3ra-1181/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

Dosarul nr.3ra-1181/21 2-19128750-01-3ra-02112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, I. Muruianu, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 20 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Calaraș împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Ghenadie Calaraș și menținută hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 05 august 2019, Ghenadie Calaraș a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, concretizată ulterior, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 07 mai 2019 s-a adresat Primăriei mun.Chișinău cu cerere, solicitând în temeiul art.11 din Codul funciar, atribuirea terenului aferent casei de locuit particulare nr.cadastral XXXXX, situată în XXXXX, și eliberarea titlului de proprietate asupra terenului cu nr.cadastral XXXXX. Prin scrisoarea nr.01/1-09-1416 din 18 mai 2019 Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare cerere a fost respinsă, din motiv că terenul (parcela cu nr.cadastral XXXXX) din XXXXX, conform art.42 din Codul funciar constituie proprietate municipală, destinat caselor de locuit individuale. Totodată, i s-a comunicat că potrivit Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău, terenul și construcțiile gestionate sunt amplasate în aliniamentul zonei de construire și extindere în perspectivă a bulevardului XXXXX.

Conform art.75 alin.(2) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și pct.13 lit.g) din Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului mun.Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie 2013, acesta face parte din categoria terenurilor din domeniul public. De asemenea, a fost informat că potrivit pct.30 din Regulamentul nominalizat supra, 1 asemenea terenuri nu pot fi privatizate și sunt menținute în proprietatea exclusivă municipală, însă conform pct.18 din același Regulament, pot fi atribuite, provizoriu, în folosire cu plată (1 leu/ m.p. de suprafață pe an), iar potrivit pct.48, pot fi transmise, provizoriu, în arendă funciară, fără drept de privatizare, persoanelor în drept.

Prin decizia nr.9/22-2 din 16 ianuarie 2019 Consiliul mun.Chișinău a reperfectat cu dânsul și Nellea Calaraș, provizoriu, (pe o perioadă de 5 ani), fără drept de privatizare și de construcție, relațiile funciare de arendă comună a lotului de pământ din XXXXX, cu suprafața de XXXXX m.p., pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale și a construcțiilor accesorii. Nefiind de acord cu refuzul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare expus în scrisoarea nr.01/1-09-1416 din 18 mai 2019, la 17 iunie 2019 reclamantul s-a adresat Primăriei mun.Chișinău cu cerere prealabilă, solicitând anularea actului administrativ, prin care a fost respinsă cererea de atribuire a terenului aferent casei de locuit situat în XXXXX și eliberarea titlului de proprietate asupra acestuia.

Reclamantul a notat că prin scrisoarea nr.01/1-09-1934 din 03 iulie 2019 a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare i s-a comunicat că prin răspunsul anterior nr.01/1-09-1416 din 18 mai 2019 a fost informat referitor la chestiunea abordată, iar potrivit art.80 alin.(3) din Codul administrativ, dacă după expedierea răspunsului se depune o nouă petiție de către același petiționar, cu același obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial. Ghenadie Calaraș consideră neîntemeiat refuzul Primăriei mun.Chișinău privind atribuirea lui în proprietate a terenului aferent casei de locuit situat în XXXXX și eliberarea titlului de proprietate asupra acestuia, din următoarele considerente.

A reținut că la 31 martie 2015 a cumpărat bunul imobil cu nr.cadastral XXXXX, situat în XXXXX. Contractul de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 31 martie 2015 a fost înregistrat la organul cadastral la 10 aprilie 2015. Casa individuală de locuit a fost recepționată prin decizia nr.7/6-2 din 23 iulie 1996 a Consiliului mun.Chișinău „Cu privire la recepționarea casei de locuit nr.XXXXX lit.„XXXX” din XXXXX, beneficiar E. Dudco” și Actul de dare în exploatare din 15 iulie 1996 eliberat de Pretura sect. Rîșcani, înregistrate la Inspecția de Stat în Construcții. Potrivit pct.1.2 din decizia menționată, lotul de pământ cu suprafața de XXXXX m.p. a fost atribuit pentru deservirea și exploatarea casei de locuit lit. „XXXXX” din XXXXX, iar suprafața de XXXXX m.p.

s-a stabilit ca „gradină”. Conform pct.58 din Regulamentul privind gestionarea Resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia nr.3/23 din 02 aprilie 2013 a Consiliului mun.Chișinău, terenurile aferente caselor de locuit se transmit în proprietate privată proprietarilor caselor respective (li se autentifică dreptul de proprietate) în limitele suprafeței care a fost atribuită în conformitate cu legislația, eliberându-se titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Totodată, potrivit art.11 din Codul funciar, autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația.

