3ra-1001/21 — anularea actului administrativ

3ra-1001/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1001/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul comunei Ciorescu,

municipiul Chișinău, reprezentat de avocatul Anatolie Barbacar,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei

Ciorescu, municipiul Chișinău, cu participarea terțului Elena Mișcoi, Olga

Ulyanovskaia, Piotr Sîrbu, Galina Sîrbu, Andrei Sîrbu, Agenția Servicii Publice,

privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 28 aprilie 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Ciorescu, municipiul Chișinău,

cu participarea terțului Elena Mișcoi, solicitând anularea deciziei Consiliului comunei

Ciorescu, municipiul Chișinău nr. 1/17.3 din 05 februarie 2020 „Cu privire la

examinarea notificării Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și operarea

unor modificări în Decizie” și a deciziei nr. 9/24 din 10 decembrie 2019 „Cu privire la

atribuirea terenului de pe lîngă casă”.

Prin încheierea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins

cererea Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat privind suspendarea

executării deciziei Consiliului comunei Ciorescu nr. 1/17.3 din 05 februarie 2020 „Cu

privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și

operarea unor modificări în decizie” și a deciziei nr. 9/24 din 10 decembrie 2019 „Cu

privire la atribuirea terenului de pe lîngă casă” (f.d.32-34).

1

Prin încheierea protocolară din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost atribuită calitatea de terți Olgăi Ulyanovskaia, lui Piotr Sîrbu, Galinei

Sîrbu și Andrei Sîrbu (f.d.73-Verso).

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat că

la 05 februarie 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a adoptat

decizia nr.1/17.3 „Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și operarea unor modificări în decizie”.

În conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală și

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009,

a efectuat controlul de legalitate al deciziei Consiliului comunei Ciorescu nr.1/17.3 din

05 februarie 2020 cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și operarea unor modificări în decizie și a constatat că, aceasta a fost

adoptată cu încălcarea legislației în vigoare.

La fel, a menționat reclamantul că, în corespundere cu art. 68, alin. (2) din Legea

privind administrația publică locală, pct. 9, subp. 2), lit. a) și pct.13, lit. e) din

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, prin notificarea nr.1304/OT4-221 din 10 martie 2020, a solicitat

abrogarea deciziei Consiliului comunei Ciorescu nr. 1/17.3 din 05 februarie 2020 și a

deciziei nr.9/24 din 10 decembrie 2019, ca fiind emise contrar legislației. Iar, conform

art. 68 alin. (3) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, după examinarea

notificării, organul emitent (în cazul dat – Consiliul comunei Ciorescu), urma să

efectueze una dintre cele două acțiuni prevăzute de lege: să respingă cererea sau să o

admită și, după caz, să revoce sau să modifice actul administrativ.

Reclamantul consideră decizia nominalizată ca fiind adoptată contrar prevederilor

legislației în vigoare și a solicitat anularea ei din următoarele considerente.

La 10 decembrie 2019, Consiliul comunei Ciorescu a adoptat decizia nr.9/24 cu

privire la atribuirea terenului de pe lângă casă. Prin pct.2 din decizia vizată, s-a dispus

transmiterea în proprietate beneficiarei Elena Mișcoi a terenului de pământ de pe lângă

casă, în mărime de 51,27 % (cota parte), situat în comuna xxxx, str.xxxx nr. cadastral

xxxx.

Oficiul teritorial Chișinău a notificat decizia precitată, deoarece a fost comisă o

eroare și a solicitat Consiliului comunei Ciorescu abrogarea ei.

La 05 februarie 2020, Consiliul comunei Ciorescu a adoptat decizia nr.1/17.3 cu

privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și

operarea unor modificări în decizie. Astfel, prin pct. 2 din decizia nr.1/17.3 din 05

februarie 2020, au fost operate modificări în pct.1 și 2 al deciziei nr.9/24 din 10

decembrie 2019, după cum urmează, - sintagma nr.cadastral xxxx s-a substituit cu

sintagma nr.cadastral xxxx.

La fel, a menționat reclamantul că, urmare a exercitării controlului asupra actelor

indicate, au fost constatate abateri de la prevederile art.11 din Codul funciar, care

prevede expres că, autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri

fără plată, eliberându-le titluri de proprietate, și anume, trec în proprietatea cetățenilor

sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în

2

conformitate cu legislația; atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva

intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru construcția caselor, de locuit, anexelor

gospodărești și grădini: în orașe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localități rurale -

pînă la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către

autoritățile administrației publice locale; trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă

aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește

construcțiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate,

care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor

apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare.

