3r-338/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-338/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, A. Bostan, G. Dașchevici DECIZIE 25 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând recursul depus de către Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, terț Ghennadii Avdeev cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal, constată: La 27 decembrie 2018, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 7/20-5 din 18 octombrie 2018 „cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral xxx din str. Xxx” (f.d.

1-3). Prin încheierea protocolară din 26 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a atras în proces în calitate de terț Ghennadii Avdeev (f.d. 27-28). Prin hotărârea din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a anulat decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 7/20-5 din 18 octombrie 2018 „cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral xxx din str. Xxx” (f.d. 105, 113-121). La 12 iunie 2020, Consiliul municipal Chișinău a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, apel nemotivat împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

108). 1 La 29 iunie 2020, Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin intermediul oficiului poștal, apel nemotivat împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii (f.d. 111, 112 recto-verso). La 29 septembrie 2020, Consiliul municipal Chișinău a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

127-129, 138). La 05 octombrie 2020, ora 15.21, Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat declararea apelurilor depuse de Ghennadii Avdeev și Consiliul municipal Chișinău ca fiind admisibile, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d. 139, 140-142).

Prin încheierea din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul de 30 de zile de la recepționarea hotărârii motivate (f.d. 147-149). La 10 noiembrie 2020, Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva încheierii din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 162-164).

Argumentele recursului, în esență, se rezumă la faptul că instanța de apel eronat a conchis că termenul pentru depunerea motivării apelului ar fi expirat în data de 03 octombrie 2020 – zi de sâmbătă declarată lucrătoare prin Hotărârea Guvernului nr. 332 din 03 iunie 2020, în timp ce motivarea apelului a fost depusă la 05 octombrie 2020. În opinia reprezentantului recurentului, din dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 332 din 03 iunie 2020 rezultă cu certitudine că aceasta vizează salariații și angajatorii. Însă, prin efectul prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 și art. 13 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat, avocatul Pavel Cotruță are alt statut profesional decât cel de salariat.

Respectiv, nu este și nici nu poate fi asimilat salariaților sau tratat astfel. Cu atât mai mult că potrivit pct. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 332 din 03 iunie 2020 obligația de recuperare a zilelor libere nu se aplică celor care au activat în perioada stării de urgență. Iar, conform pct. 19 din Dispoziția nr. 6 din 26 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, avocații au fost obligați pe perioada stării de urgență să asigure continuitatea activității. Prin urmare, reprezentantul recurentului a considerat că, la caz, normele Hotărârii Guvernului nr. 332 din 03 iunie 2020 nu îi sunt aplicabile, iar instanța de apel greșit, eronat și neîntemeiat a ajuns la concluzia că data de 03 octombrie 2020 ar fi prezumată lucrătoare pentru toți justițiabilii, inclusiv pentru avocatul Pavel Cotruță și respectiv data limită de depunere a motivării apelului.

Pe cale de consecință, Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a opinat că din prevederile art. 195 și art. 218 din Codul administrativ rezultă expres 2 aplicabilitatea prevederilor Codului de procedură civilă, care în materia expirării termenului de procedură stabilește expres la art. 112 alin. (2) că dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. Această normă fiind aplicabilă ca urmare a lipsei unei norme speciale echivalente în conținutul Codului administrativ referitoare la expirarea termenelor de procedură în zile de odihnă. Finalmente, Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a menționat că instanța de apel nu a emis nicio încheiere potrivit prevederilor art. 235 din Codul administrativ, prin care să-i stabilească un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Recurentul Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a solicitat prin cererea de recurs admiterea recursului, anularea integrală a încheierii din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei încheieri noi, prin care să fie primit spre examinare apelul depus de către Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 14 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare intimaților Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și Consiliului municipal Chișinău copia recursului motivat depus de către Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs (f.d.

