3ra-138/20 — obligarea prezentării informatiei solicitate, încasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 3ra-138/20

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Râșcani (jud. S. Godorogea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Ivan Rotaraș,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Ivan Rotaraș împotriva secretarului Consiliului comunal Recea și inginerul

cadastral Alexandru Frecăuțanu cu privire la obligarea prezentării informației

solicitate, încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de către Ivan Rotaraș,

c o n s t a t ă:

La 5 ianuarie 2019, Ivan Rotaraș a depus cerere de chemare în judecată împotriva

secretarului Consiliului comunal Recea și inginerul cadastral Alexandru Frecăuțanu cu

privire la obligarea prezentării informației solicitate, încasarea prejudiciului material și

moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, fiind consilier local în Consiliul

comunal Recea, la data de 2 noiembrie 2018 a depus cererea cu nr. 60 către secretarul

Consiliului comunei Recea, raionul Râșcani, prin care a cerut să i se elibereze copiile

unor acte solicitate după necesitatea apărută din cadrul Primăriei Recea raionul

Râșcani.

A menționat că, la 19 noiembrie 2018, a recepționat răspunsul nr. 94, în care nu i-a

fost acordată informația solicitată.

A specificat că, în situația în care se confruntă frecvent, atât el cît și alți locuitori

din comuna Recea, raionul Râșcani, cu asemenea situații, îi impune să acționeze

persoanele vinovate în instanța de judecată pentru a-și realiza dreptul de acces la

informație.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea în temeiul dispozițiilor art. 5 lit. a); art. 6

alin.(1) lit. a); art. 15 alin.(1); art. 17 alin.(1) lit.a) și art. 17 din Legii contenciosului

administrativ.

Ivan Rotaraș a solicitat obligarea secretarului Consiliului comunei Recea, raionul

Râșcani și inginerului cadastral al Primăriei de a-i prezinta copiile actelor indicate în

1

cerere și repararea prejudiciului material și moral în mărime de 500 de lei, cauzat în

legătură cu nesoluționarea cererii depuse.

Prin hotărârea din 1 februarie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani a fost

respinsă ca nefondată acțiunea depusă de către Ivan Rotaraș.

Prin decizia din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de

apel declarată de către Ivan Rotaraș.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că pîrîtul/intimatul a

eliberat reclamantului: 1) contractele de donație înregistrate la 18 martie 2010 între

Gheorghe Popovici și fiica Aliona Ataman, prin care a donat terenul pentru construcții

cu numărul cadastral 7145203620 și terenul cu numărul cadastral 7145203611; 2) titlu

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral 7145107998 al

lui Ghenadie Grăjdianu, totodată i s-a adus la cunoștință că de alte documente Primăria

nu dispune, însă a specificat că anume organul cadastral are posibilitatea de a elibera

mai multă informație.

Respectiv, instanțele de judecată au conchis că pîrîtul/intimatul este în

imposibilitate de a elibera actele solicitate de reclamant, deoarece nu dispune de

acestea și nici nu este obligat de a dispune de actele respective.

La data de 25 noiembrie 2019, Ivan Rotaraș a depus recurs împotriva deciziei din 1

octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, nu este de acord cu decizia contestată,

deoarece instanța de apel la adoptarea acesteia a interpretat eronat legea privind

accesul la infomație și a considerat ca fiind examinată cererea privind eliberarea

copiilor solicitate.

A menționat că pîrîtul/intimatul nu a emis răspunsul în conformitate cu prevederile

art. 15 alin. (2) din Legea cu privire la accesul la informație, or, actele solicitate au fost

emise de către Primăria comunei Recea, acestea urmînd a fi publice.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărîrii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

La 6 decembrie 2019 în adresa secretarului Consiliului comunal Recea, raionul

Râșcani a fost expediată copia recursului depus de Ivan Rotaraș, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

2

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 1 octombrie 2019, iar recurentul a

recepționat-o la data de 8 noiembrie 2019, fapt ce se atestă prin avizul de

recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.60).

Prin urmare, recursul depus de către Ivan Rotaraș la data de 25 noiembrie 2019

este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Ivan Rotaraș nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul depus de către Ivan Rotaraș asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Ivan Rotaraș, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Ivan Rotaraș se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

4