfel. În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic

superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea petiționarului, fie organului

emitent, fie organului ierarhic superior dacă legislația nu prevede altfel. Termenul de 30

de zile specificat la alin.(1) nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter

normativ.

Din dispozițiile art.16 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului administrativ, persoana

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit

nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de

contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate. Acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de

contencios administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care

persoana se consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori

prin respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei cauzate.

Totodată, conform art.6 alin.(1)-(4) din Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind

principiile urbanismului și amenajării teritoriului (în redacția legii în vigoare la data

adresării în judecată), documentația de urbanism și amenajare a teritoriului include

planurile de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice și regulamentele aferente

acestora. Documentația de urbanism și amenajare a teritoriului se fundamentează pe studii

preliminare și pe cercetări științifice și conține prevederi cu caracter director și cu caracter

reglementator. Prin documentația de urbanism și amenajare a teritoriului cu caracter

reglementator se stabilesc destinația terenurilor și regulile de utilizare a acestora. În

temeiul ei, se eliberează certificatul de urbanism și autorizația de construire. Modul de

utilizare a terenurilor pentru orice fel de construcții trebuie să fie reglementat prin planuri

urbanistice și planuri de amenajare a teritoriului.

Potrivit art.10 lit.c) din aceeași Lege, planul de amenajare a teritoriului național și

planurile regionale de amenajare a teritoriului sunt menite să soluționeze sarcinile

comportate de următoarele aspecte specifice armonizarea dezvoltării așezărilor umane și

distribuirea funcțiilor urbanistice în teritoriu;

Conform art.1 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție (în redacția legii în vigoare la data adresării în judecată), prin

noțiunea de autorizație de construire se înțelege - act, eliberat de către emitent, prin care

se autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu respectarea

certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de proiect elaborate și

10

verificate, iar certificatul de urbanism pentru proiectare – reprezintă act cu caracter

reglementator, eliberat de către emitent, prin care se fac cunoscute solicitantului

(beneficiarului) prescripțiile și elementele ce caracterizează regimul juridic, economic,

tehnic și arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin documentația de

urbanism și de amenajare a teritoriului, și care permite elaborarea documentației de

proiect.

Potrivit art.3 alin.(1) și (2) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010, (în redacția legii în

vigoare la eliberarea certificatului de urbanism), certificatul de urbanism pentru proiectare

(anexa nr.1) se elaborează și se emite în baza cererii, la care se anexează, în original și în

copii, următoarele documente:

a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial,

însoțit de planul cadastral și/sau planul imobilului;

b) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare

(pentru persoană juridică);

c) raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau

consolidare a imobilului existent, elaborat de către experți tehnici atestați;

d) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese

pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit;

e) schița de proiect avizată de arhitectul-șef, în cazul amplasării construcției în zonă

cu regim special stabilit prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului;

f) schița de proiect avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe

lângă Ministerul Culturii, în cazul intervențiilor la monumentele de istorie, artă și

arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii

Moldova ocrotite de stat;

g) avizul de expertiză arheologică emis de Agenția Națională Arheologică.

Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin.(1) nu se admite.

Din dispozițiile art.4 alin. (1)-(8) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010, (în redacția

legii în vigoare la momentul eliberării certificatului de urbanism) rezultă că, certificatul de

urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism și de

amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură și urbanism din cadrul

administrației publice locale. În lipsa documentației de urbanism și de amenajare a

teritoriului, emitentul este obligat să elaboreze, prin intermediul serviciilor sale abilitate, o

schemă de amplasare a imobilului/terenului și a rețelelor edilitare, care, fiind avizată de

către arhitectul-șef, organele supravegherii de stat (centrul de medicină preventivă,

inspectoratul ecologic, serviciul de pompieri și salvatori), INCP „Urbanproiect” (pentru

toate localitățile, cu excepția municipiului Chișinău), IMP „Chișinăuproiect” (pentru

municipiul Chișinău), va servi drept temei pentru elaborarea și emiterea certificatului de

urbanism pentru proiectare. Prezentarea spre avizare a schemelor de amplasare către

organele supravegherii de stat și instituțiile menționate la alin.(2) se pune în seama

emitentului. Organele supravegherii de stat și instituțiile menționate la alin.(2) vor

examina schemele de amplasare și vor elibera avizele respective în cel mult 5 zile

lucrătoare. Organele supravegherii de stat și instituțiile menționate la alin.(2) vor elibera

avizele gratuit. În cazul emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare pentru

