3ra-1253/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1253/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1253/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I.Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din

29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 13 noiembrie 2020 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire

la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară,

prin vânzare - cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx”, s-a decis expunerea la licitație

a unui lot de pământ cu suprafața de 0,1602 ha.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în corespundere cu art.64 din

Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală a supus

controlului obligatoriu de legalitate decizia menționată și a constatat, că aceasta a fost

adoptată contrar prevederilor legale.

În conformitate cu art.68 din Legea menționată, prin notificarea nr. 1304/OT4-841

din 16 septembrie 2020, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat

Consiliului municipal Chișinău abrogarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ

considerat ilegal.

Reclamantul a menționat că, în conformitate cu art.68 alin.(3) din Legea nr.436-XVI

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în termen de 30 de zile de la

1

data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge

actul contestat.

Astfel, în cazul în care, în termenul stabilit la alin.(4) al articolului precitat,

autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat,

Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ

în termen de 30 de zile, de la data primirii notificării refuzului, de a modifica sau de a

abroga actul contestat, sau în cazul tăcerii autorității locale emitente, în termen de 60 de

zile, de la data notificării cererii de modificare, sau de abrogare a actului în cauză.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat consideră că decizia notificată

contravine prevederilor legale.

Reclamantul a indicat că, conform prevederilor art. 500 alin. (1) Cod civil,

proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 510 al aceluiași Cod, dreptul de proprietate

este transmis dobânditorului în momentul predării bunului mobil, dacă legea sau

contractul nu prevede altfel, iar în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se

dobândește la data înregistrării în Registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de

lege.

Totodată, reclamantul a menționat că art. 14 alin.(2) lit. d) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală stipulează că, consiliul local în

calitate de proprietar decide în privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție

privind bunurile domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după

caz, în condițiile legii.

De asemenea, reclamantul a invocat că, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr. 136 din 10 febrfuarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile

cu strigare și cu reducere și anume, pct. 12 alin.(1) lit. f) al acestui Regulament prevede

că, perfectarea setului de documente pentru bunurile expuse la licitație, organizarea

procesului de familiarizare a participanților cu aceste bunuri se efectuează de vânzător

(posesor), iar setul de documente include extrasul din Registrul bunurilor imobile ce

confirmă înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului.

Reclamantul a relevat că la momentul adoptării deciziei contestate, conform datelor

din Registrul bunurilor imobile a Întreprinderii de Stat Cadastru, terenul vizat în decizia

notificată, nu este înregistrat cu drept de proprietate după Consiliul municipal Chișinău.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău

nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin

vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx”.

Prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. A fost anulată în tot decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea

la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxxx” (f.d. 83,

92-95).

La data de 06 mai 2021 Consiliul municipal Chișinău a depus apel împotriva

hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d.90).

2

Hotărârea motivată din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

notificată, prin intermediul poștei electronice, Consiliului municipal Chișinău, la data de

13 mai 2021 (f.d.96-97).

La data de 26 mai 2021 Consiliul municipal Chișinău a depus motivarea apelului

(f.d.103-107).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Consiliului municipal Chișinău împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.126, 127-134).

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a menționat că atât în

ședința instanței de fond, cât și a instanței de apel cu certitudine s-a constatat că, prin

decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la

adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din str.

xxxxx”, având în vedere avizul și soluția urbanistică elaborată de către Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/26

din 02 aprilie 2013 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul

Ciocana (nr. cadastral xxxxx), Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea

licitațiilor funciare în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 2/9 din 26 iulie 2016, Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu

reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 136 din 10

februarie 2009, în temeiul art. 4 (5) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind

prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, art. 14 alin. (2) literele

b) - e), art. 19 alin. (4) și art. 77 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, s-a decis de a accepta

adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ cu

suprafața de 0,1602 ha din xxxxx, pentru proiectarea și construirea unui obiectiv

compatibil cu zona urbanistică „S”, conform planului-anexă, cu actualizarea hotarelor

comune cu terenul domeniului public, cu numărul cadastral xxxxx și hotarelor comune cu

terenul domeniului privat, cu numărul cadastral xxxxx. S-a menționat că, prețul inițial de

adjudecare a lotului de pământ va fi stabilit de către Comisia pentru organizarea și

desfășurarea licitațiilor funciare cu strigare, reieșind din valoarea de piață determinată

conform raportului de evaluare.

Instanța de apel a invocat că, în conformitate cu art.68 din Legea nr. 436 - XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT4-

841 din 16 septembrie 2020, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat

Consiliului municipal Chișinău abrogarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ

considerat ilegal. Însă, deoarece, Consiliul municipal Chișinău nu a abrogat actul

administrativ enunțat, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus în

instanță prezenta acțiune.

Instanța de apel a menționat că, în conformitate cu art. 74 alin. (3) din Legea

nr. 436 - XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, bunurile

proprietate a unităților administrativ-teritoriale de nivelurile întâi și al doilea se împart în

bunuri ale domeniului public și ale celui privat.

