3ra-884/20 — contestarea actului administrativ

3ra-884/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-884/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Paniș

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, A. Minciuna

DECIZIE

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând recursul depus de către Ghenadie Calaraș, reprezentat de

avocatul Victor Ceban,

în cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Ghenadie Calaraș împotriva Primăriei și Consiliului

municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Ghenadie Calaraș și s-a menținut hotărârea din 28

noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea depusă de către Ghenadie Calaraș,

constată:

La 05 august 2019, Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Victor Ceban,

a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Primăriei și Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, în baza contractului

de vânzare-cumpărare nr. 964 din 31 martie 2015, a procurat bunul imobil cu

numărul cadastral xxx.01, amplasat pe str-la Xxx, mun. Chișinău, care la 10

aprilie 2015 a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Reclamantul a evocat că imobilul – casa de locuit individuală a fost

recepționată prin Decizia „Cu privire la recepționarea casei de locuit xxx lit. „A”

din str-la Xxx, beneficiar E. Dudco” nr. 7/6-2 din 23 iulie 1996, act de dare în

exploatare din 15 iulie 1996, eliberat de Pretura sect. Rîșcani și înregistrate la

Inspecția de Stat în Construcții.

Conform pct. 1.2 din Decizia nr. 7/6-2 din 23 iulie 1996 s-a atribuit lotul de

pământ, cu suprafața totală xxx m.p., pentru deservirea și exploatarea casei de

locuit lit. „A” din str-la Xxx; xxx m.p. se stabilesc ca grădină.

Astfel, reclamantul a remarcat că, la 07 mai 2019, s-a adresat Primăriei

municipiului Chișinău cu cerere privind eliberarea titlului de autentificare a

1

dreptului deținătorului de teren asupra lotului aferent casei de locuit, cu numărul

cadastral xxx, din str-la Xxx, mun. Chișinău. Însă, Primăria a respins cererea.

Reclamantul a considerat acțiunile administrației publice locale ca fiind

neîntemeiate, or, potrivit pct. 58 din Regulamentul privind gestionarea resurselor

funciare municipale, terenurile aferente caselor de locuit se transmit în proprietate

privată proprietarilor caselor respective (li se autentifică dreptul de proprietate) în

limitele suprafeței care a fost atribuită în conformitate cu legislația, eliberându-se

titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Victor Ceban, a solicitat prin

cererea de chemare în judecată anularea actului administrativ emis de autoritatea

publică locală sub formă de refuz la atribuirea lotului de teren aferent casei de

locuit și obligarea atribuirii lotului de teren aferent casei de locuit din str-la Xxx,

mun. Chișinău și eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren asupra acestuia.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Ghenadie Calaraș

(f.d. 48, 51-55).

Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (completul în

componența: Anatolie Minciuna – președinte, Veronica Negru și Ecaterina

Palanciuc – judecători) s-a respins apelul depus de către Ghenadie Calaraș și s-a

menținut hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d. 107, 108-110 recto-verso).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că

contrar pct. 58 din Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare

municipale, aprobat prin Decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/23 din 02

aprilie 2013 și art. 11 din Codul funciar, reclamantul nu a făcut dovada respectării

consecutivității acțiunilor prevăzute de lege și solicită transmiterea terenului și

eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra unui

lot, care niciodată nu i-a fost atribuit de către administrația publică locală pentru

construcția casei de locuit individuale.

Mai mult ca atât, prin prisma art. 75 alin. (2) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și art. 31 lit. g) din Regulamentul

privind gestionarea resurselor funciare municipale, terenul solicitat de reclamant

face parte din categoria terenurilor de domeniul public.

La fel, instanțele inferioare au notat că prin Decizia nr. 9/22-2 din 16

ianuarie 2019, Consiliului municipal Chișinău a reperfectat cu Ghenadie Calaraș

și Nellea Calaraș, provizoriu (pe o perioadă de cinci ani), fără drept de privatizare

și de construcție, relațiile funciare de arendă comună a lotului de pământ din str-

la Xxx, cu suprafața de xxx m.p., pentru exploatarea și deservirea casei de locuit

individuale și a construcțiilor accesorii, decizie ce nu a fost contestată de

reclamant (f.d. 34).

