3ra-242/22 — contestarea actului administrativ

3ra-242/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-242/22

2-20088421-01-3ra-01032022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, Gr.Dașchevici, V.Negru)

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș,

reprezentați de avocatul Tinca Bodiu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș împotriva Primarului General al municipiului Chișinău,

Consiliului municipal Chișinău, Direcției Generale Arhitectură și Relații Funciare privind

anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș împotriva hotărârii din 03 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 27 iulie 2020 Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul Tinca

Bodiu, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al

municipiului Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, Direcției Generale Arhitectură și

Relații Funciare privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, în temeiul contractului de schimb

nr.1228 din 08 februarie 2018, au devenit proprietari ai casei individuale de locuit cu

numărul cadastral xxxxx, amplasată pe terenul cu numărul cadastral xxxxx din xxxxx.

Totodată, prin același contract de schimb, reclamanții au devenit proprietari ai terenului

aferent cu numărul cadastral xxxxx. Terenurile sunt amplasate la intersecția străzilor

xxxxx, pe un teren neregulat, denivelat, cu diferențe de nivel de aproximativ 2,6 m.

Reclamanții au relevat că, prin cererea nr. B-1217/20 din 06 februarie 2020,

adresată Primăriei municipiului Chișinău, au solicitat transmiterea în proprietate privată a

1

terenurilor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, și eliberarea titlului de proprietate

asupra acestor terenuri. Însă, prin răspunsul Direcției Generale Arhitectură și Relații

Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr.21/297 din 14 februarie 2020, cererea le-a

fost respinsă.

Reclamanții au menționat că, în mod repetat, la data de 16 martie 2020 au depus

cerere către Primăria municipiului Chișinău, prin care au solicitat transmiterea în

proprietate privată a terenurilor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, și eliberarea

titlului de proprietate asupra acestor terenuri. Însă, prin răspunsul Direcției Generale

Arhitectură și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr.21/2119 din 23

aprilie 2020, cererea le-a fost respinsă.

Astfel, reclamanții au invocat că, la data de 01 iunie 2020, s-au adresat către

Primăria municipiului Chișinău și Direcția Generală Arhitectură și Relații Funciare a

Consiliului municipal Chișinău cu cerere prealabilă, prin care au solicitat anularea

răspunsurilor menționate supra și admiterea solicitărilor invocate în cererile din data de

06 februarie 2020 și din data de 16 martie 2020. Însă, prin răspunsul Direcției Generale

Arhitectură și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr.01/1-08-1161 din

15 iunie 2020, cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamanții consideră că sunt neîntemeiate argumentele invocate în răspunsul

Direcției Generale Arhitectură și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău

nr.01/1-08-1161 din 15 iunie 2020 precum că, terenurile cu numerele cadastrale xxxxx

și xxxxx nu le pot fi transmise în proprietate privată, în legătură cu necesitatea

amenajării tramei stradale.

În acest context, reclamanții au relevat că, ambele terenuri cu numerele cadastrale

xxxxx și xxxxx, sunt împrejmuite de un gard capital construit cu 18 ani în urmă, cu

înălțimea de aproximativ 1,65 m - 1,90 m, și acestea au rolul esențial de susținere a

diferențelor de nivel, protejarea casei individuale de locuit de inundații, prin scurgerea

apelor pluviale de pe strada xxxxx, din cauza diferențelor de nivel și securizarea casei de

linia străzii. Terenul cu nr.cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0035 ha, nu afectează în

niciun fel trama stradală a parcului, deoarece acesta reprezintă o fâșie adiacentă doar

străzii xxxxx, și reprezintă un triunghi de dimensiuni reduse, care se finisează în gardul

terenului vecin. Gardul construit are menirea de susținere a denivelărilor de teren. Or,

strada xxxxx vine în aval pe măsura înaintării pe respectiva stradă, atestându-se o

diferență de nivel considerabilă între terenul, care se află în interiorul gardului, față de

nivelul drumului din afara gardului. Lipsa gardului pe această porțiune ar conduce la

surparea terenului cu numărul cadastral xxxxx, și drept urmare, a casei de locuit

amplasate pe acest teren.

