3ra-1012/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1012/21 2-19068837-01-3ra-04102021 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Țurcan) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 26 ianuarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Consiliul mun.Chișinău și Ghennadii Avdeev, reprezentat de Pavel Cotruță, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului mun.Chișinău, terț Ghennadii Avdeev cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile depuse de Consiliul mun.Chișinău și Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, și menținută hotărârea din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 27 decembrie 2018, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului mun.Chișinău cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 18 octombrie 2018 Consiliul mun. Chișinău a adoptat decizia nr.7/20-5, prin care s-a decis aprobarea Planului Urbanistic Zonal elaborat de Institutul municipal de Proiectări „Chișinăuproiect” (obiectul nr.3153-S- 16), și s-au operat modificări în Regulamentul local de urbanism, aprobat prin decizia nr.22/40 din 25 decembrie 2008 a Consiliului mun.Chișinău, după cum urmează: codul de reglementare urbanistică „S” (zonă specială) al terenului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața XXXXX, din str. XXXXX, se substituie cu codul „R6” (zonă rezidențială cu densitate medie). În conformitate cu art.64 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, decizia nr.7/20-5 din 18 octombrie 2018 a Consiliului mun.

Chișinău „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX” a fost supusă controlului obligatoriu de legalitate, unde s-a constatat că aceasta a fost emisă contrar legii. 1 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a menționat că potrivit art.68 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006, la 14 noiembrie 2018 s-a adresat Consiliului mun.Chișinău cu notificarea nr.1304/OT -1063, solicitând abrogarea în termen de 30 de zile 4 a actului administrativ contestat considerat ca fiind emis ilegal. Însă, pârâtul, contrar dispozițiilor art.15 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ și art.68 alin.(3) din Legea privind administrația publică locală, până la moment nu examinat notificarea înaintată.

Reclamantul consideră că decizia nr.7/20-5 din 18 octombrie 2018 a Consiliului mun. Chișinău „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX” a fost emisă ilegal, din care motive urmează să fie anulată. A susținut că potrivit art.27 din Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, consultarea populației se face anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice și de planuri de amenajare a teritoriului, cu excepția planului de amenajare a teritoriului național și a planurilor urbanistice de detaliu care nu afectează domeniul public. Potrivit art.28 din Legea nr.835 din 17 mai 1996, afișarea înștiințării la sediul autorității administrației publice locale și punerea proiectului documentației la dispoziția populației pentru consultare și dezbatere publică sunt obligatorii.

Reieșind din prevederile art.29 alin.(1)-(3) din aceiași Lege, consultarea populației se desfășoară diferențiat, în funcție de volumul și de importanța documentației, în conformitate cu regulamentul elaborat de autoritatea administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului și aprobat de Guvern. În regulament se stabilește și procedura de modificare a documentației în conformitate cu rezultatele dezbaterii publice. Răspunderea pentru consultarea populației revine autorităților administrației publice locale respective. Cheltuielile legate de procedura de consultare a populației sunt suportate de aceleași fonduri din care se finanțează elaborarea documentației respective.

De asemenea, a notat că potrivit Notei informative la proiectul de decizie și a procesului-verbal nr.2 din 23 septembrie 2016 al consultărilor publice asupra proiectului „Planul Urbanistic Zonal privind amplasarea complexului locativ cu obiective de menire socială și culturală din str. XXXXX”, s-a propus și s-a decis organizarea repetată a consultărilor publice asupra proiectului modificat în baza propunerilor și dezacordurilor înaintate. Cu toate acestea, însă, la examinarea materialelor prezentate, s-a constatat lipsa actelor ce ar confirma întreprinderea de către autoritatea emitentă a acțiunilor prevăzute la art.27-29 din Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului.

În contextul enunțat, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei nr.7/20-5 din 18 octombrie 2018 a Consiliului mun. Chișinău „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX”. Prin încheierea protocolară din 26 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost atras în proces în calitate de terț Ghennadii Avdeev. Prin hotărârea din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea în contencios administrativ depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de 2 Stat și a fost anulată decizia nr.7/20-5 din 18 octombrie 2018 a Consiliului mun.

