3ra-1099/20 — cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1099/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

ÎNCHEIERE

02 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul municipal

Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

municipal Chișinău, persoane terțe Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.

55/461 și Radu Jigău cu privire la anularea parțială a actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Consiliul municipal Chișinău,

constată:

La data de 19 septembrie 2018 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, prin

care a solicitat anularea pct. 1 din decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/11 din

18.06.2018 „Cu privire la transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50

Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461”.

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat

că la data de 18 iunie 2018 Consiliul mun. Chișinău a adoptat decizia nr. 3/11 „Cu

privire la transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50 Asociației de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/461”.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 63 și

art. 64 din Legea privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, a efectuat

controlul de legalitate al deciziei respective și a constatat că parțial aceasta

contravine legislației.

Conform art. 68 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală și pct.

9 sbp. 2 lit. a) și pct. 13 lit. e) din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, la 24 iulie 2018, a înaintat

notificarea nr. 1304/OT4-730 din 24 iulie 2018, prin care a solicitat abrogarea pct. 1

al deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 3/11 din 18 iunie 2018 „Cu privire la

1

transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50 Asociației de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/461”.

În termenele stabilite de Legea privind administrația publică locală,

autoritatea publică Consiliul mun. Chișinău nu a examinat notificarea respectivă,

motive din care a promovat în justiție prezenta acțiune.

Urmare a exercitării controlului legal asupra actului indicat și examinarea

actelor ce au stat la baza adoptării deciziei nr. 3/11 din 18 iunie 2018, s-au constatat

abateri de la prevederile pct. 11 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere

a bunurilor proprietate publică, care stabilește că, în decizia de transmitere a

bunurilor imobile se indică caracterul transmiterii bunurilor (cu titlu gratuit sau

oneros), adresa, numărul cadastral (după caz), numărul de bunuri, suprafața și alte

caracteristici, obligația organizației, instituției, întreprinderii de stat / municipale

căreia s-au transmis bunurile imobile pentru înregistrare, în modul stabilit de

legislație, precum și dreptul său asupra bunurilor imobile.

Pe marginea deciziei care prevede transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș,

nr. 50 Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461, Consiliul mun.

Chișinău trebuia să indice în decizia de transmitere a imobilului dat, caracteristicile

sus-menționate.

Conform pct. 2 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere a

bunurilor proprietate publică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31

decembrie 2015, bunurile proprietate publică nu pot fi transmise cu titlu gratuit în

proprietatea uniunilor profesionale, organizațiilor nonguvernamentale, obștești,

religioase și altor organizații private sau societăților comerciale, a persoanelor fizice,

cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.

Reclamantul a susținut că dispozițiile normative din Regulamentul cu privire

la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 prevăd în mod expres procedura de

transmitere, nu se admit abateri, iar încălcarea acestor norme duce la nulitatea

actului.

Prin încheierea din 05 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/461. (f.d. 14)

Prin încheierea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a atras în proces în calitate de persoană terță Radu Jigău. (f.d. 61)

Prin hotărârea din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. S-

a anulat decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/11 din 18 iunie 2018 „Cu

privire la transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50 Asociației de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/461”. (f.d. 66, 71-80)

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Consiliul mun. Chișinău. (f.d. 102, 103-111)

Instanța de fond și instanța de apel în motivarea soluției au reținut că în textul

deciziei nr. 3/11 din 18 iunie 2018 „Cu privire la transmiterea imobilului nr. 2 din

str. Timiș, nr. 50 Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461”, Consiliul

municipal Chișinău nu a indicat caracterul transmiterii bunului imobil (cu titlu

gratuit sau oneros), adresa, numărul cadastral, numărul de bunuri, suprafața și alte

caracteristici, obligația organizației căreia s-a transmis bunul imobil pentru

2

înregistrare, în modul stabilit de legislație, nici dreptul său asupra bunurilor imobile

și nici temeiul de transmitere a bunului imobil respectiv, or, căminul din str. Timiș,

nr. 50, mun. Chișinău avea statut juridic de cămin familiar.