În corespundere cu art. 9 alin. (1) din Legea nr. 523-XVI din 16 iulie 1999 cu privire

la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, exercitarea dreptului de

3

proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale constă în activitatea practică,

desfășurată de autoritățile administrației publice locale în ce privește posesia, folosința și

dispoziția proprietății publice locale în corespundere cu legislația.

Conform art. 14 alin. (2) lit. c) și d) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților

administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii privind

descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: decide

darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor

domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, precum și a

serviciilor publice de interes local, în condițiile legii; decide vânzarea, privatizarea,

concesionarea sau darea în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al satului

(comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii.

În corespundere cu art. 9 din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire la

proprietatea publică a unității administrative-teritoriale, exercitarea dreptului de

proprietate publică a unităților administrativ teritoriale constă în activitatea practică,

desfășurată de autoritățile administrației publice locale în ce privește posesia, folosința și

dispoziția proprietății publice locale în corespundere cu legislația. Modul de exercitare a

dreptului de proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se stabilește de către

autoritățile administrației publice locale în baza Legii cu privire la proprietate, prezentei

legi și altor acte legislative în vigoare.

Potrivit art. 42 Cod funciar, terenurile din intravilan se află în administrarea

autorităților administrației publice locale, iar din municipii - în proprietate municipală.

De asemenea, instanța de apel a invocat că, prezintă relevanță și prevederile

art. 3 alin.(2) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală, conform cărora, autoritățile administrației publice locale beneficiază de autonomie

decizională, organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce

privește administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-și, în condițiile legii,

autoritatea în limitele teritoriului administrat.

Iar, potrivit art. 3 alin. (6) din Legea nr. 91 din 05 iulie 2007 privind terenurile

proprietate publică și delimitarea lor, înregistrarea terenurilor proprietate publică a

statului și a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se

efectuează în conformitate cu legislația.

În afară de aceasta, instanța de apel a menționat că, conform art. 1 al Legii

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarfie 1998, prezenta lege

stabilește modul de creare și de ținere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură

recunoașterea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale asupra

bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susținerea sistemului de

impozitare și a pieței imobiliare. Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind

bunurile imobile situate în limitele țării, indiferent de tipul de proprietate și de destinația

lor, definite de legislație ca susceptibile a face obiectul înregistrării.

La fel, instanța de apel a relevat că, potrivit art. 4 alin. (1) al aceleiași Legi, subiecți

ai înregistrării sunt proprietarii de bunuri imobile și alți titulari de drepturi patrimoniale:

cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini, apatrizi, persoane juridice din țară și din

străinătate, organizații internaționale, Republica Moldova, unitățile ei administrativ-

teritoriale, state străine.

4

Iar, conform art. 25 al Legii nominalizate, înregistrarea drepturilor asupra bunului

imobil se efectuează după executarea lucrărilor cadastrale și după întocmirea planului

cadastral al teritoriului și a dosarului cadastral al bunului imobil.

Potrivit art. 36 al aceleiași Legi, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este

confirmată prin extrasul din Registrul bunurilor immobile, sau prin certificatul privind

înscrierile în Registrul bunurilor imobile.

De asemenea, instanța de apel a invocat art. 510 Cod civil, care prevede că, în cazul

bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înregistrării în Registrul

bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

Astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a ajuns la o concluzie

întemeiată cu privire la admiterea acțiunii și anularea actului administrativ contestat.

Instanța de apel a relevat că, în speța dedusă judecății, prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație

funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx”, a fost dispusă

adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare, a unui lot de pământ, care nu

este înregistrat conform prevederilor capitolului IV din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998.

Instanța de apel a menționat că din sensul normelor de drept enunțate rezultă expres

faptul că, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data

înregistrării în Registrul bunurilor imobile, însă la materialele cauzei nu este anexat

extrasul din Registrul bunurilor immobile, care confirmă dreptul de proprietate al

Consiliului municipal Chișinău asupra bunului imobil din litigiu.

Instanța de apel a notat că, prin punctele 3 și 4 ale deciziei contestate se confirmă

că, bunul imobil nu este înregistrat conform normelor legale.

Respectiv, prin decizia contestată, Consiliul municipal Chișinău a dispus cu privire

la un bun, asupra căruia nu a înregistrat dreptul de proprietate în modul prevăzut de lege,

fapt ce atrage nulitatea acesteia.

La data de 07 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Consiliul

municipal Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d.136-137).