Mai mult, reclamanții au invocat că, conform documentelor cadastrale, strada

xxxxx nu-și are continuitatea în strada xxxxx, aceasta sfârșindu-se în terenul cu numărul

cadastral xxxxx. Respectiv, lărgirea drumului din contul fâșiei de teren cu numărul

cadastral xxxxx nu este utilă, deoarece pe acest teren fluxul de mașini este unul redus.

Astfel, argumentul invocat în scrisoarea Direcției Arhitectură și Urbanism a Consiliului

mun.Chișinău nr.21/2199 din 23 aprilie 2020 precum că circulația auto în localitate este

foarte dificilă, nu poate fi reținut, deoarece această porțiune de drum este utilizată doar de

proprietarii caselor de locuit, construite până în strada xxxxx, neavând loc o circulație

auto propriu-zisă.

2

Cu referire la terenul cu nr.cadastral xxxxx, reclamanții au menționat că, pe terenul

nominalizat circulația auto nu este afectată, or, acesta nu este caracterizat printr-un nivel

ridicat de trafic rutier fiind calificat drept zonă R2, ceea ce reprezintă zonă rezidențială cu

densitate redusă, și strămutarea tramei stradale în parc a avut loc din contul construcției

parcării pentru mijloacele de transport, construită în toamna anului 2019, care, în cazul

strămutării gardului, urma să încalce linia roșie a parcului. Or, în cazul lipsei gardului,

terenul eliberat nu este suficient pentru construcția unei astfel de parcări. Mai mult decât

atât, utilitatea publică în sensul strămutării tramei stradale a parcului, este relevantă doar

porțiunii orientate către intersecția străzilor xxxxx și xxxxx, terenul cu nr.cadastral

xxxxx, fiind irelevant unei astfel de strămutări.

De asemenea, reclamanții au invocat că, pe porțiunea orientată către intersecția

străzilor menționate este instalată poarta de acces a casei private, precum și un par de

electricitate, care nu poate fi demontat. Strămutarea drumului din contul demontării

gardului și porții nu poate avea loc, și din cauza faptului că denivelările de teren sunt

majore, iar această configurație face inutilizabilă această porțiune ca drum, care ar fi

extrem de abrupt.

Reclamanții au relevat că, prin refuzul de a le transmite în proprietate privată

terenurile nominalizate, s-a omis și faptul că, hotarele acestor terenuri au fost

reconfirmate și în planul de reconstrucție a drumurilor și a terenurilor adiacente de către

Direcția Arhitectură și Urbanism a Consiliului mun.Chișinău, la momentul construcției

complexului din preajma Astercon. Astfel, recent au fost trasate rețelele de canalizare,

apeductul, și a fost asfaltată strada xxxxx, în concordanță cu hotarele actuale, luându-se

în considerare linia gardului. Totodată, de-a lungul unei jumătăți a gardului situat pe

strada xxxxx, este instalat gazoductul, care la fel nu poate fi strămutat pentru lărgirea

drumului.

Reclamanții au relevat că este neîntemeiat argumentul Direcției Generale

Arhitectură și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău, invocat în răspunsul

nr.21/297 din 14 februarie 2020 precum că, solicitarea lor va fi posibilă pentru

reexaminare doar în cazul, când la trama stradală din cartierul adiacent imobilelor private

din xxxxx, vor surveni schimbări favorabile prin prisma prevederilor pct.107 din

Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie 2013, și anume: în cazul în care

terenurile nefuncționale identificate și formate pentru a fi puse în valoare, constituie

terenuri suplimentare celor aflate deja în proprietate privată, acestea pot fi alipite la

terenurile inițiale prin modificarea planului cadastral al acestora, cu condiția compensării

de către beneficiar a diferenței de valoare, ținând cont de valoarea de piață, potrivit

raportului de evaluare, precum și dacă nu sunt alți deținători de terenuri interesați.

Or, conform Anexei nr. 1 a Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare

municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinau nr.3/23 din 02 aprilie

2013, loturile de teren cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, sunt din domeniul privat

al proprietății municipale și sunt destinate caselor individuale de locuit. Reclamanții au

menționat că, terenurile cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, sunt aferente terenurilor

aflate deja în proprietatea privată a lor, și alți deținători de terenuri adiacente, nu există.

