3ra-1253/22 — contestarea actului administrativ

Se formează terenul din domeniul privat al municipiului Chișinău din str. Xxxxxx, destinat pentru construcție locativă individuală, conform, planului anexă (prin combinare a terenurilor din domeniul privat al municipiului Chișinău cu numerele cadastrale xxxxxx, xxxxxx și xxxxxx).

Se acceptă adjudecarea la licitație funciară prin vânzare-cumpărare, a unui lot de pământ cu suprafața de 0,0525 ha din str. Xxxxxx, destinat pentru construcție locativă individuală conform planului anexat. Prețul inițial de adjudecare a terenului va fi stabilit de către Comisia pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor și concursurilor funciare în municipiul Chișinău, reieșind din valoarea de piață a terenului determinată conform raportului de evaluare.

Organizatorul licitațiilor funciare va da publicității comunicatul informativ privind desfășurarea licitațiilor funciare cu strigare și va informa populația asupra condițiilor de desfășurare a acesteia, după înregistrarea terenului, eliberarea din posesia terților, inclusiv a căii de acces, și obținerea avizelor serviciilor specializate.

Se instituie servitute de trecere pe terenul cu numărul cadastral xxxxxx, către terenul nou format, conform planului anexă.

Se solicită Serviciului cadastral teritorial Chișinău înregistrarea terenului nou format, operarea modificărilor în documentația cadastrală privind terenurile proprietate municipală înregistrate cu numerele cadastrale xxxxxx, xxxxxx și xxxxxx, ținând cont de formarea noului teren și actualizarea datelor cadastrale.

Adjudecătorul va suporta pe cheltuiala sa costul de conectare la rețele tehnico-edilitare.

