3ra-1253/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1253/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I.Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 22 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 13 noiembrie 2020 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare - cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx”, s-a decis expunerea la licitație a unui lot de pământ cu suprafața de 0,1602 ha. Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în corespundere cu art.64 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală a supus controlului obligatoriu de legalitate decizia menționată și a constatat, că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legale. În conformitate cu art.68 din Legea menționată, prin notificarea nr. 1304/OT4-841 din 16 septembrie 2020, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Chișinău abrogarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ considerat ilegal.

Reclamantul a menționat că, în conformitate cu art.68 alin.(3) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în termen de 30 de zile de la 1 data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. Astfel, în cazul în care, în termenul stabilit la alin.(4) al articolului precitat, autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile, de la data primirii notificării refuzului, de a modifica sau de a abroga actul contestat, sau în cazul tăcerii autorității locale emitente, în termen de 60 de zile, de la data notificării cererii de modificare, sau de abrogare a actului în cauză.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat consideră că decizia notificată contravine prevederilor legale. Reclamantul a indicat că, conform prevederilor art. 500 alin. (1) Cod civil, proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. Iar, în conformitate cu prevederile art. 510 al aceluiași Cod, dreptul de proprietate este transmis dobânditorului în momentul predării bunului mobil, dacă legea sau contractul nu prevede altfel, iar în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înregistrării în Registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

Totodată, reclamantul a menționat că art. 14 alin.(2) lit. d) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală stipulează că, consiliul local în calitate de proprietar decide în privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii. De asemenea, reclamantul a invocat că, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 136 din 10 febrfuarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere și anume, pct. 12 alin.(1) lit. f) al acestui Regulament prevede că, perfectarea setului de documente pentru bunurile expuse la licitație, organizarea procesului de familiarizare a participanților cu aceste bunuri se efectuează de vânzător (posesor), iar setul de documente include extrasul din Registrul bunurilor imobile ce confirmă înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului.

Reclamantul a relevat că la momentul adoptării deciziei contestate, conform datelor din Registrul bunurilor imobile a Întreprinderii de Stat Cadastru, terenul vizat în decizia notificată, nu este înregistrat cu drept de proprietate după Consiliul municipal Chișinău. Reclamantul a solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx”. Prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

A fost anulată în tot decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxxx” (f.d. 83, 92-95). La data de 06 mai 2021 Consiliul municipal Chișinău a depus apel împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d.90). 2 Hotărârea motivată din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată, prin intermediul poștei electronice, Consiliului municipal Chișinău, la data de 13 mai 2021 (f.d.96-97).

La data de 26 mai 2021 Consiliul municipal Chișinău a depus motivarea apelului (f.d.103-107). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Consiliului municipal Chișinău împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.126, 127-134).

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a menționat că atât în ședința instanței de fond, cât și a instanței de apel cu certitudine s-a constatat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din str. xxxxx”, având în vedere avizul și soluția urbanistică elaborată de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/26 din 02 aprilie 2013 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Ciocana (nr. cadastral xxxxx), Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/9 din 26 iulie 2016, Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 136 din 10 februarie 2009, în temeiul art. 4 (5) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, art. 14 alin. (2) literele b) - e), art. 19 alin. (4) și art. 77 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, s-a decis de a accepta adjudecarea la licitație funciară,

prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ cu suprafața de 0,1602 ha din xxxxx, pentru proiectarea și construirea unui obiectiv compatibil cu zona urbanistică „S”, conform planului-anexă, cu actualizarea hotarelor comune cu terenul domeniului public, cu numărul cadastral xxxxx și hotarelor comune cu terenul domeniului privat, cu numărul cadastral xxxxx. S-a menționat că, prețul inițial de adjudecare a lotului de pământ va fi stabilit de către Comisia pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare cu strigare, reieșind din valoarea de piață determinată conform raportului de evaluare. Instanța de apel a invocat că, în conformitate cu art.68 din Legea nr. 436 - XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT4- 841 din 16 septembrie 2020, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Chișinău abrogarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ considerat ilegal.