11

imobilele/terenurile amplasate în zonele asupra cărora s-a instituit prin documentația de

urbanism și de amenajare a teritoriului un regim special, emitentul va obține avizele

prevăzute de legislație. Avizele solicitate de către emitent conform alin.(6) se vor elibera

gratuit în cel mult 10 zile lucrătoare. În caz de depășire a termenului stabilit, avizul va fi

considerat ca fiind pozitiv. Certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în 2

exemplare. Un exemplar se eliberează solicitantului (beneficiarului), iar altul se păstrează

în arhiva emitentului.

Reieșind din art.5 alin.(1)-(5) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 (în redacția legii în

vigoare la eliberarea certificatului de urbanism), certificatul de urbanism pentru proiectare

se elaborează și se eliberează solicitantului (beneficiarului) în cel mult 20 de zile

lucrătoare de la data înregistrării cererii. În cazul elaborării certificatului de urbanism

pentru proiectare în condițiile art.4 alin.(2) și (6), termenul de emitere nu va depăși 30 de

zile lucrătoare. Termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare

reprezintă durata elaborării documentației de proiect, care nu poate depăși 24 de luni de la

data emiterii certificatului. La cererea titularului, termenul de valabilitate a certificatului

de urbanism pentru proiectare poate fi prelungit o singură dată pe un termen de până la 12

luni. Termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare se consideră

consumat după avizarea de către arhitectul-șef a documentației de proiect în volum de:

plan general (plan de situație, plan trasare), fațade, soluții cromatice, proiect de organizare

a executării lucrărilor de construcție, rețele edilitare exterioare.

Conform art.12 din aceiași Lege, (în redacția legii în vigoare la momentul eliberării

autorizației de construire), autorizația de construire (anexa nr.3) se emite în baza cererii,

în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cerere se anexează

următoarele documente:

a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial,

cu anexarea planului cadastral și/sau a planului imobilului;

b) certificatul de urbanism pentru proiectare;

c) extrasul din documentația de proiect în volum de: memoriu explicativ, plan

general (plan de situație, plan trasare), fațada, soluții cromatice, proiect de organizare a

executării lucrărilor de construcție, avizate de către arhitectul-șef;

d) avizele de verificare a documentației de proiect (compartimentele: plan general,

arhitectură, rezistență) sau raportul unic de verificare a documentației de proiect;

e) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare

(pentru persoană juridică);

f) contractul privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) și

proiectant;

g) extrasul din procesul-verbal al ședinței Consiliului Național al Monumentelor

Istorice de pe lângă Ministerul Culturii privind avizarea pozitivă a proiectului de execuție,

în cazul proiectării intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în

zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;

h) certificatul de descărcare de sarcina arheologică, în cazul terenurilor cu

patrimoniu arheologic.

Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin.(1) nu se admite.

12

Potrivit art.21 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010, certificatele de urbanism și

autorizația de construire/desființare se emit de către primarii municipiilor, orașelor,

comunelor și satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de orice

destinație și tip de proprietate.

Reieșind din prevederile art.22 alin.(1) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010,

certificatul de urbanism și autorizația de construire/desființare se semnează de primar sau,

după caz, președintele raionului, de secretarul consiliului local și de arhitectul-șef.

Raportând cadrul legal la cazul speței, se constată că în urma adresării lui Valeriu

Cotelnic și Iurie Vrabii cu cerere, Primăria mun. Chișinău la 22 octombrie 2013 a eliberat

acestora certificatul de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 în vederea elaborării

documentației de proiect pentru construcția unei case de locuit multifamiliale D+P+4E+M

amplasată în XXXXX (f.d. 13, 111, vol.I).

Prin decizia nr.9/25 din 13 noiembrie 2014 a Consiliului mun. Chișinău a fost

aprobat Planul urbanistic de detaliu (în volum redus) privind valorificarea unei porțiuni de

cartier între străzile XXXXX, prin care s-a operat modificări în Regulamentul local de

urbanism aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.22/40 din 25 decembrie 2008

și anume: în loc de zona cu codul „Re” (revitalizare urbanistică în perspectivă), zonele

„R2” și R1-b” (rezidențială individuală) și zona „C7” (comercială cu trafic intens)

cuprinse în porțiunea de cartier între străzile XXXXX se va scrie „zona cu codul „R7”

(rezidențială locuințe colective înalte) (f.d. 115, vol.I).