167). Însă, intimații nu au făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus referințe asupra recursului. În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Or, conform avizelor de recepție a corespondenței DS8000273701AS și DS8000273699AS, încheierea recurată din 21 octombrie 2020 a fost notificată recurentului și reprezentantului acestuia prin poștă cu scrisoare recomandată la 29 octombrie 2020 (f.d. 153-154), iar cererea de recurs motivată a fost depusă la 10 noiembrie 2020 (f.d. 162). Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de reprezentantul recurentului și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente 3 speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l admite și a anula încheierea instanței de apel, din motivele ce succed. În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Prin prisma art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul constată că, la 04 iunie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a adoptat dispozitivul hotărârii prin care a admis acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a anulat decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 7/20-5 din 18 octombrie 2018 „cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral xxx din str. Xxx” (f.d. 105, 113-121). La 12 iunie 2020, Consiliul municipal Chișinău a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, apel nemotivat împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

108). La 29 iunie 2020, Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin intermediul oficiului poștal, apel nemotivat împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii (f.d. 111, 112 recto-verso). Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc cu numerele de ieșire 11088, 11089 și 11090, la 16 iulie 2020 Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat în adresa participanților la proces, inclusiv reprezentantului lui Ghennadii Avdeev, avocatului Pavel Cotruță pentru notificare copia hotărârii motivate din 04 iunie 2020 (f.d.

122). Conform avizului de recepție a corespondenței DS9350392944AS, la 03 septembrie 2020, avocatului Pavel Cotruță i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 124). La 29 septembrie 2020, Consiliul municipal Chișinău a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

127-129, 138). La 05 octombrie 2020, ora 15.21, Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, 4 motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat declararea apelurilor depuse de Ghennadii Avdeev și Consiliul municipal Chișinău ca fiind admisibile, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d. 139, 140-142).

Prin încheierea din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul de 30 de zile de la recepționarea hotărârii motivate (f.d. 147-149). Efectuând controlul judiciar al încheierii din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor procedurale. În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată. Conform art. 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Coroborând normele legale precitate se constată că, în speță, începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelul este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate. În această ordine de idei, Colegiul consideră că instanța de apel corect a constatat că, în speță, începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelului este ziua imediat următoare acestei date, adică 04 septembrie 2020. Or, conform avizului de recepție a corespondenței DS9350392944AS (f.d.

124), hotărârea motivată din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată reprezentantului lui Ghennadii Avdeev, avocatului Pavel Cotruță la 03 septembrie 2020. Însă, distinct acestor circumstanțe, Curtea de Apel Chișinău eronat a stabilit că ultima zi de depunere a motivării apelului a fost data de 03 octombrie 2020, care potrivit Hotărârii Guvernului nr. 332 din 03 iunie 2020 a fost declarată zi lucrătoare.

La capitolul dat Colegiul reține că, prin prisma preambulului Hotărârii Guvernului nr. 332 din 03 iunie 2020, ziua de 03 octombrie 2020 a fost declarată lucrătoare în scopul de a recupera zilele declarate libere prin Dispozițiile Comisiei 5 pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 6 din 26 martie 2020, nr. 14 din 06 aprilie 2020, nr. 17 din 13 aprilie 2020 și nr. 21 din 24 aprilie 2020. Totodată, din înțelesul pct. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 332 din 03 iunie 2020 rezultă cert că obligația de recuperare a zilelor declarate libere prin Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nominalizate mai sus nu este aplicabilă tuturor cetățenilor, fiind prevăzute excepții.

Așa, conform pct. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 332 din 03 iunie 2020, prevederile punctelor 1-5 nu se aplică salariaților care, în zilele de 30 martie–3 aprilie, 7 aprilie–17 aprilie, 21 aprilie– 24 aprilie și 27 aprilie–30 aprilie 2020: 1) au activat în baza dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale (salariații instituțiilor medico-sanitare, serviciilor de salvare, urgență, asistență socială, apărării naționale, ordinii publice și securității naționale); 2) nu se aflau în raporturi de muncă cu unitatea în cauză; 3) aveau suspendate contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu; 4) s-au aflat în concediu medical, concediu paternal, concediu de odihnă anual, concediu neplătit; 5) au activat la decizia angajatorului (la distanță sau cu prezența în oficiu).