Însă, deoarece, Consiliul municipal Chișinău nu a abrogat actul administrativ enunțat, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus în instanță prezenta acțiune. Instanța de apel a menționat că, în conformitate cu art. 74 alin. (3) din Legea nr. 436 - XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, bunurile proprietate a unităților administrativ-teritoriale de nivelurile întâi și al doilea se împart în bunuri ale domeniului public și ale celui privat. În corespundere cu art. 9 alin. (1) din Legea nr. 523-XVI din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, exercitarea dreptului de 3 proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale constă în activitatea practică, desfășurată de autoritățile administrației publice locale în ce privește posesia, folosința și dispoziția proprietății publice locale în corespundere cu legislația.

Conform art. 14 alin. (2) lit. c) și d) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii; decide vânzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii.

În corespundere cu art. 9 din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unității administrative-teritoriale, exercitarea dreptului de proprietate publică a unităților administrativ teritoriale constă în activitatea practică, desfășurată de autoritățile administrației publice locale în ce privește posesia, folosința și dispoziția proprietății publice locale în corespundere cu legislația. Modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se stabilește de către autoritățile administrației publice locale în baza Legii cu privire la proprietate, prezentei legi și altor acte legislative în vigoare. Potrivit art. 42 Cod funciar, terenurile din intravilan se află în administrarea autorităților administrației publice locale, iar din municipii - în proprietate municipală.

De asemenea, instanța de apel a invocat că, prezintă relevanță și prevederile art. 3 alin.(2) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, conform cărora, autoritățile administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-și, în condițiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat. Iar, potrivit art. 3 alin. (6) din Legea nr. 91 din 05 iulie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, înregistrarea terenurilor proprietate publică a statului și a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu legislația.

În afară de aceasta, instanța de apel a menționat că, conform art. 1 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarfie 1998, prezenta lege stabilește modul de creare și de ținere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoașterea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare. Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind bunurile imobile situate în limitele țării, indiferent de tipul de proprietate și de destinația lor, definite de legislație ca susceptibile a face obiectul înregistrării.

La fel, instanța de apel a relevat că, potrivit art. 4 alin. (1) al aceleiași Legi, subiecți ai înregistrării sunt proprietarii de bunuri imobile și alți titulari de drepturi patrimoniale: cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini, apatrizi, persoane juridice din țară și din străinătate, organizații internaționale, Republica Moldova, unitățile ei administrativ- teritoriale, state străine. 4 Iar, conform art. 25 al Legii nominalizate, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează după executarea lucrărilor cadastrale și după întocmirea planului cadastral al teritoriului și a dosarului cadastral al bunului imobil. Potrivit art. 36 al aceleiași Legi, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este confirmată prin extrasul din Registrul bunurilor immobile, sau prin certificatul privind înscrierile în Registrul bunurilor imobile.

De asemenea, instanța de apel a invocat art. 510 Cod civil, care prevede că, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înregistrării în Registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege. Astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a ajuns la o concluzie întemeiată cu privire la admiterea acțiunii și anularea actului administrativ contestat.

Instanța de apel a relevat că, în speța dedusă judecății, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx”, a fost dispusă adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare, a unui lot de pământ, care nu este înregistrat conform prevederilor capitolului IV din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998. Instanța de apel a menționat că din sensul normelor de drept enunțate rezultă expres faptul că, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înregistrării în Registrul bunurilor imobile, însă la materialele cauzei nu este anexat extrasul din Registrul bunurilor immobile, care confirmă dreptul de proprietate al Consiliului municipal Chișinău asupra bunului imobil din litigiu.

Instanța de apel a notat că, prin punctele 3 și 4 ale deciziei contestate se confirmă că, bunul imobil nu este înregistrat conform normelor legale. Respectiv, prin decizia contestată, Consiliul municipal Chișinău a dispus cu privire la un bun, asupra căruia nu a înregistrat dreptul de proprietate în modul prevăzut de lege, fapt ce atrage nulitatea acesteia. La data de 07 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Consiliul municipal Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d.136-137).