În baza certificatului de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie

2013, Primăria mun. Chișinău la 27 februarie 2015 a eliberat lui Valeriu Cotelnic și Iurie

Vrabii autorizația de construire nr.40 pentru construirea unei case de locuit

multifamiliale S+D+P+4E+M, pe adresa: XXXXX (f.d. 118, vol.I)

De asemenea, se reține că, Primăria mun. Chișinău a eliberat la 26 martie 2018 lui

Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii o nouă autorizație de construire cu nr.132-c/18 pentru

construcția casei de locuit multifamiliale, cu regimul pe înălțime S+D+P+4E+M (f.d. 15,

vol.I)

Prin acțiunea înaintată, Dragan Tatiana invocă că prin edificarea construcției în baza

certificatului de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie 2013 și a

autorizației de construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018, este afectată liniștea în zonă,

sunt supraaglomerate căile de acces pentru locatarii care deja locuiesc acolo și că există

riscul surpării construcțiilor din vecinătate ca urmare a lucrărilor de sondare a pământului

în zona noii construcții.

Conform pct.4 din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al

calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 25 iunie 1996,

controlul de stat al calității în construcții este exercitat de către Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, conform prevederilor Legii nr.721 din 02 februarie 1996 privind

calitatea în construcții. Agenția pentru Supraveghere Tehnică este în drept să organizeze

controale complexe cu participarea reprezentanților organelor specializate de control de

stat, conform Hotărârii Guvernului nr.862 din 26 iulie 2004.

Potrivit pct.6 Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al

calității în construcții, controlul de stat al calității în construcții constituie o componență a

sistemului calității în acest domeniu și are drept scop prevenirea sau limitarea situațiilor

13

ce pot apărea în construcții și care pot pune în primejdie sau afecta viața și sănătatea

oamenilor, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi materiale unei persoane sau

societății.

Din dispozițiile pct.7 din același Regulament, controlul de stat al calității în

construcții se efectuează la toate obiectele cu orice destinație, indiferent de forma de

proprietate și sursele de finanțare, precum și la lucrările de construcții, reconstrucții,

modernizare și reparații capitale la construcțiile existente, producerea materialelor și

articolelor pentru construcții.

Reieșind din prevederile pct.8 din Regulament, controlul de stat al calității în

construcții se efectuează la toți subiecții implicați în procesul de construcție – investitori,

proiectanți, executanți, proprietari de construcții, producători și furnizori de materiale și

articole pentru construcții. În cadrul autorităților administrației publice locale se verifică

corespunderea construcțiilor autorizate cu documentația urbanistică aprobată.

La fel, din pct.9 din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat

al calității în construcții, rezultă că, controlul de stat al calității în construcții se efectuează

în următoarele direcții (activități):

a) urbanism și amenajarea teritoriului;

b) proiectarea construcțiilor;

c) executarea construcțiilor și lucrărilor de construcții/ reparații;

d) producerea și furnizarea materialelor pentru construcții;

e) exploatarea, utilizarea și postutilizare construcțiilor.

Conform pct.20 din același Regulament, controlul de stat al calității în construcții

prevede:

a) în urbanism și amenajarea teritoriului – respectarea planurilor urbanistice la

amplasarea construcțiilor și amenajărilor; respectarea planurilor generale ale

întreprinderilor și cartierelor; a zonelor verzi și protejate; respectarea legislației de către

autoritățile administrației publice locale la eliberarea certificatelor de urbanism și

autorizațiilor de construire/ demolare;

b) la conceperea și proiectarea construcțiilor – respectarea condițiilor stipulate în

certificatul de urbanism; a modului de avizare și coordonare a documentației de proiect;

de verificare și corectare a documentației de proiect; completivitatea documentației de

proiect;

c) la executarea construcțiilor – respectarea planurilor de amplasare (reperare)

orizontală și verticală a construcțiilor și instalațiilor aferente; verificarea calității

materialelor utilizate și a lucrărilor de construcții executate; a completării documentației

de execuție a lucrărilor; a funcționării sistemului intern de dirijare și asigurare a calității

lucrărilor de construcții; în declarația de începere a lucrărilor autorizate de construcție

solicitantul (beneficiarul) va notifica termenele de încheiere a fazelor determinante și de

recepție a construcției. Agenția pentru Supraveghere Tehnică, în baza analizei criteriilor

de risc, poate efectua controlul calității în construcții la diferite etape menționate în

notificare (solicitare). Rezultatele controlului nu se consemnează în actele de recepție la

fazele determinante și la recepția construcției;

d) la producerea materialelor și articolelor pentru construcții – respectarea regimului

tehnologic la producerea materialelor și articolelor; asigurarea calității materiei prime și a