Salariații enumerați în prezentul punct nu au obligația de a se prezenta la muncă în zilele/orele declarate lucrătoare, iar salariul de funcție lunar al acestora nu va fi diminuat. În caz de necesitate, atragerea la muncă a salariaților respectivi în zilele enumerate în punctul 1 poate fi dispusă de angajator, această muncă fiind considerată muncă prestată în zile de repaus, pentru care, cu consimțământul salariatului, poate fi acordată o altă zi liberă sau oferită retribuție în conformitate cu prevederile Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 din contul și în limitele cheltuielilor de personal prevăzute în bugetele respective.

La acest aspect este pertinent și faptul că potrivit pct. 19 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 6 din 26 martie 2020, avocații au fost obligați pe perioada stării de urgență să asigure continuitatea activității, iar începând cu data de 27 martie 2020 nerespectarea acestei obligații, pe întreaga durată a stării de urgență, a constituit abatere disciplinară.

Astfel, din coroborarea acestor norme se deduce că normele Hotărârii Guvernului nr. 332 din 03 iunie 2020 nu pot fi opuse avocaților, deoarece acestea au scopul de a recupera zilele declarate libere prin Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 6 din 26 martie 2020, nr. 14 din 06 aprilie 2020, nr. 17 din 13 aprilie 2020 și nr. 21 din 24 aprilie 2020. Totodată, aceiași Dispoziție a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 6 din 26 martie 2020, prin care s-au declarat zilele de 30 martie – 03 aprilie 2020 zile de odihnă pentru toate unitățile din sectorul bugetar, a obligat avocații, sub sancțiunea excluderii din profesie, să asigure continuitatea activității pe toată perioada stării de urgență.

Mai mult ca atât, însăși norma pct. 3 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 6 din 26 martie 2020 prevede cert și imperativ că zilele de 30 martie – 03 aprilie 2020 s-au declarat zile de odihnă pentru toate unitățile din sectorul bugetar. La caz, însă, conform art. 1 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat și art. 1 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, profesia de 6 avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonomă.

Așadar, din coroborarea normelor legale precitate se deduce faptul că avocații nu au obligația de a recupera zilele declarate libere prin Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 6 din 26 martie 2020, nr. 14 din 06 aprilie 2020, nr. 17 din 13 aprilie 2020 și nr. 21 din 24 aprilie 2020, deoarece nu fac parte din unitățile sectorului bugetar și nu au beneficiat de aceste zile libere, fiind obligați pe toate perioada stării de urgență să asigure continuitatea activității sale. Respectiv, ziua de 03 octombrie 2020 declarată lucrătoare pentru sectorul bugetar este considerată zi liberă pentru avocați, iar prin prisma art. 265 din Codul civil (art. 389 în redacția actuală), dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.

În această ordine de idei, Colegiul ajunge la concluzia că deoarece, în speță, ultima zi a termenului de depunere a motivării apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost data de 03 octombrie 2020 – zi de sâmbătă, care în conformitate cu legea era zi de odihnă pentru avocatul Pavel Cotruță, termenul de depunerea a motivării apelului a expirat în următoarea zi lucrătoare, adică 05 octombrie 2020, ora 24.00. Cu titlu subsecvent acestei ipoteze, instanța de recurs atestă că la 05 octombrie 2020, ora 15.21, Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

139, 140-142). Prin urmare, este înafara oricărui dubiu că apelantul Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, a respectat prevederile legale ce reglementează termenul de depunere a apelului și a motivării acestuia. Conjunctura relevată mai sus certifică netemeinicia concluziei instanței de apel de a declara inadmisibil apelul depus de către Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, împotriva hotărârii din 04 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul legal.

Astfel, instanța de recurs consideră că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. Circumstanțele constatate și relevate supra generează anularea încheierii recurate, or, menținerea acesteia, în condițiile enunțate, ar constitui pentru recurent o îngrădire a accesului la justiție precum și a posibilității de a dispune de drepturile garantate atât de legislația națională în vigoare, cât și de Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Din considerentele expuse supra se profilează temeinicia recursului și necesitatea admiterii acestuia, cu anularea încheierii din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată, în același complet de judecată. 7 Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. c), (2) și (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Ghennadii Avdeev, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță.

Se anulează încheierea din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se restituie la Curtea de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, terț Ghennadii Avdeev cu privire la contestarea actului administrativ, spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea anulată, în același complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 8