Astfel, a precizat reclamantul că, atribuirea repetată în proprietate privată a

terenurilor cetățenilor în scopurile indicate în alin. (1) al prezentului articol, se

efectuează contra plată prin vînzare la licitație, organizată de autoritatea administrației

publice locale. Prețul inițial de vînzare a terenului nu va fi mai mic decât prețul

normativ al pămîntului calculat în baza tarifelor stabilite de legislația în vigoare. Se

admite atribuirea repetată, fără plată, a terenurilor, în scopurile prevăzute în alin. (1) al

prezentului articol, cetățenilor a căror proprietate funciară a fost distrusă în rezultatul

calamităților naturale.

A susținut că, din materialele care au stat la baza adoptării deciziei nr.9/24 din 10

decembrie 2019 se constată că, conform extrasului din hotărârea Consiliului mun.

Chișinău nr.533, Elenei Mișcoi i-a fost transmis gratuit în proprietate locuința de stat

din com.xxxx, str.xxxx, ap. x.

Totodată, conform Registrului bunurilor imobile, Administrația Publică Locală

Ciorescu deține 1/2 cotă- parte a bunului imobil cu nr. cadastral xxxx.

Astfel, consideră reclamantul că, Consiliul com.Ciorescu nu este în drept să

transmită în proprietate terenul de pe lîngă casă în mărime de 51,27% (cota parte),

situate în com. xxxx, str.xxxx, cu nr.cadastral xxxx.

În această ordine de idei, a menționat reclamantul că, la caz se aplică art. 4 din

Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului.

De asemenea, și Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, statuează că, actele normative ale autorităților administrației publice locale

se emit pentru realizarea atribuțiilor funcționale și în limitele competențelor stabilite de

Constituție, de Carta Europeană a Autonomiei Locale și de alte acte normative, fiind

aplicate doar în raza teritoriului administrat de către acestea.

A solicitat reclamantul, anularea deciziei Consiliului comunei Ciorescu nr.1/17.3

din 05 februarie 2020 „Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat și operarea unor modificări în decizie” și nr.9/24 din 10 decembrie

2019 „Cu privire la atribuirea terenului de pe lângă casă”.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei Ciorescu, mun.Chișinău,

cu participarea terțului Elena Mișcoi, Olga Ulyanovskaia, Piotr Sîrbu, Galina Sîrbu,

Andrei Sîrbu, privind anularea actului administrativ (f.d.78, 85-96).

3

Conform avizelor de recepție anexate, se constată că Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat la 06 noiembrie 2020, a recepționat dispozitivul hotărârii (f.d.80),

iar la 05 ianuarie 2021, a recepționat hotărîrea motivată (f.d.113).

La 10 noiembrie 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de apel nemotivat (f.d.98-101), iar la 18 ianuarie 2021 a depus motivarea apelului

împotriva hotărârii din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând casarea integrală a hotărârii contestate, rejudecarea cauzei și emiterea unei

decizii prin care să fie admisă acțiunea (f.d.109-114).

Prin încheierea din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a atras în proces în

calitate de terț, Agenția Proprietății Publice (f.d.148-152).

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

S-a casat hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea în contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat împotriva Consiliului comunei Ciorescu, mun.Chișinău, cu participarea terțului

Elena Mișcoi, Olga Ulyanovskaia, Piotr Sîrbu, Galina Sîrbu, Andrei Sîrbu, Agenția

Servicii Publice, privind anularea actului administrativ.

S-a anulat decizia Consiliului comunei Ciorescu, mun.Chișinău nr.1/17.3 din 05

februarie 2020 „Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și operarea unor modificări în decizie” și decizia Consiliului

comunei Ciorescu, mun.Chișinău nr.9/24 din 10 decembrie 2019 „Cu privire la

atribuirea terenului de pe lîngă casă” (f.d.166, 167-180).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond neîntemeiat

a indicat că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a indicat dreptul

personal încălcat prin decizia contestată, iar un astfel de drept nu a fost determinat de

instanță. Or, în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege, Oficiile teritoriale ale Cancelariei

de Stat sunt subiecți de sesizare a instanței de judecată în procedura contenciosului

administrativ în privința aspectului legalității deciziilor autorităților administrației

publice locale. Atribuțiile de control obligatoriu, sub aspectul legalității deciziilor

consiliilor locale de nivelul întâi și ale celor de nivelul al doilea, rezultă din Legea

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie

2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009.