14

producției finite; a funcționării sistemului intern de dirijare și asigurare a calității;

certificarea producției;

e) la exploatarea fondului construit – respectarea prescripțiilor tehnice privind

exploatarea construcțiilor și instalațiilor aferente; verificarea stării tehnice a construcțiilor

aflate în exploatare.

Potrivit pct.23 din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al

calității în construcții, controlul calității în construcții se finalizează cu întocmirea

raportului de control (notei de control), a procesului-verbal de control, în care se

oglindesc rezultatele controlului. La raport (notă), la procesul-verbal de control se

anexează lista neconformităților, prescripțiile înmânate, procesele-verbale de constatare a

contravențiilor administrative, explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere etc.

Conform pct.27 din același Regulament, în cazul în care în urma controlului au fost

depistate încălcări ale legislației în construcții, executarea lucrărilor cu abateri de la

documentația de proiect, sau cerințele normativelor în vigoare, producerea și livrarea

materialelor și articolelor pentru construcții, care nu corespund cerințelor standardelor,

inspectorul, responsabil de control, ia decizia de aplicare a măsurilor de lichidare a

neconformităților depistate, care pot fi următoarele:

a) înmânarea prescripției subiectului controlat cu cerințe de lichidare a

neconformităților;

b) sistarea lucrărilor de construcții executate cu abateri de la documentația de proiect

sau cerințele normativelor în vigoare;

c) sistarea producerii, furnizării și utilizării materialelor și articolelor pentru

construcții care nu corespund cerințelor standardelor;

d) adresarea unui demers către comisia de atestare a specialiștilor în domeniul

construcțiilor de a suspenda sau anula certificatul de atestare a dirigintelui de șantier și

responsabilului tehnic, care au admis încălcarea legislației și normelor în construcții sau a

soluțiilor tehnice ale proiectului;

e) întocmirea unui proces-verbal de constatare a contravențiilor administrative pentru

aplicarea sancțiunilor prevăzute de Codul cu privire la contravențiile administrative.

Iar, pct.28 din Regulament stipulează că, prescripțiile Agenției pentru Supraveghere

Tehnică împreună cu cerințele și termenele de lichidare a neconformităților depistate se

înmânează conducătorului unității supuse controlului.

Totodată, se reține că conform art.21 alin.(1) și (2) din Legea nr. 721 din 02 februarie

1996 privind calitatea în construcții, controlul de stat al calității în construcții cuprinde

inspecții la factorii implicați în proiectarea, execuția, exploatarea și postutilizare

construcțiilor, producerea materialelor și articolelor pentru construcții, privind existența și

respectarea sistemului calității. Controlul de stat al calității în construcții se exercită de

către Agenția pentru Supraveghere Tehnică.

Prevederi similare se conțin și în pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.360 din 25 iunie

1996 cu privire la controlul de stat al calității în construcții, care statuează că, calitatea

construcțiilor de orice destinație, indiferent de forma de proprietate și sursa de finanțare,

precum și lucrările de construcții, reconstrucții, modernizare și reparații capitale la

construcțiile existente, producerea materialelor și articolelor pentru construcții sunt

supuse controlului de stat. Controlul de stat al calității în construcții constituie o

15

componentă a sistemului calității, stabilit prin lege, și se efectuează de către Agenția

pentru Supraveghere Tehnică diferențiat, la fazele de concepere, proiectare, autorizare,

executare (inclusiv la toate fazele determinante ale execuției), exploatare, postutilizare a

construcțiilor și la producerea materialelor și articolelor pentru construcții.

Subsecvent, potrivit art.12 alin.(10) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcții, emitentul este obligat, în cel mult 3 zile

lucrătoare, să transmită o copie a autorizației de construire la Agenția pentru

Supraveghere Tehnică pentru informare.

