3ra-330/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- interpretarea eronata a legii
3ra-330/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-330/2020
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Râșcani (I. Rabei)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)
D E C I Z I E
27 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Iurie Bejenaru
Victor Burduh
examinând recursul declarat de Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani,
reprezentată de avocatul Vitalie Șleahtițki,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Ion Straciuc împotriva Primăriei satului Corlăteni, raionul Râșcani, intervenient
accesoriu Tatiana Straciuc, cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost casată integral hotărârea primei instanțe, cu adoptarea unei decizii noi de
admitere a acțiunii,
c o n s t a t ă :
La 03 septembrie 2018 Ion Straciuc, prin intermediul avocatului Tatiana Guțu,
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Corlăteni, raionul
Râșcani, intervenient accesoriu Tatiana Straciuc, cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 02 martie 2018 pe numele său
și a Tatianei Straciuc a fost eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare nr.13,
iar la 24 aprilie 2018 a fost eliberată și autorizația de construire nr.11.
La 21 iunie 2018 de către Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani în adresa
sa a fost expediată pentru informare dispoziția nr. 31 din 19 iunie 2018 „Cu privire
la anularea certificatului de urbanism și autorizației de construire”. Astfel, actele
permisive au fost anulate în baza art. 29 și art. 32 din Legea cu privire la
administrația publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006, fără însă a fi specificat
alineatul și litera din aceste articole.
A menționat că art. 29 din Legea cu privire la administrația publică locală
nr.436-XVI din 28.12.2006 nu atestă împuternicirea dată primarului de a anula
certificatul de urbanism pentru proiectare, precum și autorizația de construire.
1
La 19 iulie 2018 a expediat în adresa Primăriei satului Corlăteni, raionul
Râșcani o cerere prealabilă prin care a solicitat revocarea dispoziției nr. 31 din 19
iunie 2018 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism și autorizației de
construire”, semnată de către Primarul satului Corlăteni. Cererea prealabilă a fost
recepționată de către Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani la 23 iulie 2018,
însă a fost lăsată fără răspuns.
Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de
construcție nr. 163 din data de 09.07.2010, autorizația de construire se emite în baza
cererii, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Astfel, actul
normativ în cauză prevede împuternicirile autorităților publice locale la emiterea
actelor privind autorizarea lucrărilor de construcție sau de desființare a acestora și
nu de anulare a lucrărilor de construcție sau de funcționare a unui asemenea act.
Totodată controlul de stat al calității în construcții este exercitat de către
Agenția pentru Supraveghere Tehnică, care este în drept să organizeze controale
complexe cu participarea reprezentanților organelor specializate de control de stat,
conform Hotărârii Guvernului nr. 862 din 26 iulie 2004. Prin urmare, actul
administrativ contestat și anume dispoziția Primăriei satului Corlăteni, raionul
Râșcani nr. 31 din 19 iunie 2018, cu privire la anularea certificatului de urbanism
pentru proiectare nr. 13 din 02 martie 2018 și autorizației de construire nr. 11 din 24
aprilie 2018 privind proiectarea și construirea unei case de locuit D+P+1E+M din
XXX, beneficiar Straciuc Ion și Straciuc Tatiana, a fost emisă contrar prevederilor
legii și anume autoritatea emitentă a actului administrativ nu era investită cu dreptul
de a emite un asemenea act administrativ.
Așa cum este de competența Agenției pentru Supraveghere Tehnică
intervenirea în cazul în care sunt depistate încălcări ale legislației, ori abateri de la
documentația de proiect sau materialelor ce nu corespund standardelor, rezultă că
dispoziția Primăriei satului Corlăteni, raionul Râșcani nr. 31 din 19 iunie 2018, cu
privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.13 din 02 martie
2018 și autorizației de construire nr. 11 din 24 aprilie 2018 este emisă de un organ
necompetent.