În afară de aceasta, reclamanții au relevat că, prin refuzul transmiterii în proprietate

privată a terenurilor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, Direcția Generală

Arhitectură și Relații Funciare nu a luat în considerare că: terenurile sunt proprietate

3

municipală din domeniul privat și se supun transmiterii în proprietate persoanelor fizice;

sunt destinate caselor individuale de locuit; reclamanții sunt proprietarii loturilor de teren,

pe care este construită casa individuală de locuit, aceștia fiind unicii subiecți, cărora le

pot fi transmise în proprietate privată loturile respective; prin prisma pct.107 al

Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie 2013, terenurile au o configurație,

care nu poate fi utilă autorității administrației publice locale; și transmiterea în proprietate

a terenurilor este indispensabilă menținerii utilității terenurilor cu numerele cadastrale

xxxxx și xxxxx, iar o eventuală demolare a gardului ar duce la surparea terenului

adiacent străzii xxxxx și distrugerea fundamentului casei individuale de locuit cu

nr.cadastral xxxxx.

Reclamanții au solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul, emis de Direcția

Generală Arhitectură Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun.Chișinău cu

nr.01/1-08-1161 din 15 iunie 2020, privind transmiterea în proprietate privată a

terenurilor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, aferente casei de locuit din xxxxx,

deținută în proprietate de către Ana Ghilaș și Viorel Ghilaș; anularea în totalitate a

deciziei emise de Direcția Generală Arhitectură Urbanism și Relații Funciare cu nr.01/1-

08-1161 din 15 iunie 2020; obligarea Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare a Consiliului mun.Chișinău de a emite un act administrativ individual, prin

care să atribuie Anei Ghilaș și lui Viorel Ghilaș în proprietate terenurile cu numerele

cadastrale xxxxx și xxxxx, aferente casei de locuit din xxxxx cu eliberarea titlului de

proprietate asupra acestor terenuri.

Prin hotărârea din 03 martie 2021 Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins

ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș împotriva

Primarului General al municipiului Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, Direcției

Generale Arhitectură și Relații Funciare privind anularea deciziei adoptate în procedura

prealabilă - a refuzului nr.01/1-08-11.61 din 15 iunie 2020 și obligarea Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare de a emite un act administrativ individual, prin

care să le atribuie Anei Ghilaș și lui Viorel Ghilaș în proprietate terenurile cu numerele

cadastrale xxxxx și xxxxx, aferente casei de locuit, cu eliberarea titlului de proprietate

(f.d.143, 153-165, vol.I).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 29 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal,

Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul Tinca Bodiu, au contestat-o cu apel,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și adoptarea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea înaintată de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș

(f.d.150-152, vol.I).

Hotărârea motivată din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată avocatului Tinca Bodiu, care reprezintă interesele apelanților Viorel Ghilaș

și Ana Ghilaș, la data de 27 aprilie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8001517982AS, anexat la materialele cauzei (f.d.167, vol.I).

La data de 27 mai 2021 Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul Tinca

Bodiu au depus motivarea apelului (f.d.176-180, vol.I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui

Viorel Ghilaș și Anei Ghilaș, reprezentați de avocatul Tinca Bodiu împotriva hotărârii

din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

4

Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș împotriva hotărârii din 03 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.219, 220-233).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că refuzul emis de

Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr.01/1-08-11.61 din

15 iunie 2020, este unul întemeiat.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, porivit informației din Registrul

bunurilor imobile, din data de 08 februarie 2018 reclamanții Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș

dețin dreptul de proprietate asupra bunului imobil – casei de locuit cu suprafața de

xxxxx., nr.cadastral xxxxx și asupra terenurilor aferente: nr.cadastral xxxxx cu suprafața

de xxxxx ha și nr.cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx ha, din xxxxx. Totodată,

terenul din xxxxx, figurează înregistrat în Registrul bunurilor imobile ca proprietate a

municipiului Chișinău, fiind atribuit domeniului public.