Instanțele au mai reținut că responsabil de gestionarea imobilului respectiv a

devenit Inspectoratul Național de Patrulare, ca succesor în drepturi și obligații al

regimentului serviciului de patrulare și santinelă „SCUT”, care anterior gestiona

acest imobil, situație ce denotă că, imobilul făcea parte din patrimoniul public.

Aceste circumstanțele permit a concluziona că căminul respectiv a trecut din

domeniul public în domeniul privat, însă, acest fapt nu rezultă clar din decizia

contestată.

Totodată s-a constatat că ulterior emiterii deciziei contestate, construcția din

str. Timiș, nr. 50, mun. Chișinău, cu suprafața de 545,5 m.p., număr cadastral

XXXXX, și terenul din str. Timiș, nr. 50, mun. Chișinău cu numărul cadastral

XXXXX, în baza deciziei nr. 2/27-2 din 22 februarie 2019 au fost înregistrate cu

drept de proprietate pe numele lui Radu Jigău și Veronicăi Jigău, dreptul ultimei

fiind stins urmare a contractului de împărțire a bunului și figurează, începând cu 12

iulie 2019, doar ca proprietate a lui Radu Jigău.

În situația din speță, instanțele ierarhic inferioare au constatat că la emiterea

deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 3/11 din 18 iunie 2018 nu au fost

respectate condițiile indicate în pct. 9-11 al Regulamentului cu privire la modul de

transmitere a bunurilor proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

901 din 31 decembrie 2015, ori la adoptarea deciziei privind transmiterea bunului

imobil, proprietate publică era necesară includerea în dispozitivul deciziei a

următoarelor mențiuni referitoare la: caracterul transmiterii bunurilor (cu titlu gratuit

sau oneros), adresa, numărul cadastral, numărul de bunuri, suprafața și alte

caracteristici, obligația organizației, instituției, întreprinderii de stat/municipale

căreia i s-au transmis bunurile imobile pentru înregistrare, în modul stabilit de

legislație, precum și dreptul său asupra bunurilor imobile.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 01 octombrie 2020 Consiliul

mun. Chișinău a depus recurs motivat la Curtea Supremă de Justiție, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

a hotărârii din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu adoptarea

unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii, menționând că instanțele și-au

motivat hotărârea doar în baza argumentelor prezentate de Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat și nu s-a luat în considerație probele și argumentele prezentate

de Consiliul mun. Chișinău, și anume, prevederile art. 24 din Legea privatizării

fondului de locuințe nr. 1324 din 10.03.1993. Consideră că decizia contestată este

legală, deoarece a fost emisă de către un organ competent, conform legislației în

vigoare și cu respectarea procedurii stabilite. (f.d. 119-124)

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

3

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 22 iulie 2020.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 09

septembrie 2020 de către Consiliul mun. Chișinău, fapt confirmat prin avizul de

recepție. (f.d. 113)

Consiliul mun. Chișinău a depus recurs motivat la Curtea Supremă de Justiție

la data de 01 octombrie 2020, ulterior, a fost înregistrat de către Curtea de Apel

Chișinău la data de 07 octombrie 2020 cu nr. S-7486. Astfel, obligația de contestare

în termen a fost îndeplinită.

La 02 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ACC nr. 55/461 și lui Radu Jigău copia

recursului motivat declarat de către Consiliul mun. Chișinău. (f.d. 135)

Completul specializat relevă că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

și Radu Jigău au recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizele

de recepție anexate la materialele dosarului, fără a depune referințe. (f.d. 137-138)

Trimiterea poștală recomandată cu aviz de recepție expediată la adresa ACC nr.

55/461 a fost restituită cu mențiunea „necunoscut”. (f.d. 139-141)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

4

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise ăGolder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230î. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Consiliul municipal Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5