Certificatul de urbanism și autorizația de construire au fost eliberate în
conformitate cu legislația în vigoare, pentru obținerea lor au fost depuse toate actele
necesare și au fost achitate taxele respective. La fel, în baza certificatului de
urbanism nr. 13 din 02 martie 2018 și autorizației de construire nr. 11 din 24 aprilie
2018 s-au comandat lucrările către SRL ,,Blex-Grup”. În perioada 24 aprilie 2018 –
27 aprilie 2018 s-au efectuat lucrări în sumă de 27 660 lei, iar pentru perioada 25
mai 2018 – 26 mai 2018, s-au efectuat lucrări în sumă de 24 000 de lei. Pentru
executarea lucrărilor de construcție s-au suportat cheltuieli imense, iar stoparea
lucrărilor în baza dispoziției nr. 31 din 19 iunie 2018 cauzează prejudicii morale și
materiale în proporții deosebit de mari.
A solicitat reclamantul constatarea inacțiunii Primăriei satului Corlăteni,
raionul Râșcani la examinarea cererii prealabile depuse de Ion Straciuc privind
anularea dispoziției nr. 31 din 19 iunie 2018 „Cu privire la anularea certificatului de
urbanism și autorizației de construire”, anularea dispoziției nr. 31 din 19 iunie 2018
„Cu privire la anularea certificatului de urbanism și autorizației de construire” emisă
de Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani, cât și încasarea cheltuielilor de
asistență juridică.
2
Prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani
cererea înaintată de către avocatul Vitalie Șleahtițki, în interesele Primăriei satului
Corlăteni, raionul Râșcani, cu privire la excepția de tardivitate, a fost respinsă ca
neîntemeiată (f.d. 62-63).
Prin hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani,
acțiunea înaintată de Ion Straciuc împotriva Primăriei satului Corlăteni, raionul
Râșcani privind anularea dispoziției primarului satului Corlăteni nr. 31 din 19 iunie
2018 a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral
hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani și s-a emis o
decizie nouă prin care s-a dispus anularea dispoziției primarului satului Corlăteni,
raionul Râșcani nr.31 din 19 iunie 2018 cu privire la anularea certificatului de
urbanism nr.13 din 02 martie 2018 și autorizației de construcție nr.11 din 24 aprilie
2018.
S-a încasat de la Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani în beneficiul lui
Ion Straciuc cheltuielile de judecată în mărime de 5000 de lei.
La 21 ianuarie 2020 Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani, reprezentată
de avocatul Vitalie Șleahtițki, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel,
solicitând casarea deciziei din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți ca fiind
nefondată, cu emiterea unei decizii noi prin care să fie menținută hotărârea din 05
aprilie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani.
În motivarea recursului a indicat că decizia contestată este neîntemeiată, la
emiterea căreia nu s-a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, s-a aplicat o lege care
nu trebuia să fie aplicată și s-a interpretat în mod eronat legea. Totodată, instanța de
apel a apreciat probele administrate la dosar în mod arbitrar, generând soluționarea
greșită a apelului, fapt care în rezultat a dus la încălcarea drepturilor și intereselor
fundamentale ale Primăriei satului Corlăteni, raionul Râșcani.
A menționat că Primăria satului Corlăteni prin emiterea dispoziției nr.31 din 19
iunie 2018 de fapt a executat prescripția Agenției pentru Supraveghere Tehnică
nr.182-06 din 18 iunie 2018, iar instanța de apel a ignorat prevederile art. 177 alin.
(2) lit. j) Codul contravențional, potrivit cărora prescripțiile Agenției pentru
Supraveghere Tehnică poartă caracter obligatoriu de executare, iar persoanele vizate
pentru neexecutarea prescripțiilor indicate poartă răspundere contravențională.
La caz, dacă Ion Straciuc a considerat că a fost vătămat în drepturi urma să
conteste prescripția Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr.182-06 din 18 iunie
2018, care i-a fost adusă la cunoștință și nu actul de executare care de fapt este
dispoziția Primăriei Corlăteni nr. 31 din 19 iunie 2018.
A relatat că examinând apelul, instanța de apel urma să verifice obiectul și
temeiul acțiunii, să determine natura litigiului, să verifice argumentele atât a
apelantului, cât și a intimatului, fapt ce nu a fost respectat de către instanța de apel.
