3ra-311/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-311/19 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Râșcani (jud: M. Sajin) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Toderaș, E. Bejenaru, E. Rățoi) Î N C H E I E R E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Recea raionul Râșcani, intervenienți accesorii Ivan Rotaraș, Primăria comunei Recea raionul Râșcani, Alexandru Frecăuțanu, Întreprinderea Municipală ,,Fântâna Rece”, Ludmila Harabara, Valentina Maximciuc, Emilian Popovici, Lilia Opalcă, Stela Spătaru, Veronica Gramațchi, Stepan Ataman și Svetlana Bodiu cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 17 octombrie 2017 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunal Recea raionul Râșcani, intervenient accesoriu Ivan Rotaraș cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că în ordinea art. 64 și 67 ale Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a declanșat controlul de legalitate a deciziilor Consiliului comunal Recea raionul Râșcani din 28 aprilie 2017 și 17 mai 2017, având la bază și petiția consilierului Ivan Rotaraș. La 15 august 2017 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a notificat Consiliul comunal Recea raionul Râșcani despre ilegalitatea actelor controlate și a solicitat abrogarea acestora ca fiind adoptate contrar prevederilor legale, însă pârâtul nu a întreprins nicio acțiune în acest sens.

Astfel, a relatat că decizia nr. 02/01 din 1 martie 2017 prin care a fost numit secretarul interimar al Consiliul comunei Recea, reprezintă o încălcare a procedurii legale de asigurarea a interimatului/numire în funcție publică, stabilite în art. 28, 29 1 și 49 ale Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006. A specificat că Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a contestat atât decizia dată, cât și restul actelor adoptate în cadrul ședinței, din motivul că au fost contrasemnate de o persoană împuternicită ilegal. Prin urmare, a declarat că deciziile ședințelor din 28 aprilie 2017 și 17 mai 2017 nu au fost contrasemnate de către persoana corespunzătoare.

A solicitat de a anula decizia nr. 03/01 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la executarea deciziilor precedente”; - decizia nr. 03/02 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la darea de seamă a specialistului funciar”; - decizia nr. 03/03 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la corelarea bugetului local aprobat pentru anul 2017 cu Legea bugetului de stat pentru anul 2017 cu completările și modificările ulterioare”; - decizia nr. 03/04 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la modificări în bugetul primăriei pentru anul 2017”; - decizia nr. 03/05 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la crearea Întreprinderii Municipale și aprobarea Statutului de funcționare”; - decizia nr. 03/06 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă”; - decizia nr. 03/06.1 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la examinarea cererii de acordare a ajutorului material”; - decizia nr. 03/07 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la examinarea cererii nr. 24 din 30 martie 2017 - darea în arendă, înstrăinarea parcelei de teren pentru construcție auxiliară”; - decizia nr. 03/08 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la examinarea cererii Stelei Spătaru”; - decizia nr. 03/09 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la măsurarea, formarea și înregistrarea bunurilor imobile a Primăriei comunei Recea”; - decizia nr. 03/10 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la aprobarea listelor persoanelor socialmente-vulnerabile,

care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor locative”; - decizia nr. 03/11 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la prelungirea termenului de executare a deciziei nr. 01/7.2 din 15 februarie 2010”; - decizia nr. 03/12 din 28 aprilie 2017 ,,Cu privire la aprobarea planului de activitate a Primăriei și Consiliului comunal Recea pe trimestrul III anul 2017”; - decizia nr. 04/01 din 17 mai 2017 ”Cu privire la modificări în bugetul Primăriei pentru anul 2017”. Prin încheierea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Primăria comunei Recea raionul Râșcani, Alexandru Frecăuțanu, Întreprinderea Municipală ,,Fântâna Rece”, Ludmila Harabara, Valentina Maximciuc, Emilian Popovici, Lilia Opalcă, Stela Spătaru, Veronica Gramațchi, Stepan Ataman și Svetlana Bodiu.

Prin hotărârea din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 5 iulie 2018 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani. 2 Prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art. 19 alin. (3), art. 20 alin. (1) și art. 38 alin. (3) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006. În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la respingerea cererii de chemare în judecată, având în vedere că actelor administrative contestate au fost semnate de către președintele ședinței consiliului, iar faptul contrasemnării deciziilor de către o persoană neîmputernicită legal, nu duce la anularea acestora, întrucât decizia aparține organului deliberativ, dar nu secretarului interimar al Consiliului. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural.

La 29 ianuarie 2019 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material. A reiterat că actele administrative contestate sunt ilegale, deoarece au fost contrasemnate de către secretarul consiliului în lipsa împuternicirilor desemnate în mod legal. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei la rejudecare. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. Colegiul menționează că recursul a fost depus până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 23 octombrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc Astfel, recursul declarat la 29 ianuarie 2019, este în termen.

În conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. 3 Din sensul normei de drept enunțate reiese că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă prin derogare Completul va aprecia condițiile de admisibilitate ale recursului prin prisma prevederilor art. 258 alin. (3) Cod administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a prezentului cod.

Examinând temeiurile recursului declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

4 Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva 5