Ulterior, la data de 25 noiembrie 2021 Consiliul municipal Chișinău a depus motivarea recursului (f.d.143-148). În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat că, la emiterea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx” au fost luate în considerare avizul și soluția urbanistică, elaborate de către Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Centru”, Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare în mun.Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/9 din 26 iulie 2016, Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea 5 Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, în temeiul art. 4 alin.(5) din Legea nr. 1308 -XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, articolele 14 alin.(2), literele b)-e), 19 alin.(4), 77 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 436 -XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

Recurentul a invocat că prin decizia nr.14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx”, contestată de către intimatul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Consiliul municipal Chișinău a decis adjudecarea, prin vânzare-cumpărare la licitație funciară, a unui lot de pământ cu suprafața de 0,1602 ha din xxxxx, pentru proiectarea și construirea unui obiectiv cu zona urbanistică „S”, conform planului-anexă, cu actualizarea hotarelor comune cu terenul domeniului public cu numărul cadastral xxxxx și hotarelor comune cu terenul domeniului public cu numărul cadastral xxxxxx. A fost menționat că, prețul initial de adjudecare a lotului de pământ va fi stabilit de către Comisia pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare cu strigare, reieșind din valoarea de piață determinate conform raportului de evaluare.

Făcând referire la art. 42 Cod funciar și art.9 alin.(1) din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetizarea proprietății publice, recurentul a relevat că, dreptul de proprietate municipală este un drept și un element de bază al autonomiei municipale și se manifestă prin dreptul autorităților publice locale de a poseda, folosi și, după caz, de a dispune de terenurile proprietate municipală în interesul populației mun.Chișinău, în limitele și modul stabilit de lege.

Totodată, recurentul a menționat că, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat eronat a invocat prevederile Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, deoarece Consiliul municipal Chișinău desfășoară licitațiile funciare în temeiul Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/9 din 26 iulie 2016. Recurentul a relevat că decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/9 din 26 iulie 2016 „Despre aprobarea Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare în municipiul Chișinău” a fost emisă în temeiul Codului funciar nr. 828-XII din 25 decembrie 1991, Codului civil nr. 1107-XV din 06 iunie 2002, Legii nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, Legii nr. 1247-XII din 22 decembrie 1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar, Legii nr. 835- XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, Legii nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale,

Legii 121-XVI din 04 mai 2007 privind administrarea și deetizarea proprietății publice și Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală. Recurentul a menționat că în punctul 3 al deciziei Consiliului mun.Chișinău nr.14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx” este indicat că, Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău va înregistra în Registrul bunurilor imobile, la cerere, terenul proprietate municipală cu numărul cadastral xxxxxx, precum și va actualiza datele cadastrale ale terenului vecin. Totodată, în punctul 4 al deciziei nominalizate, este indicat că Direcția generală, arhitectură, urbanism și relații funciare va asigura 6 înregistrarea terenului menționat în punctul 1, cu operarea modificărilor în documentația cadastrală a terenurilor cu numerele cadastrale xxxxxx și xxxxxx.

Recurentul a invocat că, numai după respectarea acestor condiții, Comisia și Organizatorul pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare cu strigare urmează să expună acest teren la licitație și să organizeze procesul de famializare a participanților cu aceste bunuri, cum s-a procedat în toate cazurile similare, când au fost actualizate planurile geometrice/cadastrale și înregistrate terenurile cu parametrii noi și numai după procedura înregistrării terenurilor în Registrul bunurilor imobile, sau expus la licitație și sau vândut aceste terenuri. În context, recurentul a menționat că, prima instanță eronat a concluzionat că acțiunea reclamantului Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este întemeiată inter allia, urmare a faptului că bunul imobil nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a prezentat probe în acest sens. De asemenea, recurentul a relevat că, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a prezentat acte, care confirmă că, Consiliul mun.Chișinău nu este proprietarul terenului din litigiu. Or, terenul din xxxxx se află în proprietatea mun.Chișinău. În final, recurentul a menționat că decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 14/14-4 din 11 august 2020 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din xxxxx” a fost emisă conform prevederilor legale, cu respectarea competenței și procedurii stabilite. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 septembrie 2021 (f.d.127-134). La data de 07 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Consiliul municipal Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii privind respingerea acțiunii înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d.136-137).

Decizia motivată din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Consiliului municipal Chișinău la data de 08 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8005678151AS, anexat la materialele cauzei (f.d.140). La data de 25 noiembrie 2021 Consiliul municipal Chișinău a depus motivarea recursului (f.d.143-148). Astfel, recursul depus de către Consiliul municipal Chișinău împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. Deși la data de 03 decembrie 2021 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a recepționat copia recursului depus de Consiliul municipal Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8005806133AS, anexat la materialele cauzei (f.d.154), acesta nu și-a valorificat dreptul său procedural și nu a depus referință la recursul Consiliului municipal Chișinău.

7 Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul municipal Chișinău, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs 8 pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul municipal Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Consiliul municipal Chișinău se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 9