Chișinău „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX”. La 12 iunie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul administrativ, Consiliul mun.Chișinău a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 29 septembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

La 29 iunie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul administrativ, Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, prin intermediul oficiului poștal, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 05 octombrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Prin decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile depuse de Consiliul mun.Chișinău și Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, și menținută hotărârea din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile prin faptul că obiect de examinare a prezentei acțiuni constituie decizia nr.7/20-5 din 18 octombrie 2018 a Consiliului mun. Chișinău, prin care s-a decis aprobarea Planului Urbanistic Zonal elaborat de Institutul municipal de Proiectări „Chișinăuproiect” (obiectul nr. 3153-S-16) și s-au operat modificări în Regulamentul local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.22/40 din 25 decembrie 2008, după cum urmează: codul de reglementare urbanistică „S” (zona specială) al terenului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX, din XXXXX, se substituie cu codul „R6” (zona rezidențială medie).

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut faptul că din conținutul actului administrativ contestat rezultă că la baza emiterea acestuia a servit cererea depusă de Ghennadii Avdeev, proprietarul terenului cu numărul cadastral XXXXX din str.XXXXX; planul urbanistic zonal eliberat de Institutul municipal de Proiectări „Chișinăuproiect” (obiectul nr. 3153-S-16); procesul-verbal al consultărilor publice nr.2 din 23 septembrie 2016; avizele pozitive emise de Centrul de sănătate publică din mun.Chișinău nr.04/4.1- 1233 din 17 iulie 2014, Serviciul Protecție Civile și Situațiilor Excepționale nr. 5/316 din 17 iulie 2014, Agenția Ecologică Chișinău nr.01-06/1382 din 23 iulie 2014 și procesul-verbal al ședinței Consiliului arhitectural–urbanistic de pe lângă arhitectul-șef al municipiului Chișinău din 01 octombrie 2014. Cu trimitere la prevederile art.4 alin.(1), art.5 alin.(1) și (2), art.6, art.12, art.14, 15 și art. 27-29 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului (în redacția legii la data emiterii actului administrativ contestat), instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că din procesul-verbal nr.2 din 23 septembrie 2016,

3 rezultă că la data respectivă s-a desfășurat consultarea publică asupra proiectului Planul Urbanistic Zonal privind amplasarea complexului locativ cu obiective de menire socială și culturală din str.XXXXX. Au reținut instanțele că din conținutul procesului-verbal nr.2 din 23 septembrie 2016, rezultă că consultarea publică asupra proiectului Planul Urbanistic Zonal privind amplasarea complexului locativ cu obiective de menire socială și culturală din str.XXXXX, s-a finalizat cu propunerile de modificare a proiectului după normele securității seismice și a nivelului de insolare, iar înălțimea complexului locativ să nu depășească 9 etaje, zona R6; efectuarea unui șir de expertize geodezice referitoare la starea apelor subterane din zona dată și prezentarea spre consultarea publică forma modificată a proiectului dat după cerințele enumerate anterior.

Totodată, s-a propus ca noile consultări publice să se petreacă într-o zi de sâmbătă (f.d. 53 verso-56, vol.I). Din nota informativă la proiectul de decizie, rezultă că în cadrul consultărilor publice desfășurate la 23 septembrie 2016, a fost exprimat dezacordul majoritar în privința construirii unui complex rezidențial, fiind propusă organizarea consultărilor publice repetate după modificarea în Planul urbanistic zonal a regimului de înălțime a blocurilor de locuințe propuse până la nivelul P+9E, respectiv zona rezidențială cu codul „R6”, elaborarea unui studiu privind insolarea naturală a încăperilor blocurilor de locuințe din adiacență.

Au stabilit instanțele de judecată ierarhic inferioare că la 11 iulie 2017, reprezentantul beneficiarului Ghennadii Avdeev, s-a adresat Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău cu cererea nr.A-5225/17, prin care a comunicat despre introducerea modificărilor, astfel că IMP „Chișinăuproiect” a elaborat Planul urbanistic zonal (în volum redus) privind amplasarea complexului locativ cu obiective de menire sociale și culturală din str. XXXXX (introducerea modificărilor în PUZ ob.3153-S-16) cu nota informativă și memoriu explicativ, solicitându-se examinarea acestuia la Consiliul mun. Chișinău (f.d. 51, vol.I).

Conform avizului consultativ emis la cererea nr.A-5225/17 din 11 iulie 2017, referitor la continuitatea examinării chestiunii de schimbare a codului urbanistic pentru terenul din str.XXXXX, din zona „S” în zona „R7”, pentru construcția unui complex rezidențial, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, având în vedere obiecțiile locatarilor blocurilor de locuințe din adiacență, cu privire la regimul maximal pe verticală până la 9 niveluri, distanțele între blocurile de locuințe, normele de insolare și iluminare naturală, nivelul apelor freatice, starea fizică și capacitățile căilor de acces în cartier, parcajele auto, etc, prin scrisoarea nr.21/1094 din 27 iulie 2017 a comunicat reprezentantului beneficiarului că este necesară ajustarea Planului urbanistic zonal conform propunerilor expuse în cadrul consultărilor publice din 23 septembrie 2016 și înaintarea acestuia repetat consultărilor publice (f.d.