De asemenea, instanța de apel a invocat că, din informația Direcției Generale

Arhitectură și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr.01/1-08-475 din

17 februarie 2021, cu referire la terenurile cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx rezultă

că, în conformitate cu prevederile deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.11/52 din

23 decembrie 2014 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul

Botanica”, s-au aprobat terenurile proprietate municipală potrivit planurilor cadastrale

(geometrice) elaborate și s-au clasat pe domeniul public și privat. Astfel, sub numerele de

ordine 208 și 209 s-au identificat ca proprietate municipală de domeniul privat, loturile

destinate caselor individuale de locuit cu numărele cadastrale: xxxxx cu suprafața de

xxxxx ha și xxxxx cu suprafața de xxxxx ha. Actualmente, terenurile în cauză, nu pot fi

concesionate prin intermediul licitațiilor publice de către Primăria municipiului Chișinău,

deoarece nimeresc în zona de perspectivă a amenajării tramei stradale din cartier.

Consiliul municipal Chișinău urmează să aprobe Concepția de Dezvoltare Durabilă a

Infrastructurii Transporturilor, pentru teritoriul municipiului Chișinău, cu reactualizarea

documentației de urbanism a or.Chișinău. După, aprobarea concepției sus-numite va fi

posibilă elaborarea schemei de situație a terenului posibil de transmis în proprietate, ca

urmare a petrecerii licitațiilor publice, după stabilirea soluțiilor arhitecturale de către

subdiviziunea specializată.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că, apelanții Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș

dețin cu drept de proprietate privată suprafața de xxxxx ha, teren aferent casei de locuit

din xxxxx, ceea ce se încadrează în limita prevăzută de lege de la 0,04 până la 0,07

hectare – în orașe, prevăzută de art.11 Cod funciar. Iar, terenurile la care apelanții

Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș pretind suplimentar și anume la terenurile cu nr.cadastral

xxxxx cu suprafața de xxxxx ha și nr.cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx, aparțin

domeniului public, interesele căruia prevalează asupra interesului personal al apelanților.

Or, autoritatea publică a invocat și argumente justificative în acest sens – perspectiva

amenajării tramei stradale din cartier, explicând totodată că interesul public prevalează,

ceea ce demonstrează legalitatea refuzului autorității publice de a atribui apelanților

Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș suprafețe suplimentare de teren, aferente casei de locuit din

str. xxxxx.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei soluției instanței de fond,

prin care a fost respinsă acțiunea înaintată de către Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș,

reprezentați de avocatul Tinca Bodiu.

5

La data de 10 ianuarie 2022 Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul

Tinca Bodiu au depus recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea înaintată de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș

(f.d.235-236, vol.I).

La data de 01 martie 2022 în adresa intimaților Primarului General al municipiului

Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, Direcției Generale Arhitectură și Relații

Funciare a fost expediată copia recursului depus de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș,

reprezentați de avocatul Tinca Bodiu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d. 2, vol.II).

Prin referința depusă la data de 22 martie 2022, Primarul General al municipiului

Chișinău, Consiliul municipal Chișinău, Direcția Generală Arhitectură și Relații

Funciare, reprezentați de specialistul principal în cadrul Direcției asistență juridică a

Primăriei mun.Chișinău, Oleg Arbuz, au solicitat de a fi declarat inadmisibil recursul

depus de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș (f.d.6-11, vol.II).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș,

reprezentați de avocatul Tinca Bodiu, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data

de 07 decembrie 2021 (f.d. 219, 220-233).

Dispozitivul deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificat, prin intermediul poștei electronice, recurenților Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, dar

și reprezentului acestora, avocatului Tinca Bodiu, la data de 09 decembrie 2021, fapt ce

rezultă din extrasuil din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.234, vol.I).

La data de 10 ianuarie 2022 Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul

Tinca Bodiu au depus recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea înaintată de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș

(f.d.235-236).

Decizia motivată din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

avocatului Tinca Bodiu, care reprezintă interesele recurenților Viorel Ghilaș și Ana

Ghilaș la data de 09 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8006178298AS, anexat la materialele cauzei (f.d.243, vol.I).