Ulterior, la data de 25 noiembrie 2021 Consiliul municipal Chișinău a depus

motivarea recursului (f.d.143-148).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat că, la emiterea deciziei Consiliului municipal Chișinău

nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin

vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx” au fost luate în considerare avizul și

soluția urbanistică, elaborate de către Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014

„Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Centru”,

Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare în mun.Chișinău,

aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/9 din 26 iulie 2016,

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea

5

Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, în temeiul art. 4 alin.(5) din Legea

nr. 1308 -XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare

a pământului, articolele 14 alin.(2), literele b)-e), 19 alin.(4), 77 alineatele (2) și (3) din

Legea nr. 436 -XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

Recurentul a invocat că prin decizia nr.14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la

adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din

xxxxx”, contestată de către intimatul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

Consiliul municipal Chișinău a decis adjudecarea, prin vânzare-cumpărare la licitație

funciară, a unui lot de pământ cu suprafața de 0,1602 ha din xxxxx, pentru proiectarea și

construirea unui obiectiv cu zona urbanistică „S”, conform planului-anexă, cu

actualizarea hotarelor comune cu terenul domeniului public cu numărul cadastral xxxxx

și hotarelor comune cu terenul domeniului public cu numărul cadastral xxxxxx. A fost

menționat că, prețul initial de adjudecare a lotului de pământ va fi stabilit de către

Comisia pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare cu strigare, reieșind din

valoarea de piață determinate conform raportului de evaluare.

Făcând referire la art. 42 Cod funciar și art.9 alin.(1) din Legea nr. 121 din 04 mai

2007 privind administrarea și deetizarea proprietății publice, recurentul a relevat că,

dreptul de proprietate municipală este un drept și un element de bază al autonomiei

municipale și se manifestă prin dreptul autorităților publice locale de a poseda, folosi și,

după caz, de a dispune de terenurile proprietate municipală în interesul populației

mun.Chișinău, în limitele și modul stabilit de lege.

Totodată, recurentul a menționat că, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat eronat a invocat prevederile Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu

reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, deoarece

Consiliul municipal Chișinău desfășoară licitațiile funciare în temeiul Regulamentului

pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare în municipiul Chișinău, aprobat

prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/9 din 26 iulie 2016.

Recurentul a relevat că decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/9 din 26 iulie

2016 „Despre aprobarea Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor

funciare în municipiul Chișinău” a fost emisă în temeiul Codului funciar nr. 828-XII

din 25 decembrie 1991, Codului civil nr. 1107-XV din 06 iunie 2002, Legii nr. 1308-XIII

din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului,

Legii nr. 1247-XII din 22 decembrie 1992 privind reglementarea de stat a regimului

proprietății funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar, Legii nr. 835- XIII

din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului,

Legii nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților

administrativ-teritoriale, Legii 121-XVI din 04 mai 2007 privind administrarea și

deetizarea proprietății publice și Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală.

Recurentul a menționat că în punctul 3 al deciziei Consiliului mun.Chișinău

nr.14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin

vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx” este indicat că, Serviciul Cadastral

Teritorial Chișinău va înregistra în Registrul bunurilor imobile, la cerere, terenul

proprietate municipală cu numărul cadastral xxxxxx, precum și va actualiza datele

cadastrale ale terenului vecin. Totodată, în punctul 4 al deciziei nominalizate, este

indicat că Direcția generală, arhitectură, urbanism și relații funciare va asigura

6

înregistrarea terenului menționat în punctul 1, cu operarea modificărilor în documentația

cadastrală a terenurilor cu numerele cadastrale xxxxxx și xxxxxx.

Recurentul a invocat că, numai după respectarea acestor condiții, Comisia și

Organizatorul pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare cu strigare urmează

să expună acest teren la licitație și să organizeze procesul de famializare a participanților

cu aceste bunuri, cum s-a procedat în toate cazurile similare, când au fost actualizate

planurile geometrice/cadastrale și înregistrate terenurile cu parametrii noi și numai după

procedura înregistrării terenurilor în Registrul bunurilor imobile, sau expus la licitație

și sau vândut aceste terenuri.

În context, recurentul a menționat că, prima instanță eronat a concluzionat că

acțiunea reclamantului Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este întemeiată

inter allia, urmare a faptului că bunul imobil nu este înregistrat în Registrul bunurilor

imobile. Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a prezentat

probe în acest sens.

De asemenea, recurentul a relevat că, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat nu a prezentat acte, care confirmă că, Consiliul mun.Chișinău nu este proprietarul

terenului din litigiu. Or, terenul din xxxxx se află în proprietatea mun.Chișinău.

În final, recurentul a menționat că decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin

vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx” a fost emisă conform prevederilor

legale, cu respectarea competenței și procedurii stabilite.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 septembrie

2021 (f.d.127-134).

La data de 07 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Consiliul

municipal Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe

și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii privind respingerea acțiunii

înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d.136-137).

Decizia motivată din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului Consiliului municipal Chișinău la data de 08 noiembrie 2021, fapt confirmat

prin avizul de recepție nr. DS8005678151AS, anexat la materialele cauzei (f.d.140).

La data de 25 noiembrie 2021 Consiliul municipal Chișinău a depus motivarea

recursului (f.d.143-148).

Astfel, recursul depus de către Consiliul municipal Chișinău împotriva deciziei din

15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Deși la data de 03 decembrie 2021 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a recepționat copia recursului depus de Consiliul municipal Chișinău, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție nr. DS8005806133AS, anexat la materialele cauzei (f.d.154),

acesta nu și-a valorificat dreptul său procedural și nu a depus referință la recursul

Consiliului municipal Chișinău.

7

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul municipal Chișinău,

în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

8

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Consiliul municipal Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul municipal Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

9