Prin încheierea din 03 august 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a corectat, în

temeiul art. 249 din Codul de procedură civilă, eroarea din decizia din 08 iulie

2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a indicat în decizie și decizia-dispozitiv, în

loc de completul Anatolie Minciuna, Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc,

completul corect Anatolie Minciuna, Veronica Negru și Ala Malîi (f.d. 116 recto-

verso).

În acest sens instanța de apel a reținut că, din actele cauzei rezultă că a fost

admisă o eroare mecanică la indicarea numelui judecătorilor din completul de

2

judecată, în decizie și decizia-dispozitiv, fiind indicat completul Anatolie

Minciuna, Negru Veronica și Palanciuc Ecaterina, pe când urma a fi indicat

completul corect Anatolie Minciuna, Negru Veronica și Malîi Ala.

La 07 august 2020, Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Victor Ceban,

a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 08 iulie

2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală

a deciziei recurate și a hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral

acțiunea depusă de Ghenadie Calaraș, în sensul formulat în cererea de chemare în

judecată (f.d. 119-122).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt

și de drept ale speței, suplimentar fiind invocat că instanțele inferioare nu au

examinat pe deplin și nu au dat o apreciere veritabilă suportului probatoriu, în

special Deciziei Preturii sectorului Rîșcani nr. 13/12 din 18 septembrie 2001,

potrivit căreia terenul cu nr. cadastral xxx din str-la Xxx, mun. Chișinău, cu

suprafața de xxx m.p., este atribuit pentru deservirea și exploatarea casei de locuit

lit. „A” din str-la Xxx și xxx m.p. stabilite ca grădină.

Totodată, a remarcat că prima instanță a aplicat o normă care nu trebuia să

fie aplicată, și anume prevederile art. 23 și 25 din Codul funciar, or, acestea

reglementează motivele stingerii dreptului asupra terenului și modul de retragere

a terenurilor din dreptul de posesiune și de beneficiere, care sunt străine speței

dedusă judecății în prezent.

La 11 august 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților pentru

notificare copia recursului motivat depus de Ghenadie Calaraș, cu explicarea

dreptului de a depune referințe. Deși, conform avizului de recepție a

corespondenței DS9350376122AS intimații au recepționat copia recursului la 14

august 2020, nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referință asupra

motivelor recursului.

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a

declarat admisibil recursul depus de Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul

Victor Ceban, împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

s-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Examinând cauza ordine de recurs, prin prisma materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia că Curtea de Apel Chișinău a admis o greșeală

procedurală, ce nu poate fi eludată sau corectată de către instanța de recurs, altfel

decât prin restituirea cauzei la rejudecare, din următoarele motive.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție

finală în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

3

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Conform art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima instanță,

în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Din materialele și lucrările cauzei Colegiul atestă că, la 05 august 2019,

Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Victor Ceban, a depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva

Primăriei și Consiliului municipal Chișinău, prin care a solicitat anularea actului

administrativ emis de autoritatea publică locală sub formă de refuz la atribuirea

lotului de teren aferent casei de locuit din str-la Xxx, mun.Chișinău, obligarea

atribuirii acestui lot de teren ca fiind aferent casei de locuit și eliberarea titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra acestuia.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani, prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a respins ca fiind

neîntemeiată acțiunea depusă de Ghenadie Calaraș (f.d. 48, 51-55).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

08 iulie 2020 a respins apelul depus de către Ghenadie Calaraș și a menținut

hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 107,

108-110 recto-verso).

Dispozitivul deciziei, adoptat în camera de deliberare și pronunțat public la

08 iulie 2020 a fost semnat de judecătorii Anatolie Minciuna, Veronica Negru și

Ecaterina Palanciuc (f.d. 107).