Prin referința expediată la 19 februarie 2020 (data de pe plicul poștal) și
înregistrată la 21 februarie 2020, intimatul Ion Straciuc, reprezentat de avocatul
Tatiana Guțu, a solicitat respingerea cererii de recurs, cu menținerea în vigoare a
deciziei din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți.
A menționat că în cazul depistării temeiurilor sistării/anulării autorizației de
construire anume Agenția pentru Supraveghere Tehnică urma să emită actul
3
administrativ, dar nu primarul satului Corlăteni, raionul Râșcani, care de fapt nu
dispune de atribuțiile respective (f.d. 176-178).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul
administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul
administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedural.
Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta
speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al
Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în partea
materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii
actului administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10
februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019).
Conform articolului 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții
Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că, la demararea căii de atac a fost respectat termenul prevăzut de
articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, deoarece hotărârea Curții de
Apel Bălți datează cu 24 decembrie 2019, a fost recepționată de către avocatul
recurentului Vitalie Șleahtițki la 16 ianuarie 2020, iar de către Primăria satului
Corlăteni, raionul Râșcani la 17 ianuarie 2020 (f.d. 160, verso; 164), recursul fiind
depus la 21 ianuarie 2020 (f.d. 164-167), în termenul stabilit de lege.
Prin încheierea din 11 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită
examinarea recursului declarat de Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani, în
complet de 5 judecători (f.d. 179).
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani, reprezentată de avocatul Vitalie
Șleahtițki, este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei
4
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se
pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei
Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani, reprezentată de avocatul Vitalie
Șleahtițki, au fost expuse cu suficientă claritate.
Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,
Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă
decizie.
Din materialele cauzei rezultă cert că la 02 martie 2018 Primăria satului
Corlăteni, raionul Râșcani a eliberat lui Ion Straciuc și Tatiana Straciuc certificatul
de urbanism pentru proiectare nr. 13, pentru construcția casei de locuit D+P+1E+M
pe adresa XXX (f.d. 8).
Ulterior, la 24 aprilie 2018 Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani a eliberat
lui Ion Straciuc și Tatiana Straciuc autorizație de construire nr. 11, pentru construcția
casei de locuit D+P+1E+M pe adresa XXX, conform proiectului elaborat (f.d. 10).
La 18 iunie 2018 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a emis prescripția
nr.182-06, prin care Direcția Supraveghere Tehnică „Nord” a Agenției pentru
Supraveghere Tehnică în persoana inspectorilor principali Vadim Fotescu și Mihail
Bejenari, a solicitat primarului satului Corlăteni, raionul Râșcani anularea
certificatului de urbanism pentru proiectare nr.13 din 02 martie 2018 din motivul că
aceasta nu cuprinde prescripții și elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la: situarea terenului în
intravilan sau în extravilan, extrasele din documentația de urbanism, care instituie
un regim special asupra imobilului/terenului (zone protejate, interdicții temporare
sau definitive de construire, zone declarate de interes public, monumente de
arhitectură etc.), statutul de monument al imobilului sau al zonei construire în care
se solicită proiectarea;
b) regimul economic al imobilului/terenului, cu referire la: reglementările
fiscale specifice localității sau zonei respective;
c) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la: echiparea cu rețele
edilitare (în certificat fiind indicat doar energia electrică), lucrările conexe de interes
public necesare funcționării obiectului, construcțiile sau rețelele edilitare supuse
demolării sau strămutării din zona periculoasă a șantierului;
d) regimul arhitectural-urbanistic cu referire la capacitatea construcției
preconizate, dimensiunile și suprafețele parcelelor, alinierea terenului și a
construcțiilor față de străzile adiacente și distanțele dintre construcții și proprietățile
vecine, aspectul construcției (expresivitate arhitecturală, echilibru compozițional,
finisaje etc.), circulația pietonilor și a autovehiculelor, accesele și parcajele necesare,
coeficientul de utilizare a terenului.