Colegiul a învederat că Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea

Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18

decembrie 2009 sunt norme speciale, care reglementează activitatea administrativă a

unui domeniu specific de activitate, iar drept consecință sunt norme derogatorii de la

prevederile Codului administrativ. Astfel, deși, prin adoptarea Codului administrativ,

legiuitorul a modificat condițiile și procedura de adresare în instanța de judecată cu

acțiune în contencios administrativ, aceasta nu au aplicabilitate în cazul acțiunilor

depuse de către Oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat în temeiul art. 68 din Legea

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 9, subpct. 2) lit. b) din Regulamentul cu

privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009. Prin prisma art. 2 alin. (2)

din Codul administrativ, în condițiile cauzei, normele prevăzute de Legea nr. 436-XVI

4

din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și

Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, au forță de norme speciale

derogatorii de la regula generală, prevăzută în Codul administrativ. Astfel, Colegiul a

notat că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat este drept de a înainta prezenta acțiune.

Instanța de apel a stabilit că conform notificării Oficiului teritorial al Cancelariei

de Stat nr. 1303/OT4-56, Oficiul a solicitat autorității emitente abrogarea deciziei

Consiliului com. Ciorescu nr.1/17.3 din 05 februarie 2020 „Cu privire la examinarea

notificării Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și operarea unor modificări

în decizie”.

Prin decizia Consiliului Comunei Ciorescu nr. 2/8.2 din 08 aprilie 2020, s-a

respins notificarea Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat din 10 martie

Chișinău al Cancelariei de Stat la 28 aprilie 2020 a fost depusă în termen cu respectarea

procedurii prealabile.

Instanța de apel a constatat că, la 10 decembrie 2019, Consiliul com. Ciorescu a

adoptat decizia 9/24 „Cu privire la atribuirea terenului de pe lângă casă”. Potrivit pct.

1 al deciziei menționate, Consiliul com. Ciorescu a decis de a permite modificarea

înscrisului pentru terenul cu nr.cadastral xxxx, în Registrul bunurilor imobile din

sintagma Proprietar Republica Moldova - în sintagma proprietar Administrația Publică

Locală. Iar, potrivit pct.2 din decizia vizată, s-a dispus transmiterea în proprietate

beneficiarei Elenei Mișcoi, terenul de pământ de pe lângă casă în mărime de 51,27%

(cota parte), situat în comuna xxxx, str.xxxx, nr. cadastral xxxx.

La 05 februarie 2020, Consiliul com. Ciorescu a adoptat decizia 1/17.3 „Cu privire

la examinarea notificării Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și operarea

unor modificări în decizie” și astfel, prin pct.2 din decizia 1/17.3 din 05 februarie 2020

a dispus operarea modificărilor în pct. 1 și 2 al Deciziei 9/24 din 10 decembrie 2019 -

sintagma nr. cadastral xxxx fiind substituită cu sintagma nr.cadastral xxxx.

Astfel, prin prisma aplicării reglementărilor art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, realizând obligația pozitivă de cercetare din oficiu a stării de fapt, nefiind

legată de textul cerințelor formulate de participanți, în urma analizării procedurii

administrative realizate în cadrul pregătirii și emiterii actului administrativ contestat

instanța de apel a reținut că, la caz Consiliul com. Ciorescu a admis încălcarea

reglementărilor legale precitate or, în mod unilateral a decis de a permite modificarea

înscrisului pentru terenul cu nr. cadastral xxxx, în Registrul bunurilor imobile și anume

sintagma proprietar Republica Moldova – în sintagma proprietar Administrația Publică

Locală.

Or, stingerea dreptului de proprietate a statului Republica Moldova asupra

terenului nominalizat, în mod unilateral, fără acordul proprietarului, încalcă prevederile

art. 5 alin. (5) al Legii privind delimitarea proprietății publice nr. 29 din 05 aprilie 2018,

care prevede că, transmiterea în administrare/gestiune a bunurilor domeniului public se

efectuează prin hotărîre de Guvern sau printr-o decizie a consiliului local/a Adunării

Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia;

- prevederile art. 57 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII

din 25.02.1998, care stipulează expres că, transmiterea patrimoniului din proprietatea

5

publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale se face prin

hotărîre a Guvernului, cu acordul consiliului local respectiv;

- prevederile art. 8 alin. (2) din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților

administrativ-teritoriale nr. 523-XIV din 16.07.99, care de asemenea prevede că,

transmiterea patrimoniului din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a

unității administrativ-teritoriale se face prin hotărîre a Guvernului, cu acordul

consiliului local respectiv.

În consecință, Completul de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a

atestat lipsa temeiului legal în baza căruia terenul cu număr cadastral xxxx, care este

proprietate publică a statului, a fost înregistrat cu drept de proprietate după Consiliul

comunei Ciorescu în lipsa unei hotărîri de Guvern în acest sens, din care considerente

a stabilit încălcarea prevederilor legale la modificarea înscrisului pentru terenul cu nr.

cadastral xxxx în Registrul bunurilor imobile și anume sintagma proprietar Republica

Moldova în sintagma proprietar Administrația Publică Locală.