Ulterior, a fost întocmită decizia motivată a Curții de Apel Chișinău, care

este semnată de aceiași judecători, Anatolie Minciuna, Veronica Negru și

Ecaterina Palanciuc (f.d. 108-110 recto-verso).

Prin încheierea din 03 august 2020, Curtea de Apel Chișinău a corectat, în

temeiul art. 249 din Codul de procedură civilă, eroarea din decizia din 08 iulie

2020, indicând în decizie și decizia-dispozitiv, în loc de completul „Anatolie

Minciuna, Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc”, completul corect „Anatolie

Minciuna, Veronica Negru și Ala Malîi” (f.d. 116 recto-verso).

În motivarea încheierii de corectare, instanța de apel a indicat că a fost

admisă o eroare mecanică la indicarea numelui judecătorilor din completul de

judecată în decizie și decizia-dispozitiv, fiind indicat completul Anatolie

Minciuna, Negru Veronica și Palanciuc Ecaterina, deși urma a fi indicat

completul corect Anatolie Minciuna, Negru Veronica și Malîi Ala.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 08 iulie 2020 și a încheierii din

03 august 2020 emise de Curtea de Apel Chișinău, instanța de recurs constată că

instanța inferioară a interpretat eronat normele de drept procedural, iar în

consecință a aplicat greșit instituția rectificării hotărârii de către instanța care a

pronunțat-o.

Sub acest aspect Colegiul atestă că, în sensul art. 249 din Codul de

procedură civilă, (1) după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este

în drept să o anuleze nici să o modifice.

(2) La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească

corectează greșelile sau omisiunile din hotărîre care țin de nume, calitatea

4

procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării

unor astfel de greșeli se soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor

anexate la cererea de corectare a greșelilor sau a omisiunilor, fără citarea

participanților la proces. Instanța care examinează problema corectării poate

dispune citarea participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de

corectare. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor.

(21) În cazul în care cererea privind corectarea greșelilor sau a omisiunilor

din hotărâre se depune în cadrul examinării cauzei în instanța de apel sau de

recurs, aceasta se soluționează de către instanța respectivă.

(22) În cazul în care cererea privind corectarea greșelilor sau a omisiunilor se

referă la actele emise de instanța de apel sau de recurs, aceasta se soluționează de

către instanța respectivă.

(3) Încheierea prin care instanța judecătorească se pronunță asupra cererii se

comunică participanților la proces și poate fi atacată cu recurs.

(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile și pentru corectarea

greșelilor sau a omisiunilor din încheierile, deciziile și ordonanțele judecătorești.

Din sensul normei precitate rezultă că instituția rectificării hotărârii de către

instanța care a pronunțat-o, prin aplicarea dispozițiilor art. 249 din Codul de

procedură civilă, poate avea loc doar pentru îndreptarea erorilor materiale și de

calcul evidente.

Astfel, îndreptarea erorilor materiale se reduce, în esență, la corectarea

greșelilor în scrierea numelor și/sau poziției procesuale a participaților sau

părților în proces, iar cele de calcul evidente nu trebuie să schimbe esența

hotărârii.

La aplicarea acestei instituții procesuale este de o importanță majoră ca

erorile materiale și de calcul evidente, care urmează să fie corectate, să nu

afecteze esența soluției pronunțate prin hotărârea judecătorească.

La capitolul dat instanța de recurs consideră imperioase și prevederile art. 19

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, care stipulează că în cauzele civile,

justiția se înfăptuiește potrivit reglementărilor legislației procedurale civile și

numai de către instanțele judecătorești și de judecătorii ei, numiți în funcție în

modul stabilit de lege. Constituirea de instanțe extraordinare este interzisă.

Hotărârea judecătorească emisă în cauză civilă poate fi controlată și reexaminată

numai de instanța judecătorească competentă, în ordinea stabilită de prezentul

cod și de alte legi.

Articolul 192 alin. (1) din Codul administrativ statuează că, pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea

Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători.