Totodată s-a solicitat anularea și a autorizației de construire nr. 11 din 24 aprilie
2018 eliberată pe numele lui Ion Straciuc și Tatiana Straciuc, deoarece a fost
eliberată cu încălcarea prevederilor planului urbanistic zonal, aprobat prin decizia
Consiliului comunei Corlăteni nr.08-01 din 24 noiembrie 2000, și anume contrar
5
capitolului 3 al Planului menționat nu au fost executate studii geotehnice sub fiecare
casă de locuit cu 2 și mai multe niveluri.
Pentru executarea prescripției înaintate, primarului satului Corlăteni, raionul
Râșcani a fost acordat termenul de 10 zile, menționându-se că în caz contrar survine
răspunderea contravențională în conformitate cu art. 177 alin. (2) lit.j) Cod
contravențional (f.d. 13).
Drept urmare, în scopul executării Prescripției Direcției Supraveghere Tehnică
„Nord” a Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 182-06 fin 18 iunie 2018
primarul satului Corlăteni, raionul Râșcani a emis dispoziția nr. 31 din 19 iunie 2018,
prin care a dispus anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 13 din 02
martie 2018 emis pe numele lui Straciuc Ion și Straciuc Tatiana și anularea
autorizației de construire nr. 11 din 24 aprilie 2018 emisă pe numele lui Straciuc Ion
și Straciuc Tatiana (f.d. 12).
Dispoziția nr. 31 din 19 iunie 2018 a primarului satului Corlăteni, raionul
Râșcani a fost expediată în adresa lui Ion Straciuc și Tatiana Straciuc la 19 iunie
2018, fiind recepționată de către ultimii la 21 iunie 2018 (f.d. 11).
Ion Straciuc, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu s-a adresat către Primăria
satului Corlăteni, raionul Râșcani cu cererea prealabilă, prin care a solicitat
revocarea dispoziției nr. 31 din 19 iunie 2018 emisă de către Consiliul sătesc
Corlăteni, ca fiind emisă contrar prevederilor legii (f.d. 14-15).
Cererea prealabilă a fost recepționată de către Primăria satului Corlăteni,
raionul Râșcani la 23 iulie 2018 (f.d. 15, verso), însă răspuns la cererea prealabilă
Ion Straciuc nu a primit.
În rezultat, la 23 august 2018 (data de pe plicul poștal), Ion Straciuc, prin
intermediul avocatului Tatiana Guțu, a expediat în adresa instanței de judecată cerere
de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Corlăteni, raionul Râșcani,
intervenient accesoriu Tatiana Straciuc, cu privire la anularea dispoziției nr. 31 din
19 iunie 2018 (f.d. 4-6), cererea fiind înregistrată în instanță la 03 septembrie 2018.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoriei Drochia, sediul
Râșcani prin hotărârea din 05 aprilie 2019 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea
depusă de Ion Straciuc (f.d. 85, 96-98).
Pentru a decide astfel prima instanță a constatat că Direcția Supraveghere
Tehnică „Nord” a Agenției pentru Supraveghere Tehnică prin prescripția nr. 182-06
din 18 iunie 2018, a solicitat Primarului satului Corlăteni în termen de 10 zile să
anuleze certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 13 din 02 martie 2018 și
Autorizația de construcție nr.11 din 24 aprilie 2018 din motiv că certificatul de
urbanism nu cuprinde unele prescripții și elemente, iar Autorizația de construcție nr.
11 din 24 aprilie 2018 a fost eliberată cu încălcarea prevederilor planului urbanistic
zonal, aprobat prin decizia Consiliului comunei Corlăteni nr. 08-01 din 24 noiembrie
2000.
Primarul satului Corlăteni, prin dispoziția nr. 31 din data de 19 iunie 2018, s-a
conformat cerințelor expuse în prescripția nr. 182-06 din 18 iunie 2018 de către
Direcția Supraveghere Tehnică „Nord” a Agenției pentru Supraveghere Tehnică,
care în urma efectuării controlului a stabilit abateri la emiterea certificatului de
urbanism pentru proiectare nr.13 din 02 martie 2018 și a Autorizației de construcție
nr.11 din 24 aprilie 2018.