Viceprimarul de ramură al municipiului Chișinău va asigura controlul îndeplinirii prevederilor prezentei decizii (filele cauzei 6-7). Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat prin notificarea nr. 1304/OT - 4 657 din 12 octombrie 2020 a solicitat abrogarea/modificarea decizie Consiliului municipal Chișinău nr. 10/2-15 din 02 iulie 2020 Cu privire la formarea și adjudecarea, prin vânzare-cumpărare la licitație funciară, a unui lot de pământ din strada Xxxxxx. Totodată, a solicitat informarea despre rezultatele examinării în termen de 30 zile (filele cauzei 4-5). La data de 02 octombrie 2020 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Consiliului municipal Chișinău privind anularea deciziei nr. 10/2-15 din 02 iulie 2020 „Cu privire la formarea și adjudecarea, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din strada Xxxxxx” (fila cauzei 2-3). Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prin hotărârea din 09 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 iulie 2022, a admis apelul declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a casat hotărârea din 09 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a 5 emis o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost admisă și a fost anulată decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 10/2-15 din 02 iulie 2020 „Cu privire la formarea și adjudecarea, prin vânzare-cumpărare a unui lot de pământ din strada Xxxxxx”. Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a încălcat normele de drept procedural, nu a elucidat toate circumstanțele importante ale cauzei, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa și a emis o hotărâre nemotivată. Instanța de recurs reiterează că conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în completarea Codului administrativ. Așadar, pentru a elucida aspectele abordate, instanța de recurs consideră că trebuie să opereze cu prevederile art. 390 alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură civilă, conform cărora decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și concluziile instanței de apel în urma examinării apelului. La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea mult aspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității. În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra 6 tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului. După cum rezultă din actele cauzei și anume din cererea de chemare în judecată Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a invocat că actul administrativ contestat – decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 10/2-15 din 02 iulie 2020 „Cu privire la formarea și adjudecarea, prin vânzare-cumpărare la licitație funciară, a unui lot de pământ din strada Xxxxxx”, urmează a fi anulată pe motiv că la adoptarea acesteia Consiliul municipal Chișinău a încălcat prevederile art. 14 alin. (2) lit. d) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006, precum și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, și anume pct.12 alin. (1) lit. f). Astfel, a susținut partea reclamantă că, la momentul adoptării deciziei conform datelor din Registrul bunurilor imobile a Întreprinderea de Stat Cadastru, terenul vizat în decizia notificată nu este înregistrat cu drept de proprietate după Consiliul municipal Chișinău. Conform art. 14 alin. (2) lit. d) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întîi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local decide în privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii. Conform pct.12 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere Perfectarea setului de documente pentru bunurile expuse la licitație, organizarea procesului de familiarizare a participanților cu aceste bunuri se efectuează de vînzător (posesor): Setul de documente include: 1) în cazul expunerii la vînzare a bunurilor supuse privatizării: a) decizia privind înregistrarea persoanelor juridice, a extrasului din Registrul de stat al întreprinderilor și organizațiilor și copia statutului întreprinderii, autentificate de conducător; b) copia actului ce confirmă dreptul asupra terenului aferent; c) copia situațiilor financiare pentru perioada de gestiune precedentă, prezentate Serviciului situațiilor financiare, cu aplicarea semnăturii conducătorului și a ștampilei întreprinderii; informațiile privind datoriile și creanțele curente, inclusiv sumele amenzilor și penalităților de întîrziere la data încheierii semestrului precedent, cu indicarea termenului de formare a lor; d) mărimea datoriilor față de stat, confirmate prin certificatul eliberat de Serviciul Fiscal de Stat; e) raportul de evaluare, întocmit în modul stabilit, care include lista de inventariere (procesul-verbal), întocmită în conformitate cu prevederile Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin ordinul ministrului finanțelor nr.60 din 29 mai 2012; f) extrasul din Registrul bunurilor imobile ce confirmă înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului. 7 2) în cazul expunerii terenurilor la licitații funciare, inclusiv pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului de arendă: a) planul geometric al lotului de pămînt; b) schema topogeodezică; c) avizul de racordare a sectorului de teren la rețelele inginerești, în cazul existenței acestora; d) actul privind parametrii calitativi și cantitativi ai terenului; e) extrasul din Registrul bunurilor imobile ce confirmă înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului respectiv. Instanța de apel admițând acțiunea integral nu a motivat cum a ajuns la concluzia anulării actului administrativ integral, or din normele de drept material menționate rezultă că prealabil emiterii deciziei nr. 10/2-15 din 02 iulie 2020 „Cu privire la formarea și adjudecarea, prin vânzare-cumpărare la licitație funciară, a unui lot de pământ din strada Xxxxxx, Consiliul municipal Chișinău, inclusiv prin intermediul subdiviziunilor sale, urma să formeze bunul imobil – lotul de pământ cu suprafața de 0,0525 ha din str. Xxxxxx, să înregistreze bunul imobil format în Registrul bunurilor imobile, ca ulterior să fie posibilă informarea populației, conform pct. 3 din decizia contestată, despre condițiile de desfășurare a licitației. Prin urmare, Consiliul municipal Chișinău nu putea să dispună de un bun imobil care nu este înregistrat corespunzător în Registrul bunurilor imobile, atâta timp cât potrivit materialelor cauzei și a dosarului administrativ, nu există date din Registrul bunurilor imobile, care ar confirma că proprietarul terenului din str. Xxxxxx este administrația publică locală a municipiului Chișinău. Mai mult, potrivit pct.12 al Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare în municipiul Chișinău, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr 2/9 din 26.07.2016, la licitație vor fi expuse vînzării doar terenurile proprietate municipală din domeniul privat, iar cele din domeniul public doar în condiții de arendă. Conform pct. 30 al Regulamentului menționat, organizatorul licitației va prezenta Comisiei de licitație, varianta definitivată a setului de documente privind loturile expuse la licitație. Setul de documente va include: a) planul (schema) de încadrare în teritoriu al terenului expus la licitație (scara 1:2000; 1:500), elaborate de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relatii funciare; b) decizia Consiliului municipal Chișinău de aprobare a loturilor expuse pentru licitație funciară; c) planul geometric; d) extrasul din registrul bunurilor imobile; e) memoriul explicativ al fiecărui teren (lot) în parte; f) avize și alte documente ce permit identificarea și localizarea terenului expus la licitație, după, caz. Instanța de apel a reținut în motivare faptul că și din Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare în municipiul Chișinău, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr 2/9 din 26.07.2016 rezultă că, vor fi expuse vînzării doar terenurile proprietate municipală. Or, potrivit art. 490 alin. (1) 8 din Codul civil, posesorul este prezumat proprietar al bunului pînă la proba contrară. Această prezumție nu operează în cazul în care, conform legii, dreptul de proprietate se dobîndește prin înregistrare într-un registru de publicitate și nici față de un fost posesor al cărui bun mobil a fost furat, pierdut sau ieșit din posesie în alt mod fără consimțămîntul său, cu excepția banilor și a titlurilor de valoare la purtător. Iar, potrivit prevederilor art. 510 alin. (2) din Codul civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndește la data înregistrării în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege. Din constatările instanței de apel rezultă că instanța și-a motivat soluția doar referitor la pct. 2 din actul administrativ contestat, însă a omis să se expună cu privire la legalitatea fiecărui punct în parte a actului administrativ contestat, fapt ce duce la imposibilitatea verificării legalității deciziei instanței de apel și impune remiterea cauzei la rejudecare. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să depună eforturi pentru a determina toate circumstanțele de fapt și probele în acest sens, pentru a adopta o hotărâre legală și bine motivată. De altfel, părțile trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie examinate toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului. În concluzie, instanța de recurs consideră întemeiate criticile recursului referitoare la nemotivarea deciziei instanței de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 239 din Codul de procedură civilă și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa. Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentului, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție. În concluzie, Completul de judecată consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea spre rejudecare a cauzei. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la proces la un proces echitabil. 9 Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Consiliul municipal Chișinău. Se casează integral decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău privind anularea actului administrativ cu restituirea cauzei spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 10