48, vol.I). Potrivit memoriului explicativ, planul urbanistic anterior a fost modificat, astfel că proiectul presupune amplasarea într-o compoziție simetrică a unui complex locativ compus din blocuri locative cu înălțime variabilă: 11 nivele – două blocuri, 9 nivele – două blocuri, 7 nivele-două blocuri, formând o cutie închisă sistematizată prin accese de transport și pietonale, terenuri de joc, spații verzi, parcări deschise de zi (f.d. 67-70). Cu referire la art.33 și 34 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului (în redacția legii la data emiterii actului administrativ 4 contestat), instanțele de judecată au conchis că Consiliul mun.Chișinău a emis decizia nr.7/20-5 din 18 octombrie 2018, fără a se respecta rigorile legale instituite prin Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului.

Or, din conținutul deciziei contestate și reieșind din circumstanțele de fapt stabilite supra, se deduce cu certitudine că autoritatea emitentă nu a supus consultării publice repetate proiectul planului urbanistic zonal nou, iar procesul-verbal la care s-a referit Consiliul mun.Chișinău în decizia contestată, reflectă consultările publice în privința planului urbanistic anterior, care viza alte condiții, pentru care locatarii și-au exprimat dezacordul majoritar. Instanța de apel nu a reținut argumentele Consiliului mun.Chișinău și a lui Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, invocate în cererile de apel, precum că Legea nr.835 din 17 mai 1996 nu oferă caracter obligatoriu opiniilor parvenite în cadrul consultărilor publice pentru administrația publică locală, precum și că consultările au caracter consultativ, dar nu decisiv.

Or, conform art.27 din Legea nr. 835/1996, consultarea populației se face anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice, aceasta etapă nu poate fi omisă, chiar dacă în opinia apelanților, consultările publice nu au caracter decisiv. Nerespectarea etapei date a procesului de aprobare a planului urbanistic, duce la ilegalitatea deciziei.

La 28 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, Consiliul mun.Chișinău a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei instanței de apel, iar la 30 septembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. În motivarea recursului Consiliului mun.Chișinău a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că decizia nr.7/20-5 din 18 octombrie 2018 „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu nr.cadastral XXXXX din str.XXXXX”, a fost adoptată în baza cererii lui Ghennadii Avdeev, proprietar al terenului cu nr. cadastral XXXXX din str.XXXXX, Planului Urbanistic Zonal elaborat de Institutul Municipal de Proiectări „Chișinăuproiect” (obiectul nr.3153-S-16), procesului-verbal al consultărilor publice nr.2 din 23 septembrie 2016, avizelor pozitive ale Centrului de sănătate publică din mun.Chișinău nr.04/4.1-1233 din 17 iulie 2014, Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr.5/316 din 17 iulie 2014, Agenției Ecologice Chișinău nr.01-06/1382 din 23 iulie 2014 și procesului-verbal al ședinței arhitectural-urbanistic de pe lângă arhitectorul-șef al mun.Chișinău din 01 octombrie 2014. Mai mult ca atât, actul administrativ contestat a fost emis în conformitate cu decizia nr.22/40 din 25 decembrie 2008 a Consiliului mun.Chișinău „Privind aprobarea Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău”, în temeiul art.14 alin.(1) și (2) lit.o) și art.19 alin.(3) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 „Privind administrația publică locală” și art.6 și art.30 din Legea nr.835 din 17 mai 1996 „Privind principiile 5 urbanismului și amenajării teritoriului”,

precum și art.6 din Legea nr.136 din 17 iunie 2016 „Privind statutul municipiului Chișinău”. Instanțele de judecată au ignorat faptul că Planul Urbanistic Zonal (obiectul nr.3153-S- 16) a fost elaborat de Institutul Municipal de Proiectări „Chișinăuproiect”, care este o instituție specializată în elaborarea documentațiilor de urbanism, sistematizării teritoriului și localităților, proiectării străzilor și drumurilor din localități urbane și rurale și a fost adaptat pentru teritoriul zonei respective.