6
Astfel, instanța a concluzionat că actul administrativ contestat a fost emis în
conformitate cu prevederile legale și de către o autoritate competentă, care este
investită de a emite certificat de urbanism și autorizație de construire și tot această
autoritate este în drept de a le anula, acțiunea înaintată de către Straciuc Ion fiind
respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral
hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani și s-a emis o
decizie nouă prin care s-a dispus anularea dispoziției primarului satului Corlăteni,
raionul Râșcani nr.31 din 19 iunie 2018 cu privire la anularea certificatului de
urbanism nr.13 din 02 martie 2018 și autorizației de construcție nr.11 din 24 aprilie
2018.
S-a încasat de la Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani în beneficiul lui
Ion Straciuc cheltuielile de judecată în mărime de 5000 de lei (f.d. 149, 150-159).
Instanța de apel a reținut că reieșind din pct. 4 și pct. 27 din Regulamentul
privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în construcții aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25.06.1996, Agenția pentru Supraveghere
Tehnică dispune de dreptul de a controla respectarea procedurii de eliberare a
certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare și dispune de
dreptul de a le sista sau suspenda, iar Primarul satului Corlăteni, raionul Râșcani nu
este împuternicit cu astfel de atribuții, dispoziția contestată fiind emisă cu încălcarea
competenței, or în cazul depistării temeiurilor sistării/anulării autorizației, anume
Agenția pentru supraveghere Tehnică urma să emită actul administrativ.
Instanța a constatat că decizia nr. 31 din 19 iunie 2018 „Cu privire la anularea
Certificatului de urbanism și Autorizației de construcție” a fost întemeiată în baza
art. 29 și art. 32 a Legii administrației publice locale or, primarul în lipsa competenței
a exercitat controlul legalității autorizațiilor de construire și a dispus anularea
acestora, fapt care în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. b) a Legii
contenciosului administrativ constituie temei de anulare a dispoziției Primarului
satului Corlăteni nr.31 din 19 iunie 2018, ca fiind emisă cu depășirea competenței.
Instanța a apreciat ca inacceptabile alegațiile Primarului satului Corlăteni
precum că temeiul legal de anulare a Certificatului de urbanism nr. 1 din 02 martie
2018 și a Autorizației de construire nr. 11 din 24 aprilie 2018 a fost prescripția
nr.182-06 din 18 iunie 2018 emisă de Direcția Supraveghere Tehnică „Nord” a
Agenției pentru Supraveghere Tehnică, deoarece doar ultima este înzestrată cu
dreptul de a verifica legalitatea emiterii acestor acte și tot ea dispune de dreptul de a
le anula, respectiv actul administrativ urma a fi emis anume de Agenția pentru
Supraveghere tehnică și nu de Primarul satului Corlăteni, raionul Râșcani.
Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că hotărârea
primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu
aprecierea greșită a circumstanțelor cauzei și interpretarea eronată a normelor de
drept material, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 21 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării
lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010, certificatele de urbanism și
autorizația de construire/desființare se emit de către primarii municipiilor, orașelor,
7
comunelor și satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de orice
destinație și tip de proprietate.
Totodată Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163
din 09.07.2010 prevede procedura de eliberare a certificatelor de urbanism și
autorizațiilor de construire, actele care necesită să fie prezentate de beneficiar, cât și
elementele obligatorii care urmează să se conțină în certificatul de urbanism și
autorizația de construire.
Conform pct. 4 al Regulamentului privind modul de exercitare a controlului de
stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din
25.06.1996, controlul de stat al calității în construcții este exercitat de către Agenția
pentru Supraveghere Tehnică, conform prevederilor Legii nr.721-XIII din 2
februarie 1996 privind calitatea în construcții.
Conform pct. 8, 9, 10 al Regulamentului privind modul de exercitare a
controlului de stat al calității în construcții aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
360 din 25.06.1996, controlul de stat al calității în construcții se efectuează la toți
subiecții implicați în procesul de construcție – investitori, proiectanți, executanți,
proprietari de construcții, producători și furnizori de materiale și articole pentru
construcții.