În circumstanțele enunțate, coroborate la cadrul legal citat supra, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată ca

fiind justă soluția instanței de apel de respingere a acțiunii depuse de Tatiana Dragan,

deoarece în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996 cu

privire la controlul și art. 12 alin.(10) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcții, Primăria mun.Chișinău a transmis Agenției

pentru Supraveghere Tehnică o copie a noii autorizații de construire nr.132-c/18 din 26

martie 2018 și a certificatului de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie

2013, contestate de reclamantă, pentru efectuarea controlului de stat al calității în

construcții, inclusiv întru verificarea respectării legislației de către autoritățile

administrației publice locale la elaborarea și eliberarea certificatelor de urbanism și

autorizațiilor de construire, care la rândul său nu a emis prescripții în acest sens.

Conform art.93 alin.(1) din Codul administrativ, fiecare participant probează faptele

pe care își întemeiază pretenția.

Astfel, la actele cauzei nu se atestă probe incontestabile din care ar rezulta faptul că

edificarea construcției casei de locuit multifamiliale din str. XXXXX, ar avea loc cu

încălcări atât în plan de construcții, cât și în partea ce ține de acte, or, de către Agenția

pentru Supraveghere Tehnică nefiind depistate iregularități la acest aspect.

Nu poate fi reținut argumentul Tatianei Dragan invocat în cererea de recurs precum

că la examinarea cauzei instanța de apel nu a ținut cont că bunul său imobil se află în

imediată apropiere de viitoarea construcție multietajată, care îi poate afecta propriul teren

sau construcție, întrucât la dosar lipsesc dovezi concludente prin care s-ar confirma faptul

că construcția casei de locuit multifamiliale autorizată, nu corespunde documentației

urbanistice aprobate de către autoritățile competente, precum și că edificarea acesteia ar

duce în mod inevitabil la încălcarea dreptului de vecinătate al proprietarilor terenurilor

învecinate.

Sunt lipsite de temei legal și argumentele recurentei precum că autorizația de

construire nr.132-c/l8 din 26 martie 2018 a fost eliberată în baza certificatului de

urbanism pentru proiectare nr. 504i/13 din 22 octombrie 2013, care avea termenul de

valabilitate expirat, precum și, certificatul de urbanism pentru proiectare nu conține

elementele obligatorii și nici nu au fost anexate actele necesare prevăzute la art.6 alin.(1)

și (2) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. De asemenea,

certificatul de urbanism nr.504i/13 din 22 octombrie 2013 prevede că nu este posibilă

ridicarea construcțiilor multietajate în această zonă dat fiind amplasarea acestora în zona

16

cu codul urbanistic de reglementare „R1-b” (rezidențială individuală), care cuprinde

funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate redusă.

La acest subiect instanța de recurs reține că, la 22 octombrie 2013 Primăria

mun.Chișinău a eliberat solicitanților Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii certificatul de

urbanism pentru proiectare nr.504i/13, prin care se certifică elaborarea documentației de

proiect pentru construcția unei case de locuit multifamiliale D+P+4E+M în XXXXX (f.d.

126, vol.I).

Prin decizia nr.9/25 din 13 noiembrie 2014, Consiliul mun. Chișinău a probat Planul

urbanistic de detaliu (în volum redus) privind valorificarea unei porțiuni de cartier între

străzile XXXXX și s-au operat modificări în Regulamentul local de urbanism aprobat prin

decizia nr.22/40 din 25 decembrie 2008 a Consiliului mun.Chișinău și anume, în loc de

zona cu codul „Re” (revitalizare urbanistică în perspectivă), zonele „R2” și „R1-b”

(rezidențială individuală) și zona „C7” (comercială cu trafic intens) cuprinse în porțiunea

de cartier între străzile XXXXX se va scrie „zona cu cordul R7” (rezidențială locuințe

colective înalte) (f.d. 115-117, vol.I).

În baza cererii din 16 februarie 2015 și certificatului de urbanism nr.504i/13 din 22

octombrie 2013, Primăria mun.Chișinău la 27 februarie 2015 a eliberat solicitanților

Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii autorizația de construire nr.40, prin care s-a autorizat

executarea lucrărilor de construire a unei case de locuit multifamiliale S+D+P+4E+M pe

terenul nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX, în conformitate cu legislația în vigoare

și decizia nr.9/25 din 13 noiembrie 2014 a Consiliului mun.Chișinău (f.d.118, vol.I).