Prin actul administrativ contestat s-a decis aprobarea Planului Urbanistic Zonal elaborat de Institutul Municipal de Proiectări „Chișinăuproiect” și operate modificări în Regulamentul local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului mun.Chișinău nr.22/40 din 25 decembrie 2008 după cum urmează: codul de reglementare urbanistică „S” (zonă specială) al terenului cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX din XXXXX, se substituie cu codul „R6” (zonă rezidențială) cu densitate medie. Ba mai mult, actul administrativ contestat a fost aprobat în scopul dezvoltării teritoriului rezidențial din orașul Chișinău, din necesitatea dezvoltării teritoriului rezidențial din intravilanul orașului Chișinău, în corespundere cu exigențele urbanistice actuale, luând în calcul lipsa de terenuri pasibile pentru dezvoltarea urbei în acest scop.

În viziunea recurentului decizia nr.7/20-5 din 18 octombrie 2018 „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu nr.cadastral XXXXX din str.XXXXX” a fost adoptată în conformitate cu legea, cu respectarea competenței și procedurii stabilite.

La 16 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, Ghenadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei instanței de apel, iar la 01 octombrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii în contencios administrativ depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În motivarea recursului Ghenadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea eronată a normelor de drept material, în special a art.34 din Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, deoarece norma dată de drept expres stabilește că se consideră a fi documentație nouă, nu numai în cazul în care documentația de urbanism și amenajarea teritoriului, modificată în condițiile art.33 alin.(1), dar și la propunerea autorității administrației publice centrale pentru urbanism și amenajare a teritoriului.

Documentația de urbanism și amenajare a teritoriului se reexaminează periodic și se modifică pentru a fi adoptată noilor condiții economice, sociale și tehnice, nu însă și pentru cazul în care anumite propuneri au parvenit în contextul consultărilor publice efectuate în condițiile art.27-29 din aceeași Lege. A indicat recurentul că instanțele de judecată nu erau competente să se pronunțe asupra oportunității actului administrativ contestat. 6 Ajustarea benevolă de către solicitant a documentației de proiect la doleanțele parvenite în cadrul consultărilor publice, nu întrunește ipoteza și nici nu corespunde condițiilor normei art.33 alin.(1) din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr.835 din 17 mai 1996. Ajustarea efectuată, constând efectiv în diminuarea regimului de înălțime nimic altceva.

Recurentul consideră că Consiliul mun.Chișinău era liber să aprobe documentația de proiect inițială, iar la parvenirea oricărei ajustări ar fi trebuit să ceară efectuarea întregii procedurii administrative, ceea ce contravine în sine. Instanțele de judecată au motivat soluția doar cu referire la omisiunea efectuării consultărilor publice repetate, ceea ce denotă că acestea au depășit efectiv limitele legale a controlului judiciar. Cu atât mai mult, dispozițiile art.27-29 din Legea nr.835 din 17 mai 1996, nu oferă absolut niciun caracter decisiv sau definitoriu rezultatelor consultărilor publice, precum și nici nu este prevăzută exigența consultărilor publice repetate. La fel, nu oferă caracter obligatoriu opiniilor parvenite de la persoane terțe în cadrul consultărilor publice pentru administrația publică locală, acestea prin definiție având caracter consultativ, dar nu decisiv.

În opinia recurentului, dispozițiile art.27-29 din Legea nr.835 din 17 mai 1996, nu condiționează adoptarea Planului urbanistic doar cu aprobarea prealabilă pozitivă în cadrul consultărilor publice, or, în Anexa la Legea respectivă, în acest aspect, competența materială îi revine exclusiv Consiliului municipal, dar nu celor prezenți la consultărilor publice sau instanței de judecată. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 iulie 2021, în ședință publică. Actele cauzei atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat Consiliului mun.Chișinău, reprezentantului acestuia, Alina Tofan, și avocatului recurentului Pavel Cotruță la 22 iulie 2021 prin intermediul poștei electronice (f.d. 226, vol.I). Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 17 septembrie 2021 Consiliului mun. Chișinău, Ghennadii Avdeev și avocatului Pavel Cotruță le-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizele de recepție DS8003557334AS, DS8003557333AS și DS8003557200AS (f.d.

232-233, 235, vol.I). În condițiile enunțate, recursurile nemotivate depuse la 28 iulie 2021 și respectiv la 16 august 2021, precum și cele motivate depuse la 30 septembrie 2021 și respectiv la 01 octombrie 2021, sunt în termen (f.d. 227, 230,vol.I; f.d. 1, 16, vol.II). La 04 octombrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Consiliului mun.Chișinău și Ghenadii Avdeev copiile recursurilor (nemotivate și motivate) depuse de Consiliul mun.Chișinău și 7 Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor, notificate ultimilor, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție (f.d.25-26, 28-31, vol.II), însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

8 Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Consiliul mun.Chișinău și Ghenadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de Consiliul mun.Chișinău și Ghenadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 9