3ra-1133/19 — obligarea prezentării informației solicitate și repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 3ra-1133/19 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud. M. Sajin) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru) ÎNCHEIERE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Rotaraș Ivan, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Rotaraș Ivan împotriva Serviciului înregistrare a unităților de drept municipiul Bălți și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la obligarea prezentării informației solicitate și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Rotaraș Ivan, constată: La data de 24 mai 2018 Rotaraș Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului înregistrare a unităților de drept municipiul Bălți și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la obligarea prezentării informației solicitate și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 19 aprilie 2018 s-a adresat la Serviciul înregistrare a unităților de drept municipiul Bălți cu cerere, prin care a solicitat să i-a cunoștință cu materialele dosarului nr. 1003602191762 din 18 decembrie 2015 și decizia privind radierea persoanei juridice din Registrul de stat al persoanelor juridice, precum și să i se elibereze unele copii autentificate din dosarul menționat. A menționat că, la data de 25 aprilie 2018 a primit răspunsul nr. 191 din 21 aprilie 2018, semnat de registratorul Bobotrîn Alexandru, în care pînă în prezent nu a fost soluționată solicitarea sa. A solicitat obligarea pârâtului de a-i prezinta informația solicitată și repararea prejudiciului material și moral în mărime de 500 de lei.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani a fost respinsă acțiunea depusă de către Rotaraș Ivan ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de către Rotaraș Ivan.

În susținerea opiniei sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 10 alin. (1), 16 alin. (1) și 21 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și a reținut că, prin răspunsul Serviciului înregistrare a unităților de drept municipiul Bălți din 21 aprilie 2018 Rotaraș Ivan a fost informat că, la data de 18 1 decembrie 2015 Gospodăria Agricolă de Stat „Fîntîna Rece” a fost radiată din Registrul de stat al persoanelor juridice, iar despre rezultatele examinării cererii și, anume, informația despre datele din Registrul de stat al persoanelor juridice poate fi vizualizată public pe pagina web oficială a Agenției Servicii Publice, acordarea serviciilor se efectuează în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220- XVI din 19 octombrie 2007, taxele prevăzute în anexă, parte integrantă a Legii vizate (f. d. 3). Totodată, instanța de apel a reținut că, reieșind din prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nominalizată,

admiterea cererii depusă de către Rotaraș Ivan privind familiarizarea cu dosarul de evidență a Gospodăriei Agricole de Stat „Fîntîna Rece” nr.1003602191762 și eliberarea copiilor autentificate din dosar poate fi admisă doar la achitarea taxei prevăzute în compartimentul III pct. 8 și compartimentul IV pct.1 din anexa la Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, dar nu gratis. Prin urmare, instanța de apel a considerat că, Serviciul înregistrare a unităților de drept municipiul Bălți, care reprezintă o subdiviziune structurală a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, fără statut de filială, a respectat dreptul solicitantului la informare și, în consecință, prima instanță just a respins această pretenție.

La fel, instanța de apel a menținut soluția primei instanțe de respingere a pretenției cu privire la repararea prejudiciului material și moral, deoarece aceasta reprezintă o pretenție subsecventă pretenției cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație. La data de 25 iulie 2019 Rotaraș Ivan a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat, că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, deoarece concluziile instanței de apel sunt neîntemeiate. A menționat că, instanța de apel a examinat acțiunea în lipsa sa.

A susținut că, intimatul neîntemeiat i-a refuzat să-i prezinte informația ce îl vizează personal. A afirmat că, nu a fost respectată procedura de inițiere a lichidării Gospodăriei Agricole de Stat „Fîntîna Rece” . Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. 2 Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Din materialele dosarului rezultă că, la 12 iulie 2019 Curtea de Apel Bălți a expediat decizia contestată în adresa părților, iar la data de 17 iulie 2019 recurentul a recepționat-o (f d. 91, 94). Astfel, recursul, depus la data de 25 iulie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 3 Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Rotaraș Ivan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de către Rotaraș Ivan, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Rotaraș Ivan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Rotaraș Ivan se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 4