Din considerentele expuse, subsecvent s-a considerat neîntemeiată decizia

Consiliului comunei Ciorescu în partea transmiterii în proprietate beneficiarei Elena

Mișcoi a terenului de pământ de pe lângă casă în mărime de 51,27 % (cota parte), situat

în comuna xxxx, str.xxxx, nr. cadastral xxxx.

La 08 iulie 2021, Consiliul comunei Ciorescu, mun.Chișinău reprezentat de

avocatul Anatolie Barbacar, împreună cu cererea de recurs a depus motivarea recursului

(f.d.181-185), iar la 01 septembrie 2021 a depus motivare suplimentară a recursului

împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.190-194), solicitând

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău și menținerea fără modificări a hotărîrii din 28

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea recursului, Consiliul comunei Ciorescu, mun.Chișinău și-a

manifestat dezacordul cu soluția instanței de apel, invocând că la 05 mai 2020 Oficiul

teritorial al Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere de chemare în judecată fără a fi

respectată procedura prealabilă.

A menționat că nu este de competența Consiliului comunei Ciorescu să se expună

asupra legalității deciziilor adoptate de către Consiliului comunei Ciorescu, iar deciziile

a căror anulare se solicită, sunt legale în fond și sunt emise cu respectarea cadrului legal

pertinent.

A indicat că concluziile instanței de apel sunt eronate și se combat integral prin

înscrisurile din Registrul bunurilor imobile potrivit cărora se atestă că terenul cu

numărul cadastral xxxx cu suprafața de 0,079 ha, aparține Administrației Publice

Locale cu drept de proprietate, în proporție de 51,27 % în temeiul Deciziei Consiliului

comunei Ciorescu nr.2/5 din 26 aprilie 2006, înregistrată în Registrul bunurilor imobile

la 27 mai 2006.

Tot prin înscrisurile din Registrul bunurilor imobile se atestă faptul că terenul cu

numărul cadastral xxxx cu suprafața de 0,0761 ha aparține Administrației Publice

Locale cu drept de proprietate în proporție de 1/2 în temeiul deciziei Consiliului

comunei Ciorescu nr.2/5 din 26 aprilie 2006. Decizia dată nu a fost contestată, a intrat

în vigoare și produce efecte juridice.

Prin înscrisurile din Registrul bunurilor imobile se confirmă și faptul că terenul cu

numărul cadastral xxxx cu suprafața de 0,0761 ha aparține cu drept de proprietate

6

cetățenilor Olga Ulyanovskaia, Andrei Sîrbu, Galina Sîrbu, Piotr Sîrbu în proporție de

½ cotă parte în temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 03

februarie 2010.

A menționat că, deși instanța de apel a reținut că statul Republica Moldova este

proprietarul bunului imobil cu nr.cadastral xxxx.01, în cadrul procesului nu a fost atrasă

Agenția Proprietății Publice pentru a-și revendica dreptul pretins vătămat.

A susținut că mențiunea atribuirii repetate invocată de către Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, nu este pertinentă cauzei deoarece deciziile contestate

se referă la lotul de teren de pe lîngă casă, iar Hotărîrea nr.533 din 19.07.2019 emisă de

către Consiliul municipal Chișinău se referă la locuința de stat și nu la lotul de teren pe

care este amplasată locuința. Prin deciziile contestate nu a fost adusă atingere dreptului

de proprietate a statului.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 09 iunie 2021.

Instanța de recurs constată că la materialele cauzei lipsesc informații privind

notificarea părților a dispozitivului deciziei contestate, iar potrivit avizului de recepție

DS8001907841AS (f.d.188), se constată că la 03 august 2021, Consiliul comunei

Ciorescu a recepționat decizia motivată.

La 08 iulie 2021, Consiliul comunei Ciorescu, reprezentat de avocatul Anatolie

Barbacar, a depus cerere de recurs motivată (f.d.181-183), iar la 01 septembrie 2010, a

depus recurs suplimentar (f.d.190-194) împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel ca fiind neîntemeiată și

menținerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28

octombrie 2020. Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost depus cu

respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 27 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de Consiliul comunei Ciorescu, reprezentat de avocatul

Anatolie Barbacar cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.196).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

7

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

8

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Consiliul comunei Ciorescu, reprezentat de

avocatul Anatolie Barbacar, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Consiliul comunei Ciorescu, municipiul Chișinău, reprezentat

de avocatul Anatolie Barbacar, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

9