3ra-1099/20 — cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1099/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima ÎNCHEIERE 02 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul municipal Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461 și Radu Jigău cu privire la anularea parțială a actului administrativ, împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Consiliul municipal Chișinău, constată: La data de 19 septembrie 2018 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.

Chișinău, prin care a solicitat anularea pct. 1 din decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/11 din 18.06.2018 „Cu privire la transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50 Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461”. În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat că la data de 18 iunie 2018 Consiliul mun. Chișinău a adoptat decizia nr. 3/11 „Cu privire la transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50 Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461”. Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 63 și art. 64 din Legea privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, a efectuat controlul de legalitate al deciziei respective și a constatat că parțial aceasta contravine legislației.

Conform art. 68 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală și pct. 9 sbp. 2 lit. a) și pct. 13 lit. e) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, la 24 iulie 2018, a înaintat notificarea nr. 1304/OT4-730 din 24 iulie 2018, prin care a solicitat abrogarea pct. 1 al deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 3/11 din 18 iunie 2018 „Cu privire la 1 transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50 Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461”. În termenele stabilite de Legea privind administrația publică locală, autoritatea publică Consiliul mun. Chișinău nu a examinat notificarea respectivă, motive din care a promovat în justiție prezenta acțiune.

Urmare a exercitării controlului legal asupra actului indicat și examinarea actelor ce au stat la baza adoptării deciziei nr. 3/11 din 18 iunie 2018, s-au constatat abateri de la prevederile pct. 11 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică, care stabilește că, în decizia de transmitere a bunurilor imobile se indică caracterul transmiterii bunurilor (cu titlu gratuit sau oneros), adresa, numărul cadastral (după caz), numărul de bunuri, suprafața și alte caracteristici, obligația organizației, instituției, întreprinderii de stat / municipale căreia s-au transmis bunurile imobile pentru înregistrare, în modul stabilit de legislație, precum și dreptul său asupra bunurilor imobile.

Pe marginea deciziei care prevede transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50 Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461, Consiliul mun. Chișinău trebuia să indice în decizia de transmitere a imobilului dat, caracteristicile sus-menționate. Conform pct. 2 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015, bunurile proprietate publică nu pot fi transmise cu titlu gratuit în proprietatea uniunilor profesionale, organizațiilor nonguvernamentale, obștești, religioase și altor organizații private sau societăților comerciale, a persoanelor fizice, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.

Reclamantul a susținut că dispozițiile normative din Regulamentul cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 prevăd în mod expres procedura de transmitere, nu se admit abateri, iar încălcarea acestor norme duce la nulitatea actului. Prin încheierea din 05 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461. (f.d. 14) Prin încheierea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a atras în proces în calitate de persoană terță Radu Jigău. (f.d. 61) Prin hotărârea din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

S- a anulat decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/11 din 18 iunie 2018 „Cu privire la transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50 Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461”. (f.d. 66, 71-80) Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Consiliul mun. Chișinău. (f.d.

102, 103-111) Instanța de fond și instanța de apel în motivarea soluției au reținut că în textul deciziei nr. 3/11 din 18 iunie 2018 „Cu privire la transmiterea imobilului nr. 2 din str. Timiș, nr. 50 Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/461”, Consiliul municipal Chișinău nu a indicat caracterul transmiterii bunului imobil (cu titlu gratuit sau oneros), adresa, numărul cadastral, numărul de bunuri, suprafața și alte caracteristici, obligația organizației căreia s-a transmis bunul imobil pentru 2 înregistrare, în modul stabilit de legislație, nici dreptul său asupra bunurilor imobile și nici temeiul de transmitere a bunului imobil respectiv, or, căminul din str. Timiș, nr. 50, mun.

Chișinău avea statut juridic de cămin familiar. Instanțele au mai reținut că responsabil de gestionarea imobilului respectiv a devenit Inspectoratul Național de Patrulare, ca succesor în drepturi și obligații al regimentului serviciului de patrulare și santinelă „SCUT”, care anterior gestiona acest imobil, situație ce denotă că, imobilul făcea parte din patrimoniul public. Aceste circumstanțele permit a concluziona că căminul respectiv a trecut din domeniul public în domeniul privat, însă, acest fapt nu rezultă clar din decizia contestată. Totodată s-a constatat că ulterior emiterii deciziei contestate, construcția din str. Timiș, nr. 50, mun. Chișinău, cu suprafața de 545,5 m.p., număr cadastral XXXXX, și terenul din str. Timiș, nr. 50, mun.

Chișinău cu numărul cadastral XXXXX, în baza deciziei nr. 2/27-2 din 22 februarie 2019 au fost înregistrate cu drept de proprietate pe numele lui Radu Jigău și Veronicăi Jigău, dreptul ultimei fiind stins urmare a contractului de împărțire a bunului și figurează, începând cu 12 iulie 2019, doar ca proprietate a lui Radu Jigău.

În situația din speță, instanțele ierarhic inferioare au constatat că la emiterea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 3/11 din 18 iunie 2018 nu au fost respectate condițiile indicate în pct. 9-11 al Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015, ori la adoptarea deciziei privind transmiterea bunului imobil, proprietate publică era necesară includerea în dispozitivul deciziei a următoarelor mențiuni referitoare la: caracterul transmiterii bunurilor (cu titlu gratuit sau oneros), adresa, numărul cadastral, numărul de bunuri, suprafața și alte caracteristici, obligația organizației, instituției, întreprinderii de stat/municipale căreia i s-au transmis bunurile imobile pentru înregistrare, în modul stabilit de legislație, precum și dreptul său asupra bunurilor imobile.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 01 octombrie 2020 Consiliul mun. Chișinău a depus recurs motivat la Curtea Supremă de Justiție, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu adoptarea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii, menționând că instanțele și-au motivat hotărârea doar în baza argumentelor prezentate de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și nu s-a luat în considerație probele și argumentele prezentate de Consiliul mun. Chișinău, și anume, prevederile art. 24 din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10.03.1993.

Consideră că decizia contestată este legală, deoarece a fost emisă de către un organ competent, conform legislației în vigoare și cu respectarea procedurii stabilite. (f.d. 119-124) Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei 3 instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 22 iulie 2020. Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 09 septembrie 2020 de către Consiliul mun. Chișinău, fapt confirmat prin avizul de recepție. (f.d. 113) Consiliul mun. Chișinău a depus recurs motivat la Curtea Supremă de Justiție la data de 01 octombrie 2020, ulterior, a fost înregistrat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 07 octombrie 2020 cu nr. S-7486. Astfel, obligația de contestare în termen a fost îndeplinită. La 02 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ACC nr. 55/461 și lui Radu Jigău copia recursului motivat declarat de către Consiliul mun.

Chișinău. (f.d. 135) Completul specializat relevă că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și Radu Jigău au recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului, fără a depune referințe. (f.d. 137-138) Trimiterea poștală recomandată cu aviz de recepție expediată la adresa ACC nr. 55/461 a fost restituită cu mențiunea „necunoscut”. (f.d. 139-141) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale 4 reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise ăGolder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230î. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Consiliul municipal Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 5