Conform art. 61 alin. (11) din Legea privind organizarea judecătorească

nr. 514 din 06 iulie 1995, constituirea completelor de judecată și desemnarea

președinților acestora se fac la începutul anului prin dispoziție a președintelui

instanței. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepționale, în

baza unei încheieri motivate a președintelui instanței judecătorești și potrivit

criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al

Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se

anexează la materialele dosarului.

În sensul alineatului (2) al aceluiași articol, cauzele repartizate unui complet

de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.

5

Așa, prin pct. 1 din Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 556/25

din 27 noiembrie 2018 s-au desemnat în instanțele judecătorești judecători

specializați și s-au instituit complete specializate în materie de contencios

administrativ, începând cu 01 ianuarie 2019.

Drept urmare, prin dispoziția Președintelui Curții de Apel Chișinău nr. 56

din 30 decembrie 2019 s-a constituit pentru anul 2020 în cadrul Curții de Apel

Chișinău inter alia completul de judecată nr. 7, în următoarea componență:

președintele completului, judecătorul Anatolie Minciuna și judecătorii Veronica

Negru și Ecaterina Palanciuc [https://cac.instante.justice.md/sites/cac.instante.

justice.md/files/dispozi%C8%9Bia%2056%20formarea%20completelor%20pe%

202020.pdf].

Ulterior, din motivul aflării judecătorului Ecaterina Palanciuc în concediu

medical pe o perioadă nedeterminată, prin încheierea din 08 iulie 2020 a

Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Lidia Bulgac, s-a dispus

examinarea cauzelor fixate spre examinare în completul de judecată nr. 7, până la

revenirea la serviciu a membrului absent, în următoarea componență: președintele

completului, judecătorul Anatolie Minciuna și judecătorii Veronica Negru și Ala

Malîi (f.d. 102).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 08 iulie 2020 în instanța

de apel, întocmit în conformitate cu art. 275 din Codul de procedură civilă,

președintele ședinței de judecată a anunțat, potrivit art. 378 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul de judecată care judecă cauza în ordine de apel, și

anume: președintele completului, judecătorul Anatolie Minciuna și judecătorii

Ala Malîi și Veronica Negru, explicând participanților la proces dreptul să facă

propuneri de recuzare (f.d. 104-105).

Dealtfel, anunțarea completului de judecată în componența președintelui

completului, judecătorului Anatolie Minciuna și judecătorilor Ala Malîi și

Veronica Negru se confirmă prin înregistrarea audio a ședinței de judecată,

efectuată în conformitate cu art. 275 din Codul de procedură civilă (min. 0.39-

1.09).

Însă, distinct acestor circumstanțe, dispozitivul deciziei și decizia motivată

din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău este semnată de completul de judecată

în componența: președintelui completului, judecătorului – Anatolie Minciuna și

judecătorilor – Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc (f.d. 107, 108-110). Deși,

conform procesului-verbal al ședinței de judecată, și prin prisma art. 19 alin. (1)

și (2) din Codul de procedură civilă, art. 61 alin. (11) din Legea privind

organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995 și dispoziția Președintelui

Curții de Apel Chișinău nr. 56 din 30 decembrie 2019, modificată prin încheierea

din 08 iulie 2020 a Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Lidia

Bulgac, decizia trebuia să fie semnată de completul de judecată în componența

care a examinat cauza, s-a retras în deliberare și care a pronunțat dispozitivul

deciziei, și anume: președintele de complet, judecătorul Anatolie Minciuna și

judecătorii Ala Malîi și Veronica Negru.

