3ra-534/21 — contestarea actului administrativ

3ra-534/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-534/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, I. Muruianu, A. Minciuna)

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul mun. Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău,

persoană terță Zinaida Gușan privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Consiliul mun. Chișinău împotriva hotărârii din

06 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 15 februarie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, persoană

terță Zinaida Gușan privind anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/16 din

16 ianuarie 2019.

În motivarea acțiunii reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a indicat că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/16 din 16 ianuarie 2019,

cu privire la perfectarea relațiilor funciare de arendă a unui lot de pământ de pe strada

xxxxx, nr. x cu Zinaida Gușan, s-a decis transmiterea în arendă a unor loturi de pământ

din strada xxxxxxx, nr. x, persoana terță Zinaida Gușan.

Reclamantul Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a remarcat, că în

corespundere cu art. 64 Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, a supus controlului obligatoriu de legalitate decizia

menționată și a constatat că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legale.

Totodată, a relatat că conform art. 68 Legea privind administrația publică locală,

prin notificarea nr. 1304/OT4-1 din 30 ianuarie 2019 a solicitat Consiliului mun.

1

Chișinău abrogarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ considerat ilegal.

Reclamantul a indicat că la data de 08 februarie 2019, în adresa Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a parvenit demersul secretarului interimar al

Consiliului municipal Chișinău nr. 07-119/496, prin care notificarea înaintată a fost

respinsă, ca nefondată.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat consideră că

decizia notificată contravine prevederilor legale și solicită anularea acesteia, deoarece

conform datelor din Registrul bunurilor imobile terenurile atribuite în arendă, conform

deciziei notificate sânt formate prin separare, din terenul cu numărul cadastral

xxxxxxxxxxxx, din strada xxxxxxxx, nr. xxxxx, pe care nu sunt amplasate construcții

cu drept de proprietate a Zinaidei Gușan.

Reclamantul a indicat că organizarea licitației publice presupune liberul acces și

egalitatea tuturor doritorilor de a obține dreptul la arendarea bunurilor proprietate

publică a unității administrativ-teritoriale.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 9/16 din 16 ianuarie 2019.

Prin hotărârea din 06 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău, persoană terță Zinaida Gușan

privind anularea actului administrativ, s-a anulat ca fiind ilegală decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 9/16 din 16 ianuarie 2019 cu privire la reperfectarea relațiilor

funciare de arendă a unui lot de pământ de pe strada xxxxxxxxxx, nr. xxx, cu Zinaida

Gușan.

La 29 octombrie 2020 Consiliul mun. Chișinău a depus apel împotriva hotărârii

din 06 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la data de

22 decembrie 2020 Consiliul mun. Chișinău a depus motivarea apelului, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Prin decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de Consiliul mun. Chișinău împotriva hotărârii din 06 octombrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului mun. Chișinău, persoană terță Zinaida Gușan privind contestarea

actului administrativ.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut ca Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a supus controlului

obligatoriu de legalitate decizia menționată și considerând că aceasta a fost adoptată

contrar prevederilor legale, prin notificarea nr. 1304/OT4-1 din 30 ianuarie 2019, a

solicitat Consiliului municipal Chișinău abrogarea actului administrativ în termen de

30 de zile. Prin răspunsul nr. 07-119/496 din 04 februarie 2019, Primăria municipiului

Chișinău a comunicat reclamantului că temeiuri pentru abrogarea deciziei date nu au

fost stabilite. Astfel, la data de 15 februarie 2019 reclamantul Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului municipal Chișinău, terț Zinaida Gușan privind anularea deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 9/16 din 16 ianuarie 2019.

Conform art.77 alin.(3) și alin.(5) din Legea privind administrația publică locală

2

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, bunurile domeniului privat al unității

administrativ- teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori în

locațiune, în condițiile legii. Înstrăinarea bunurilor domeniului privat al satului

(comunei), orașului (municipiului), raionului, schimburile de terenuri, delimitarea,

partajul sau trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altul, renunțarea la drepturi sau

recunoașterea de drepturi și obligații se fac prin decizie a consiliului local sau raional,

în temeiul expertizei. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a

bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică,

organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

Instanța de apel a notat, că din sensul normelor legale enunțate, rezultă expres că

înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a

unității administrativ-teritoriale se face prin licitație publică, organizată în condițiile

legii. Modul de înstrăinare, concesionare, dare în arendă ori în locațiune a bunurilor

proprietate a unității administrativ-teritoriale care se fac prin licitație publică, este

stabilit de Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.136 din 10 februarie 2009.