În cadrul autorităților administrației publice locale se verifică corespunderea
construcțiilor autorizate cu documentația urbanistică aprobată.
Controlul de stat al calității în construcții se efectuează în următoarele direcții
(activități): a) urbanism și amenajarea teritoriului; b) proiectarea construcțiilor; c)
executarea construcțiilor și lucrărilor de construcții/ reparații; d) producerea și
furnizarea materialelor pentru construcții; e) exploatarea, utilizarea și postutilizarea
construcțiilor.
Controlul de stat al calității în construcții se efectuează diferențiat la toate fazele
de executare și utilizare a construcțiilor – concepere, proiectare, autorizare,
executare, exploatare, postutilizare, la fazele determinante și la producerea
materialelor și articolelor pentru construcții.
Conform pct. 27 lit.a) al Regulamentului privind modul de exercitare a
controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
360 din 25.06.1996, în cazul în care în urma controlului au fost depistate încălcări
ale legislației în construcții, executarea lucrărilor cu abateri de la documentația de
proiect, sau cerințele normativelor în vigoare, producerea și livrarea materialelor și
articolelor pentru construcții, care nu corespund cerințelor standardelor, inspectorul,
responsabil de control, ia decizia de aplicare a măsurilor de lichidare a
neconformităților depistate, care pot fi următoarele: a) înmânarea prescripției
subiectului controlat cu cerințe de lichidare a neconformităților.
Astfel, Direcția Supraveghere Tehnică „Nord” a Agenției pentru Supraveghere
Tehnică în urma controlului efectuat a emis prescripția nr.182-06 din 18 iunie 2018,
prin care a solicitat anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.13 din
02 martie 2018 din motivul că aceasta nu cuprinde prescripții și elemente necesare,
cât și anularea autorizației de construire nr.34 din 24 aprilie 2018 eliberată pe numele
lui Ion Straciuc și Tatiana Straciuc, deoarece a fost eliberată cu încălcarea
prevederilor planului urbanistic zonal, aprobat prin decizia Consiliului comunei
Corlăteni nr.08-01 din 24 noiembrie 2000, anume nefiind executate studiile
geotehnice sub fiecare casă de locuit cu 2 și mai multe niveluri. Pentru executarea
8
prescripției înaintate, primarului satului Corlăteni, raionul Râșcani a fost acordat
termenul de 10 zile, menționându-se că în caz contrar survine răspunderea
contravențională în conformitate cu art. 177 alin. (2) lit. j) Cod contravențional (f.d.
13).
Conform art. 26 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de
construcție nr. 163 din data de 09.07.2010, responsabilitatea pentru emiterea
certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare revine solidar
semnatarilor acestora, iar potrivit art. 177 alin. (2) lit.j) Cod contravențional,
prescripțiile Agenției pentru Supraveghere Tehnică poartă caracter obligatoriu de
executare, iar persoanele vizate pentru neexecutarea prescripțiilor indicate poartă
răspundere contravențională.
Prin urmare, în scopul executării Prescripției Direcției Supraveghere Tehnică
„Nord” a Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 182-06 fin 18 iunie 2018, care
are caracter obligatoriu, primarul satului Corlăteni, raionul Râșcani a emis dispoziția
nr.31 din 19 iunie 2018, prin care a dispus anularea certificatului de urbanism pentru
proiectare nr. 13 din 02 martie 2018 și autorizației de construire nr. 11 din 24 aprilie
2018 emise pe numele lui Straciuc Ion și Straciuc Tatiana (f.d. 12).