2 În contextul enunțat, Ghenadie Calaraș a solicitat admiterea acțiunii, anularea actului administrativ emis de autoritatea publică locală sub formă de refuz la atribuirea terenului aferent casei de locuit și eliberarea titlului de proprietate asupra acestuia, cu obligarea Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău să-i atribuie lotul de pământ aferent casei de locuit și să-i elibereze titlul de proprietate asupra acestuia situat în XXXXX. Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Ghenadie Calaraș. La 26 decembrie 2019 Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Victor Ceban, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe.

La 10 martie 2020 lui Ghenadie Calaraș i-a fost notificată hotărârea motivată din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție (f.d. 63). La 20 martie 2020 prin intermediul poștei electronice și la 31 martie 2020 prin intermediul oficiului poștal, avocatul Victor Ceban în interesele lui Ghenadie Calaraș a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Ghenadie Calaraș și menținută hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 03 august 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată greșeala materială strecurată în partea introductivă și dispozitivă a deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin substituirea membrilor completului de judecată în componența judecătorilor: Anatolie Minciuna, Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc, cu completul de judecată în următoarea componență: Anatolie Minciuna, Veronica Negru și Ala Malîi. La 07 august 2020 Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Victor Ceban, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel. Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Victor Ceban, și s-a casat integral decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Ghenadie Calaraș și s-a menținut hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Fiind învestite cu judecare prezentei cauze, prima instanță și instanța de apel au motivat soluția de respingere a acțiunii depuse de Ghenadie Calaraș prin faptul că obiectul controlului judecătoresc în prezenta speță, constituie refuzul Consiliului municipal Chișinău, Direcția Generală arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr. 01/109-1416 din 18 mai 2019, de atribuire a lotului de teren aferent casei de locuit și eliberarea titlului de proprietate asupra terenului situat în XXXXX (f.d.21). Instanțele de judecată au stabilit că terenul cu nr.cadastral XXXXX, constituie proprietate municipală, destinat caselor de locuit individuale.

Iar, conform Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău, terenul și construcțiile gestionate, sunt 3 amplasate în aliniamentul zonei de construire și extindere în perspectivă a bulevardului XXXXX (f.d.35). Cu trimitere la prevederile art.75 alin.(2) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, pct.31 lit.g) și pct.30 din Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului mun.Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie 2013, instanțele au notat că terenul litigios face parte din categoria terenurilor de domeniul public, iar asemenea terenuri nu pot fi privatizate și sunt menținute în proprietatea exclusivă municipală.

Totodată, s-a reținut că conform pct.18 din același Regulament, pot fi atribuite, provizoriu, în folosire cu plată (1 leu/m.p. de suprafață pe an), iar conform pct.48, pot fi transmise, provizoriu, în arendă funciară, fără drept de privatizare, persoanelor în drept. Instanțele de judecată au remarcat că Consiliul mun.Chișinău prin decizia nr.9/22-2 din 06 ianuarie 2019, a reperfectat cu Ghenadie Calaraș și Nellea Calaraș, provizoriu (pe o perioadă de cinci ani), fără drept de privatizare și de construcție, relațiile funciare de arendă comună a lotului de pământ din XXXXX, cu suprafața de XXXXX m.p., pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale și a construcțiilor accesorii (f.d.34).

S-a subliniat că decizia respectivă nu a fost contestată de Ghenadie Calaraș, în vederea revendicării dreptului său de proprietate asupra terenului aflat în litigiu, ceea ce denotă acordul tacit al reclamantului cu prevederile deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.9/22-2 din 16 ianuarie 2019, respectiv fiind acceptat și faptul că dânsul are posibilitate de a folosi lotul de pământ în arendă, fără drept de privatizare și de construcție. Subsecvent, instanțele de judecată au menționat că potrivit pct.55 din Regulamentul privind gestionarea Resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia nr.3/23 din 02 aprilie 2013 a Consiliului mun. Chișinău, loturile de pe lângă casele de locuit se transmit în proprietate proprietarilor caselor de locuit în limitele prevăzute de documentele de atribuire a terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit, inclusiv de contractul de atribuire a terenurilor în folosință pe termen nelimitat.

Nu a fost reținut argumentul lui Ghenadie Calaraș, care a făcut trimitere la decizia nr.13/12 din 18 septembrie 2001 Preturii sectorului Rîșcani, potrivit căreia terenul litigios a fost atribuit pentru deservirea și exploatarea casei de locuit lit. „XXXXX” din XXXXX și XXXXX m.p. stabilite ca grădină. Or, prin actul administrativ nominalizat a fost aprobat actul de primire în exploatare a casei de locuit particulare din XXXXX și s-a legiferat casa de locuit particulară lit.„XXXXX” din XXXXX, construită fără autorizare în anii 1993- 1995, nefiind făcută nicio mențiune despre teren.