Conform pct. 4 lit. b) din acest Regulament, decizia privind expunerea la licitație

a bunurilor este luată de organele abilitate cu aceste atribuții prin lege: autoritățile

administrației publice ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi și de nivelul

al doilea, inclusiv ale unității teritoriale autonome Găgăuzia - în privința proprietății

unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Din conținutul acestui act normativ rezultă că autoritățile administrației publice în

cazul în care decid darea în arendă a bunurilor, emit decizie privind expunerea la

licitație a bunurilor. Este necesar de a scoate în relief și prevederile stabilite în pct. 2 al

Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, care stabilește expres că organizarea

și desfășurarea licitației este condiționată de prioritatea prețului maxim propus.

Consiliul municipal Chișinău, pe seama căruia se pune sarcina probațiunii la

examinarea pricinii în contencios administrativ, nu a prezentat probe pertinente și

concludente care ar confirma că arendarea terenului litigios, nu a fost solicitată la o

licitație și că nu există alți deținători adiacenți interesați care ar putea pretinde la

obținerea dreptului de arendă în privința acestuia.

Conform art. 9 alin. (2) Legea nr. 317-XV din 18 iulie 2003 privind actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și

locale, actele normative ale autorităților administrației publice centrale și locale trebuie

să corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului.

Mai mult, conform art. 2 din Legea nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998

cadastrului bunurilor imobile, cu modificările și completările ulterioare, este definit

număr cadastral - număr individual, irepetabil pe teritoriul țării, al bunului imobil. Se

atribuie conform procedurii stabilite de legislație și se păstrează pe toată perioada de

existență a bunului imobil în calitate de obiect de drept unic.

Conform art. 4 alin. (2) și (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 -

XIII din 25 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, obiecte ale

înregistrării sînt bunurile imobile, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale

asupra lor. La bunurile imobile ce se înregistrează în registrul bunurilor imobile se

raportă: terenurile; clădirile și construcțiile legate solid de pământ; apartamentele și

3

alte încăperi izolate. În condițiile în care, terenul dat în arendă este înregistrat în

Registrul bunurilor imobile și identificat cu număr cadastral, este apreciat critic

argumentul că acesta nu poate fi format ca bun imobil separat. Or, identificarea bunului

imobil printr-un număr cadastral confirmă existența acestuia ca bun imobil

desinestătător.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii instanței de judecată, la data de

03 martie 2021, Consiliul mun. Chișinău a contestat-o, prin intermediul poștei

electronice, cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de apel

cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Consiliul mun.

Chișinău. Ulterior, la data de 05 mai 2021 de către recurent a fost depus recurs pe suport

de hârtie cu semnătură olografă.

Recurentul Consiliul mun. Chișinău, în motivarea recursului a invocat că la

examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei în fond, concluziile instanței de apel sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, precum și faptul că normele de drept material și

procedural au fost aplicate eronat, deoarece temeiuri de anulare a actului administrativ

individual nu au fost constatate.

În opinia recurentului instanța de apel a emis decizia contestată contrar

prevederilor art. 432 alin. (2) lit. b), d) din Codul de procedură civilă. Recurentul a

solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 03 februarie 2021, fiind

notificată Consiliului mun. Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, la data de

24 februarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele

cauzei (f.d. 105). Astfel, recursul depus de Consiliul mun. Chișinău la 03 martie 2021,

este în termen.

La 13 aprilie 2021 în adresa intimaților Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat și persoanei terțe Zinaida Gușan a fost expediată copia recursului depus de

Consiliul mun. Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

108).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul mun. Chișinău, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

4

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

5

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Consiliul mun. Chișinău.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Consiliul mun. Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6