În această conjunctură, instanța de recurs analizând materialele dosarului, în
coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră
întemeiată concluzia primei instanțe că, dispoziția primarului nr. 31 din 19 iunie
2018 „Cu privire la anularea certificatului de urbanism și autorizației de construire”
contestată de către Ion Straciuc, a fost emisă în conformitate cu prevederile legale,
de către o autoritate competentă, care este investită cu dreptul de a emite certificatul
de urbanism și autorizația de construire, respectiv investită și cu dreptul de anulare
a acestora, în cazul depistării încălcării legislației la eliberarea actelor menționate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită concluzia instanței de apel că,
reieșind din prevederile pct. 27 al Regulamentului privind modul de exercitare a
controlului de stat al calității în construcții aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
360 din 25.06.1996, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, dispune de dreptul de a
controla respectarea procedurii de eliberare a certificatelor de urbanism și a
autorizațiilor de construire/desființare și dispune de dreptul de a le sista sau
suspenda, iar în cazul depistării temeiurilor sistării/anulării autorizației
nominalizate, anume Agenția pentru Supraveghere Tehnică urma să emită actul
administrativ.
Instanța de recurs conchide că instanța de apel în mod eronat a concluzionat
referitor la dreptul Agenției pentru Supraveghere Tehnică de a emite actul
administrativ privind anularea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de
construire/desființare în cazul depistării temeiurilor or, potrivit pct. 27 al
Regulamentului privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în
construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25.06.1996, în cazul în
care în urma controlului au fost depistate încălcări ale legislației în construcții,
executarea lucrărilor cu abateri de la documentația de proiect, sau cerințele
normativelor în vigoare, producerea și livrarea materialelor și articolelor pentru
construcții, care nu corespund cerințelor standardelor, inspectorul, responsabil de
9
control, ia decizia de aplicare a măsurilor de lichidare a neconformităților depistate,
care pot fi următoarele:
a) înmînarea prescripției subiectului controlat cu cerințe de lichidare a
neconformităților;
b) sistarea lucrărilor de construcții executate cu abateri de la documentația de
proiect sau cerințele normativelor în vigoare;
c) sistarea producerii, furnizării și utilizării materialelor și articolelor pentru
construcții care nu corespund cerințelor standardelor;
d) adresarea unui demers către comisia de atestare a specialiștilor în domeniul
construcțiilor de a suspenda sau anula certificatul de atestare a dirigintelui de șantier
și responsabilului tehnic, care au admis încălcarea legislației și normelor în
construcții sau a soluțiilor tehnice ale proiectului;
e) întocmirea unui proces-verbal de constatare a contravențiilor administrative
pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de Codul cu privire la contravențiile
administrative.
Prin urmare, este evident că atribuțiile inspectorului, responsabil de control,
sunt expres indicate în pct. 27 al Regulamentului, însă atribuția de a anula actele
permisive – certificatul de urbanism și autorizația de construire nu se regăsește în
listă.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită și concluzia instanței de
apel referitor la lipsa competenței primarului satului Corlăteni, raionul Râșcani de a
exercita controlul legalității autorizației de construire și a dispune anularea acesteia.
În consecință, se constată că instanța de apel a emis o soluție greșită, pe când
instanța de fond în mod temeinic și legal a respins acțiunea depusă de Ion Straciuc
or, hotărârea primei instanțe a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din
temeiurile și obiectul acțiunii.
De asemenea, în condițiile în care a fost constată legalitatea dispoziției
primarului satului Corlăteni, raionul Râșcani nr. 31 din 19 iunie 2018 „Cu privire la
anularea certificatului de urbanism și autorizației de construire”, fiind respinsă
pretenția reclamantului privind anularea acesteia, prima instanță corect a conchis, în
temeiul art. 94, 96 Cod de procedură civilă, și asupra respingerii cerinței
reclamantului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.
Din considerentele expuse supra, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani, reprezentată de avocatul Vitalie
Șleahtițki, urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și 258 alin. (3) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
10
Se admite recursul declarat de Primăria satului Corlăteni, raionul Râșcani,
reprezentată de avocatul Vitalie Șleahtițki.
Se casează integral decizia din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți și se
menține hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani, în
cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Straciuc împotriva Primăriei satului Corlăteni, raionul Râșcani, intervenient
accesoriu Tatiana Straciuc, cu privire la contestarea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Iurie Bejenaru
Victor Burduh
11