Instanțele de judecată au considerat că la cazul speței nu sunt aplicabile prevederile art.58 din Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, în conformitate cu care terenurile aferente caselor de locuit se transmit în proprietate privată proprietarilor caselor respective (li se autentifică dreptul de proprietate) în limitele suprafeței care a fost atribuită în conformitate cu legislația, eliberându-se titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, deoarece decizia Consiliului mun.Chișinău nr.9/22-2 din 16 ianuarie 2019 cu privire la reperfectarea relațiilor funciare de arendă a lotului de pământ din XXXXX, cu Ghenadie Calaraș și Nellea Calaraș, nu prevede acest drept, decizia nefiind contestată de către reclamant.

4 Instanța de apel a considerat irelevant argumentul invocat de Ghenadie Calaraș precum că prima instanță nu s-a expus în privința necesității atragerii în proces a soției sale Nellea Calaraș, care este coproprietarul construcției amplasate pe terenul litigios. Or, art.205 din Cod administrativ reglementează procedura atragerii în proces a terților, fiind indicate și condițiile pentru ca în proces să fie admis un terț. În speță însă, nu sunt întrunite aceste circumstanțe, întrucât Nellea Calaraș nu s-a adresat către administrația publică locală cu cerere privind privatizarea terenului. Mai mult, refuzul autorității publice locale în niciun mod nu afectează drepturile Nellea Calaraș, pentru ca aceasta să fie atrasă în proces.

Afară de aceasta, nici în cadrul ședințelor de judecată la examinarea dosarului în ordine de apel, nu a fost înaintată vreo cerere de atragere a Nellei Calaraș în proces în calitate de terț, fapt ce denotă caracterul declarativ al argumentului apelului în acest sens. În condițiile în care s-a constatat netemeinicia pretenției reclamantului privind anularea actului administrativ emis de autoritatea publică locală, sub forma refuzului de atribuire a lotului de teren aferent casei de locuit, instanțele de judecată au conchis subsecvent că urmează a fi respinsă ca neîntemeiată și pretenția din cererea de chemare în judecată ce ține de obligarea atribuirii lotului de teren aferent casei de locuit și eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, asupra terenului situat în XXXXX.

Or, prin prisma prevederilor art.206 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, pretenția privind obligarea autorității publice să emită un act administrativ favorabil, este indisolubil legată de pretenția privind anularea actului administrativ individual defavorabil. La 13 octombrie 2021 prin intermediul poștei electronice Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi, a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural. Recurentul a indicat că instanțele de judecată contrar prevederilor art.205 din Codul administrativ nu au atras în proces în calitate de terț pe soția sa Nelli Calaraș, care este coproprietarul bunului imobil situat pe ternul în litigiu, prin ce au fost afectate drepturile acesteia.

La fel, instanțele de judecată au ignorat faptul că Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun.Chișinău au examinat cererea prealabilă cu încălcarea prevederilor art.167 alin.(3) din Codul administrativ, or, aceasta urma să fie examinată în termen de 15 zile calendaristice din momentul recepționării, ceea ce la cazul speței nu se atestă. În viziunea recurentului instanțele de judecată nu s-au expus asupra faptului că nu a fost inițiată o procedură administrativă conform art.44 și 69 din Codul administrativ, nu a fost cercetată starea de fapt după cum prevede art.22, 85-93 din Codul administrativ, nu a fost audiat cupă cum stipulează art.94 din Codul administrativ, nu au fost respectate 5 principiile proporționalității și imparțialității prevăzute la art.29 și art.35 din Codul administrativ, precum și principiul motivării reglementat de art.31 din același cod, la fel, nu s-a utilizat dreptul discreționar conform legii statuat la art.16 și 137 din Codul administrativ.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 iunie 2021, în ședință publică.

Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificată participanților al proces. Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 15 septembrie 2021 și respectiv la 16 septembrie 2021 lui Ghenadie Calaraș și avocatului acestuia Adrian Berezovschi le-a fost notificată decizia integrală a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizele poștale de recepție nr.DS8005375576AS și nr.DS8005375575AS (f.d. 196-197). În condițiile enunțate, recursul depus la 13 octombrie 2021 a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 03 noiembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău copia recursului depus de Ghenadie Calaraș, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimilor prin intermediul poștei electronice la 03 noiembrie 2021 și oficiului poștal la 09 noiembrie 2021, fapt ce rezultă din avizul de recepție nr.DS8005679447AS, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referințe (f.d. 213, 215). Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra 6 cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al 7 Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ghenadie Calaraș.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 8