La 09 februarie 2018 Vrabii Iurie și Valeriu Cotelnic s-au adresat cu cerere Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciar, solicitând eliberarea autorizației de

construcție în vederea executării lucrărilor de construire a unei case de locuit particulare

multifamiliale S+D+P+4E+M, pe str. XXXXX, anexând la cerere certificatul de urbanism

nr.504i din 22 octombrie 2013, Planul general, fațade, soluții cromatice, proiect de

organizare a executării lucrărilor de construcție, Avizul de verificare, contractul privind

efectuarea controlului de autor, buletine de identitate. Ulterior, la 12 martie 2018 Vrabii

Iurie și Valeriu Cotelnic au prezentat suplimentar Direcției Generale Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciar pentru anexare la cererea nominalizată supra, Planul general

scara 1:500 și planul de organizare a construcției, avizate de către arhitectorul-șef a

documentației de proiect ÎMP „Chișinăuproiect”, M. Karețki (f.d. 124-125, 132-133, 135-

165, vol.I).

La 26 martie 2018, în baza cererii documentației de proiect avizată de arhitectorul-

șef și certificatului de urbanism pentru proiectare nr.504i/13 din 22 octombrie 2013,

Primăria mun.Chișinău a eliberat solicitanților Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii autorizația

de construire nr.132-c/18, prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construcție a

unei case de locuit multifamiliale S+D+P+4E+M în XXXXX (f.d. 111, vol.I).

Se remarcă că Planul de organizare a șantierului (anexă la autorizația de construire

nr.132-c/18 din 26 martie 2018) a fost avizat de șeful Direcției autorizarea proiectării, A.

Cebanenco, și arhitectul-șef al mun.Chișinău, S. Borozan (f.d.112, vol.I).

La acest capitol, Colegiu lărgit reține dispozițiile art.5 alin.(3) și (5) din Legea nr.

163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, care cert

statuează că, termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare

17

reprezintă durata elaborării documentației de proiect, care nu poate depăși 24 de luni de la

data emiterii certificatului. Termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru

proiectare se consideră consumat după avizarea de către arhitectul-șef a documentației de

proiect în volum de: plan general (plan de situatei, plan trasare), fațade, soluții cromatice,

proiect de organizare a executării lucrărilor de construcție, rețele edilitare exterioare.

Din circumstanțele cauzei și normele de drept citate supra, rezultă că certificatul de

urbanism pentru proiectare a fost elaborat și eliberat cu respectarea exigenților prevăzute

de legislația în vigoare.

Mai mult ca atât, termenul certificatului de urbanism pentru proiectare este valabil pe

durata elaborării documentației de proiect, și se consideră consumată doar după ce este

avizată de către arhitectul-șef a documentației de proiect în volum de: plan general (plan

de situatei, plan trasare), fațade, soluții cromatice, proiect de organizare a executării

lucrărilor de construcție, rețele edilitare exterioare, ceea ce la cazul speței se atestă.

Este irelevant și argumentul recurentei precum că autorizația de construire contestată

nu conține numărul cadastral al terenului, perimetrul adreselor din zonă, precum și nu sunt

specificate condițiile speciale de executare a lucrărilor de construcție, deoarece după cum

se observă din Anexa la autorizația de construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018, în

Planul de organizare a șantierului este indicată amplasamentul construcției, cu toți indicii

necesari (f.d. 112, 112 verso, vol.I).

Dat fiind cele menționate, completul specializat pentru examinarea cauzelor de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind întemeiată și legală soluția instanței

de apel de respingere a acțiunii depuse de Tatiana Dragan privind anularea autorizației de

construire nr.132-c/18 din 26 martie 2018 și certificatului de urbanism pentru proiectare

nr.504i/13 din 22 octombrie 2013, or, acestea acte administrative au fost elaborate și

eliberate lui Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii în corespundere cu prevederile legale.

La fel, sunt irelevante și alte argumente invocate în cererea de recurs, or, acestea nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea cauzelor de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a emis decizia recurată cu

respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul garantat de art.6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

atât ca ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât

și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv motivarea

hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de administrare a probelor.

Din considerentele menționate și având în vedere că decizia instanței de apel este

întemeiată și legală, iar criticele formulate în recursul depus sunt nejustificate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art.247, 248 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

18

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Tatiana Dragan, reprezentată de avocatul Victor

Durleșteanu.

Se menține decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Dragan Tatiana

împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, terți Societatea cu

Răspundere Limitată „Cartierul Galben”, Valeriu Cotelnic și Iurie Vrabii cu privire la

anularea actelor administrative individuale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Aliona Miron

19