Analizând aplicabilitatea, în condițiile speței, corectării erorii materiale din

hotărâre, prin subrogarea membrilor completului de judecată, Colegiul vădește că

instanța de apel eronat a dispus, prin încheierea din 03 august 2020, corectarea

erorii din decizia din 08 iulie 2020, substituind completul „Anatolie Minciuna,

Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc” cu completul „Anatolie Minciuna,

Veronica Negru și Ala Malîi”. Or, această operațiune excede limitele instituției

6

rectificării hotărârii de către instanța care a pronunțat-o, prevăzută la art. 249 din

Codul de procedură civilă. Instanța de recurs reține prevederile art. 236 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, potrivit cărora după încheierea pledoariilor,

completul de judecată se retrage pentru deliberare. În cazuri complexe, instanța,

prin încheiere protocolară, dispune amînarea deliberării pentru cel mult 15 zile,

înștiințând participanții la proces despre locul, data și ora pronunțării

dispozitivului hotărîrii. În urma deliberării, președintele ședinței sau unul dintre

judecători pronunță dispozitivul hotărârii și le explică participanților la proces

procedura și termenul de atac al hotărîrii. Dispozitivul hotărîrii trebuie să fie

semnat de toți judecătorii din completul de judecată și anexat la dosar.

Indicarea în actul judecătoresc de dispoziție a completului de judecată

format din alți judecători, decât cei ce au participat la examinarea cauzei, s-au

retras în deliberare și au pronunțat dispozitivul deciziei, cu atât mai mult,

semnarea de către alți judecători atât a dispozitivului, cât și a deciziei motivate,

nu constituie o eroare materială, care poate fi îndreptată printr-o încheiere de

corectare a greșelilor, ci o greșeală de procedură ce atrage după sine casarea

integrală a deciziei instanței de apel.

În acest sens sunt pertinente garanțiile articolului 6 § 1 din Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, care statuează că

orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil și inter alia

de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege.

În conformitate cu articolul 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei

sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență pricina respectivă

este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod.

La aspectul dat este imperioasă și jurisprudența constantă a Înaltei Curți de

la Strasbourg, care a statut că având în vedere principiul statului de drept, inerent

în sistemul Convenției, Curtea consideră că o „instanță” trebuie să fie întotdeauna

constituită „potrivit legii”, în caz contrar fiind lipsită de legitimitatea necesară

într-o societate democratică pentru a audia cauzele persoanelor de drept privat

(cauza Lavents v. Letonia, 58442/00, hotărârea din 28 noiembrie 2002, § 81).

Expresia „potrivit legii” se referă nu doar la temeiul juridic al însăși

existenței instanței, ci și la respectarea de către instanță a normelor specifice după

care se conduce (cauza Sokurenko și Strygun v. Ucraina, nr. 29458/04 și

nr. 29465/04, hotărârea din 20 iulie 2006, § 24).

Legalitatea unei instanțe trebuie neapărat să acopere și componența sa

(cauza Buscarini și alții v. San Marino, 24645/94 hotărârea din 18 februarie

1999).

Procedurile privind desemnarea judecătorilor nu ar trebui să fie plasate la

nivel de practică internă.

„Legea” vizată de articolul 6 § 1 reprezintă nu doar legislația referitoare la

constituirea și competența organelor judiciare, ci și la orice altă dispoziție de

drept intern a cărei nerespectare face nelegală participarea unuia sau mai multor

judecători la examinarea cauzei (cauza DMD Group, A.S. v. Slovacia,

nr. 19334/03, hotărârea din 05 octombrie 2010, § 59).

În atare circumstanțe, se deduce că judecarea prezentului litigiu nu a avut loc

de către o instanță care nu a fost constituită potrivit legii, fapt ce lipsește de

legitimitate decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

7

Respectiv, această circumstanță constituie un grav impediment la judecarea

cauzei de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, fapt care

în esență contravine garanțiilor articolului 6 § 1 din Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, precum și pune instanța de

recurs este în dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea

soluții și de a verifica temeinicia și legalitatea în fond a acestei soluții.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel constatate și expuse

supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului

depus de către Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul Victor Ceban, din alte

motive decât cele invocate în cererea de recurs, constatate din oficiu de către

instanța de recurs, casării integrale a deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și restituirii cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Conform articolelor 258 alin. (3) și 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Ghenadie Calaraș, reprezentat de avocatul

Victor Ceban.

Se casează integral decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Ghenadie Calaraș împotriva Primăriei și Consiliului

municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Maria Ghervas

8