Însă, până la data examinării admisibilității recursului depus de Viorel Ghilaș și Ana

Ghilaș, reprezentați de avocatul Tinca Bodiu de către Curtea Supremă de Justiție,

recurenții nu au prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 07 decembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

6

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume: în

temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a

instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul

se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite

de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de

depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință

a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces,

are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la

cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată

dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura

administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă

din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate

dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din actele cauzei se atestă cu certitudine că, decizia motivată din 07 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Tinca Bodiu, care reprezintă

interesele recurenților Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, la data de 09 februarie 2022, fapt ce

se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006178298AS, anexat la materialele cauzei

(f.d.243, vol.I).

În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: decizia instanței

de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este

depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art.245 alin.(1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.(2); cererea de recurs nu corespunde

cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art.233 alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și

recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către

Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul Tinca Bodiu este ziua imediat

următoare datei calendaristice notificării deciziei motivate din 07 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, adică ziua de 10 februarie 2022.

Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.41 din 24 februarie 2022 a fost

declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada

24 februarie - 24 aprilie 2022.

La data de 02 martie 2022 a fost emisă Dispoziția nr. 5 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 212/2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război (Monitorul Oficial al Republicii

7

Moldova, 2004, nr. 132-137, art. 696), art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022

privind declararea stării de urgență (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022,

nr. 52-2, art. 63-1), pct. 6, 7, 8 și 9 din Regulamentul Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1340/2001.

Luând în considerare faptul că prin prisma pct. 5.2.1 din Dispoziția Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.5 din data de 02 martie 2022, termenele

de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup,

urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență,

termenul de declarare a recursului motivat pentru Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș,

reprezentați de avocatul Tinca Bodiu, după întrerupere a început a curge la data de

04 aprilie 2022, termenul limită fiind data de 13 aprilie 2022, zi de mercuri.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurenții Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș nu au

prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 13 aprilie

2022, și nici până la data examinării admisibilității recursului.

Mai mult, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, în interiorul termenului cuprins între 10 februarie 2022-

13 aprilie 2022, recurenții Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș au dispus de suficient timp pentru

a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva

deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Subsecvent, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că, motivarea recursului reprezintă o activitate

procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a

deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului determină limitele

controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti

apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau printr-o motivare

prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine,

temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau

modificarea deciziei instanței de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reiterează că, la data de 10 ianuarie 2022 Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de

avocatul Tinca Bodiu au depus recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea înaintată de Viorel Ghilaș și

Ana Ghilaș.

În cererea de recurs depusă de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul

Tinca Bodiu se indică data depunerii și obiectul cererii de chemare în judecată, soluția

instanței de apel și mențiunea că, după ce vor primi copia deciziei motivate a instanței de

apel, va fi depusă motivarea recursului (f.d.236, vol.I).

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

8

Supreme de Justiție relevă că, recurenții Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de

avocatul Tinca Bodiu nu au prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de

lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în

baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de

netemeinicie a deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, și care sunt

normele legale încălcate, prin respingerea apelului depus.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre

emiterea hotărârii judecătorești, iar recurenții Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de

avocatul Tinca Bodiu, fiind părți interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să

întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume,

să depună motivarea recursului în termenul stabilit de lege.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita

această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv al recurenților Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș,

reprezentați de avocatul Tinca Bodiu, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și

atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Contrar acestor prevederi legale, recurenții Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați

de avocatul Tinca Bodiu nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac

în termen și nu au prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de

zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de

lege.

La caz, recurenții Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul Tinca Bodiu

au neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei motivate a instanței de apel.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul

că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează

cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și

obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la

proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată

avocatului Tinca Bodiu, care reprezintă interesele recurenților Viorel Ghilaș și Ana

Ghilaș, și prin urmare, acesta aveau obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile

9

necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany,

nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță,

fapt ignorat cu desăvârșire.

Astfel, recursul depus de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul

Tinca Bodiu împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în

termenul legal atrage decăderea din acest drept, cu excepția cazului când legea dispune

altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul Tinca Bodiu împotriva deciziei din

07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu articolele 230 și 246 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul depus de Viorel Ghilaș și Ana Ghilaș, reprezentați de avocatul Tinca

Bodiu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

10